Munca, decembrie 1968 (Anul 24, nr. 6548-6574)
1968-12-03 / nr. 6549
TRANSPORTUL IN COMUN SATISFACE ACTUALELE CERINŢE ALE OAMENILOR MUNCII DIN BRĂILA ? In ultimii doi ani, populaţia oraşului Brăila a crescut de la 138 000 de locuitori la peste 150 000. Aproape o cincime sunt salariaţi ai noilor zone industriale situate în nordul şi sudul oraşului. Sunt zone în aria cărora intră : Uzina de utilaj greu „Progresul“, Combinatul de celuloză şi hîrtie, Şantierul naval „1 Mai", Combinatul de fibre artificiale şi alte întreprinderi. Continuitatea activităţii economice a acestor unităţi, precum şi necesităţile cotidiene ale localnicilor au impus şi determinat alegerea celor mai corespunzătoare mijloace de transport în comun. întreprinderea de transporturi orăşeneşti (I.T.Q.), prin cele 28 vagoane motor, 38 remorci şi 85 de autobuze, deserveşte un traseu care însumează aproape 120 km lungime. Principalul beneficiar — oamenii muncii — reclamă însă existenţa unor carenţe în organizarea activităţii transporturilor. Intîrzierile faţă de orar, părăsirea locului de muncă mai devreme de către muncitori, datorită spectrului „va mai veni sau nu tramvaiul...“, transportul de cele mai dese ori în condiţii necorespunzătoare, posibilităţi de accidentare şi alte cauze asupra cărora vom reveni, provoacă nemulţumiri în rîndul celor ce folosesc mijloacele de transport în comun. Există căi de ieşire din acest impas ? — la această întrebare s-a căutat răspuns în cadrul mesei rotunde organizată zilele trecute de ziarul nostru împreună cu Consiliul municipal al sindicatelor Brăila, la care au participat directori şi ingineri şefi de întreprinderi, şefi ai serviciilor de organizare şi normare a muncii, dispeceri, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor. —IIIIIIE II» .........■■■I IIII !!!■■■ Timpul, fie el productiv sau liber, este stopat la ,,bariera" slabei organizări a transporturilor Inginerul IONEL PITROP, directorul întreprinderii de transporturi orăşeneşti, asigura participanţii la masa rotundă că numărul mijloacelor de transport — chiar şi la orele de vîrf — este suficient. Printre altele vorbitorul amintea : „...introducerea vagoanelor remorcate, creşterea numărului de autobuze pe traseele mai mult solicitate, reducerea numărului de întreruperi accidentale, dotarea şi înzestrarea parcului cu noi utilaje etc. etc., toate acestea sunt în măsură să facă faţă în „prezent“ cerinţelor unui transport corespunzător. Beneficiarii direcţi ai serviciilor I.T.O. — salariaţii întreprinderilor amintite — au demonstrat însă întotdeauna prin fapte şi argumente, netemeinicia şi inconsistenţa asigurărilor formulate la „timpul prezent“. Autoliniştirea nu face casă bună cu cerinţele mereu crescînde şi exigente ale celor ce beneficiază de transporturi. Posibilităţile existente, rezervele interne insuficient valorificate, impun găsirea — la un mod autocritic — a altor grade de comparaţie. Iată şi la ce mod privesc delegaţii colectivelor prezentul, cum îl ancorează în viitor: P. IANCULESCU MIRCEA CIŞMAN (Continuare în pag. 3 a) LA COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA Mulţi se angajează, puţini rămîn- Demisie, transfer, transfer, demisie... Şeful serviciului organizarea muncii de la Combinatul chimic Craiova încearcă să pună ordine în sutele de cereri adresate conducerii. N-am exagerat apreciind numărul lor la nivelul sutelor. De la începutul anului şi pînă acum în combinat s-au angajat 1421 oameni şi au plecat 620. Situaţii similare, fără a atinge însă asemenea proporţii au înregistrat şi întreprinderile craiovene I.R.A. şi Prefabricate beton. Deşi generează probleme complexe în activitatea întreprinderii, fenomenul fluctuaţiei cadrelor nu este încă apreciat realist, conducerile întreprinderilor necăutînd să-l stăvilească sau să-l diminueze. Cunoscînd că sociologii noştri au iniţiat studiul fluctuaţiei forţei de muncă — domeniu în care factorii economici se interferează strîns cu cei spirituali-psihologici, instituţionali, culturali — am adresat sociologului Mihail Cernea întrebarea : poate fi stăvilit fenomenul fluctuaţiei ? — Da ! Dacă i se cunosc cauzele. Alături de tendinţa general obiectivă necesară de redistribuire a forţei de muncă în condiţiile expansiunii industriale, coexistă puternice izvoare de ordin subiectiv care generează fluctuaţia cadrelor. Atunci cînd nu este dictată de nevoi economice, trecerea muncitorilor de la o întreprindere la alta are consecinţe nocive asupra producţiei, productivităţii şi calităţii muncii. Fluctuaţia se realizează prin mulţimea voinţelor individuale care reprezintă preferinţe subiective personale sau interese individuale intr-adevăr greu de precizat şi planificat. Un control asupra fenomenului ar presupune deci depistarea motivaţiilor, intuirea structurii motivaţionale a transferului în altă întreprindere. Cererile de demisie sau transfer pe care le-am găsit la conducerea combinatului craiovean au consemnat cîteva : interese familiale, greutăţi în familie, transport, mediu toxic, salarizare etc. Am confirmat aceste cauze cercetînd starea de spirit a muncitorilor care mai lucrează încă în întreprindere — „pepiniera“ viitorilor fluctuanţi, întrebarea cheie : „Aţi vrea să munciţi în altă întreprindere, şi de ce ?“ — a prilejuit răspunsuri variate revenind ca leit-motiv : distanţa şi transportul defectuos. Din discuţii, am aflat că transportul muncitorilor din oraş la locul de muncă este lăsat exclusiv la latitudinea I.T.G.-ului. Acesta nu respectă însă repartiţia autobuzelor pe staţii în raport cu cerinţele şi numărul abonaţilor. Deşi iniţial s-a încheiat un contract pentru opt autobuze, astăzi la dispoziţia combinatului se pun doar patru, maximum cinci maşini. Nu CLARA SMITH (Continuare în pag. 5 a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6549 marţi 3 XII 1968 6 pagini 30 bani Etica şi comportarea spectatorului de film (Pag. a 2-a) 290 de produse recomandă talentul şi hărnicia colectivului întreprinderii de industrie locală „Băimăreana“ (Pag. a 3-a) . S t a r t I ► România - Franţa | —14 la rughi. ► S-au aprins iarăşi | I torţe I ► (Pag. a 4-a) Foto : V. GHEORGHE Sala turbinelor de la centrala de termoficare Brazi Adunări de dări de seamă şi alegeri LARGILE RESURSE DE ECONOMISIRE A METALULUI -consensul unanim al dezbaterilor Pregătite temeinic, adunările de dări de seamă şi alegeri din ramura noastră au devenit adevărate tribune de la care participanţii la discuţii au analizat cu maturitate activitatea birourilor grupelor sindicale, contribuţia adusă de ele la mobilizarea salariaţilor pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru îndeplinirea, de către toţi membrii de sindicat, a îndatoririlor profesionale, în dezbaterile care au avut loc pe marginea dărilor de seamă a fost analizată, în spiritulunei înalte exigenţe, preocuparea birourilor grupelor în exercitarea dreptului lor de control asupra modului în care organele tehnico-administrative se achită de obligaţiile ce le revin pe linia îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale sala Ing. NICOLAE VASU vicepreşedinte al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini faţilor, respectarea legislaţiei muncii, înfăptuirea prevederilor stipulate în contractul colectiv. Aşa, de exemplu, în cadrul adunării de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale de la atelierul de debitare a uzinei „Vulcan“ s-a scos în evidenţă că, deşi sarcinile de plan au fost depăşite la toţi indicatorii, există încă numeroase rezerve nefolosite. Astfel, participanţii la discuţii au criticat faptul că introducerea în fabricaţie a unor produse se face cu întîrziere, ceea ce duce deseori la lucru în salturi, că unele echipe n-au sudori suficienţi, că în primele trei trimestre ale anului s-au înregistrat peste 1 300 ore absenţe nemotivate. Printre alţii, Ion Răduţ arăta că : „Datorită faptului că planul lunar nu este precizat în timp optim, unele comenzi, care au fost deja introduse în fluxul tehnologic, sunt scoase şi înlocuite cu altele, fapt ce creează serioase perturbaţii în procesul de producţie“. In continuare el a cerut să se ia urgente măsuri de către conducerea atelierului pentru lansarea planului la timp. (Continuare în pag. 5-a) Cu multă atenţie, maistrul Dumitru Costioaie şi lăcătuşul Vasile Cărare de la Uzina mecanică Nicolina-Iaşi, fac ultimele verificări la un lot de echipament pentru buldozere, înainte de a fi expediat Foto : ST. ALBESCU MICILE AMBIŢII - BALAST AL PERSONALITĂŢII „Să ne ferim de ambiţie, dar să nu renunţăm la ea niciodată“ sună o maximă semnată de Guizot. La o ultimă vedere fraza istoricuui francez pare o antinomie. Depăşind însă nivelul înşelător al aparenţei, cuvintele capătă dimensiuni şi semnificaţii profunde, menite să explice în fond, să clarifice şi să prevină anumite confuzii. Am putea fi lipsiţi de ambiţii ? — Iată o întrebare de care mulţi se feresc, dar pe care şi-o adresează. Răspunsul este categoric : niciodată. Căci în tonul său major, ambiţia înseamnă pasiune şi sforţare. Efort şi rîvnă. Iar această sinteză reprezintă baza oricărui succes. între intenţii şi realizări există întotdeauna o cit de mică desincronizare, ceea ce înseamnă în fapt o condiţie necesară progresului. Mereu realizările trezesc ambiţia depăşirii, a împlinirilor superioare. Mereu intenţiile se îmbogăţesc în conţinut generînd AMBIŢII NOBILE. Ele sunt necesare omului şi vieţii sale, saltului pe verticala perfecţiunii neîntrerupte. Afirmaţia are însă nevoie de o precizare. Este vorba de o calitate umană, morală, care angajează întreaga personalitate a individului, dar care nu îndreaptă procesul spre egoism. Se impune o distincţie clară între adevăratele ambiţii, morale, umane — stimuli ai evoluţiei, şi micile ambiţii imorale care dezumanizează. Literatura a prins sub pana unui Balzac, Maupassant, Moliére, sau Delavrancea, această trăsătură negativă a personalităţii umane. Bel-Ami, Harpagon sau Hagi Tudose simbolizează expresiv arivismul şi avarismul, forme rafinate de ambiţii negative. Indreptînd vizorul din acest univers creat de scriitori (care pot fi acuzaţi de ficţiune la pulsul vieţii noastre cotidiene, apar variatele faţete, reale, ale ambiţiei meschine. E drept, ele reprezintă o zonă restrîinsă, fiind un fel de capricii singulare, dar într-un buchet de flori frumoase este suficient să existe un fir de mătrăgună pentru ca imaginea generală să sufere. Dacă setea de parvenire a devenit pentru „personalitatea“ depersonalizată prezenţă centrală, urmărită cu eforturi şi fervoare, există unele mici ambiţii care reprezintă reacţii spontane, născute pe (şi, uneori, pentru !) moment. Din nefericire însă, efectele rarelor clipe de slăbiciune, de porniri deşarte, se prelungesc nociv asupra existenţei individului şi chiar a grupului social în mijlocul căruia trăieşte. Intr-o comună (Holboca) din judeţul Iaşi, doi fraţi, pe nume Vrînceanu, au reuşit „frumoasa“ performanţă de a da „peste cap“ dintr-o dată o nuntă. Şi aceasta numai din ambiţia unuia dintre fraţi de a cînta la saxofon. S-a dus la muzicanţi şi le-a smuls instrumentul. Apoi, supărat pentru că sunt ,eie nu reuşeau să se lege cit de cit într-un ritm, a distrus saxofonul, şi a sărit la bătaie. Fratele, grijuliu,Mir a venit în ajutor, iar nunta ia ieșit cu mare „cîntec“. Dincolo de tonul său ridicol, cazul relatat capătă nuanțe grave. Totul a pornit MIRCEA M. IONESCU (Continuare în pag. 216) Popasuri in cîmpie $ Metamorfoze contemporane # Aici cuvîntul „gospodar" e sinonim cu „exigenţa" @ Dar pentru „şi mai bine" încă un pas Aşa i-am văzut şi aşa sînt: înalţi, cu trupuri subţiri, mlădioase, cu palmele aspre şi feţele arse de ploile şi vînturile care bat cîmpia Burnazului, de cînd se ştie ea. Foştii secerători, cu trupurile aplecate de peste două milenii prin aurul holdelor, sînt astăzi pricepuţi zidari, fierari-betonişti, mecanici sau instalatori, ca să denumesc doar cîteva din noile profesiuni care se moştenesc din tată-n fiu, ca altădată greaua plugărie. S-au adunat din toate satele din jurul Giurgiului : Stăneşti, Oinacu, Bălănoaia, Frăţeşti etc. ca să ridice aici un mare obiectiv — „Combinatul industrial Giurgiu“ — menit să dezvolte baza economică a judeţului, pentru o intensă valorificare a resurselor materiale şi umane. 1 august 1967 consemnează o dată memorabilă. Panglica ruletei fixează cuexactitate locul taberei centralizate a Şantierului de construcţii nr. 116 Giurgiu, din Trustul I de construcţii Bucureşti. Primele construcţii ridicate au fost barăcile, sala de mese, punctul alimentar şi birourile... Au trecut de atunci 16 luni. Cele două mari obiective, Fabrica de nutreţuri concentrate şi Complexul industrial pentru creşterea porcilor, cu o capacitate de 100 000 capete anual, se profilează maiestuoase în câmpie. Alte două lucrări, staţia de epurare a apei şi staţia-pilot Băneasa-Giurgiu, se află într-o fază înaintată. Acestea însă nu sunt singurele. în viitorul apropiat, mai precis în 1969, aceiaşi constructori vor „ataca“ alte noi obiective : o modernă ţesătorie ce va fi deservită de 4 200 de oameni, o fabrică de biscuiţi şi paste făinoase, o fabrică de prefabricate... Deci, îi aşteaptă alte luni de muncă intensă. Dar, pe noi nu ne interesează numai obiectivele economice în sine. Aici lucrează, în primul rînd, oameni CONSTANTIN ANDREI (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAMA Excelenței Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Cu ocazia creării Frontului Unităţii Socialiste din România şi alegerii dumneavoastră ca preşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România, în numele poporului din Vietnamul de sud, Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud şi al meu personal, am onoarea de a vă adresa Dumneavoastră şi Consiliului Naţional al,Frontului Unităţii Socialiste din România felicitările cele mai cordiale. Urez ca prietenia şi solidaritatea de luptă între poporul din Vietnamul de Sud şi poporul român frăţesc să se întărească. NGUYEN HUU THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare . am Vietnamul de sud Vietnamul de sud, 28 noiembrie 1968.