Munca, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6651-6676)
1969-04-08 / nr. 6657
SINDICATELE -participante active la elaborarea şi aplicarea normelor de muncă ION COTOŢ secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. In cadrul măsurilor adoptate de partid şi de stat, privind experimentarea noului sistem de salarizare, o atenţie deosebită se acordă perfecţionării întregii activităţi de normare a muncii, în toate sectoarele din economie. In acest scop, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din octombrie 1967, a stabilit — ca unul din obiectivele principale în cadrul măsurilor privind experimentarea noului sistem de salarizare — necesitatea perfecţionării normării muncii, prin introducerea de norme fundamentate ştiinţific, care să reflecte din ce în ce mai riguros cantitatea de muncă reală necesară pentru efectuarea lucrărilor. Statul nostru socialist, cît şi oamenii muncii, sînt interesaţi ca norbele să oglindească în mod real gradul de organizare a procesului de producţie şi de muncă, condiţiile tehnice şi economice din întreprinderi, precum şi cerinţele referitoare la securitatea şi igiena muncii, astfel, încît, să se poată obţine rezultate cît mai eficiente în întreaga activitate. Este cunoscut că normarea muncii constituie una din pîrghiile de seamă în înfăptuirea principiului socialist al repartiţiei după muncă. Cu ajutorul normării se obţin datele necesare în planificarea forţei de muncă, la nivelul întreprinderilor, ramurilor şi al economiei naţionale, se determină sarcinile de producţie, în întreprinderi, se măsoară nivelul şi rezultatele obţinute în muncă, se asigură retribuirea corectă şi diferenţiată a veniturilor salariaţilor, ţinîndu-se seama de: nivelul de calificare profesională şi aportul adus la creşterea producţiei şi a productivităţii muncii. De asemenea, în activitatea de elaborare a normelor de muncă, procesele de producţie sunt supuse unei analize multilaterale, de către personalul de specialitate, pînă la ultimele lor elemente, operaţii, faze, mînuiri, mişcări şi se determină succesiunea lor raţională de desfăşurare în timp. Cu această ocazie, conform metodologiei de normare, se analizează în mod critic întreaga activitate, se scot la iveală posibilităţile de înlăturare a mişcărilor inutile şi greoaie, urmărindu-se astfel să se asigure organizarea raţională a proceselor de producţie şi de (Continuare în pag. 5) ...12 octombrie 1965. Dimineaţă mohorîtă de început de toamnă. Peste noapte a burniţat uşor. Pe calea ferată Bucureşti-Titu. In apropierea cabinei de la intrarea în staţia Ghergani, unul din revizorii de linie a găsit o femeie între două vîrste, in stare de comă. Tot trupul îi era vînăt de lovituri, iar mina dreaptă zdrobită complet. Asupra victimei nu se găsea nici un act. Organele de miliţie şi cele ale procuraturii, sosite la faţa locului, n-au reuşit să descopere nici o urmă, nici un indiciu care să le ducă cit de cit la lămurirea situaţiei. Femeia a fost transportată urgent la spital, unde medicii au început o adevărată bătălie pentru salvarea ei. După vreo cîteva săptămini, timp în care i s-a amputat braţul drept, ea a putut da primele relaţii. Îşi aducea aminte, foarte vag, că plecase din Bucureşti, cu un oarecare Nicu, după nişte cherestea, la Piteşti, la o cunoştinţă de-a acestuia. Avea nevoie de scînduri pentru terminarea casei (din comuna Tătărăştii de Jos, judeţul Teleorman) şi el promisese s-o ajute, înainte de a porni la drum băuseseră pînă noaptea tirziu la un local de pe Calea Griviţei. Au mers apoi în Gara de Nord, dar trenurile de noapte plecaseră. Ca să nu mai aştepte pînă dimineaţa individul i-a propus să plece din triaj cu un marfar. Aşa au şi făcut. S-au urcat într-o garnitură ce transporta materiale de construcţii, piatră şi nisip. După vreun ceas, trenul s-a oprit la un O. GOGA (Continuare în pag. 2 a) Proletari din toate ţările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6657 B marţi 8 IV 1969 6 pagini 30 bani Primiri la tovarăşul Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit, luni la amiază, delegaţia parlamentară japoneză, condusă de Fukunaga Kenji, membru al Dietei Japoneze, aflată în vizită în ţara noastră. Luni după-amiază, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cuba, Jesus La primire, care a decurs într-o atmosferă cordială, a luat parte Stanciu Stoian, membru al Grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România-Japonia. A fost de faţă Toshio Mitsudo, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. (Agerpres) Barreiro Gonzalez, în vizită protocolară deprezentare. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) RESTANŢELE LA STADIUL FIZIC NU POT FI RECUPERATE DECIT PRIN EFORTURI CONJUGATE Harta economică a cetăţii băniei oltene — Craiova se va îmbogăţi, în acest an, cu noi obiective industriale printre care cinci unităţi noi la COMBINATUL CHIMIC, o fabrică de transformatoare mari, nun laborator de încercări la înaltă tensiune şi o turnătorie la UZINELE „ELECTROPUTERE“, O FABRICĂ DE BERE şi alta de PRODUSE LACTATE, o secţie de utilaje pentru irigaţii la uzina „7 NOIEMBRIE“, se va termina finisajul la UZINA DE REPARAŢII pentru locomotive Diesel şi electrice. Chiar şi numai simpla enumerare poate da o imagine a volumului sporit de investiţii din acest an ca şi asupra sarcinilor ce revin organizaţiilor de construcţii. La 19 noiembrie 1968, inseram în coloanele ziarului nostru, concluziile unei anchete în care factorii de răspundere de pe şantiere căutau să ne convingă că prin materializarea prevederilor stabilite se va asigura cursivitatea lucrărilor în sezonul friguros. Cu acel prilej ne-au fost enumerate o seamă de măsuri tehnicoorganizatorice menite să accelereze ritmul execuţiei indiferent de capriciile vremii. Desigur, intenţii bune... dar aşa cum aveam să ne convingem în recenta vizită pe şantierele craiovene, numai cu bune intenţii nu se poate dinamiza activitatea constructorilor. Ne-am adresat tovarăşului GHEORGHE DRAGU, directorul sucursalei judeţene Dolj a Băncii de Investiţii, cu întrebarea : — Am trecut de primul trimestru. V-am ruga să ne spuneţi dacă realizările de pină acum în domeniul investiţiilor la obiectivele industriale din oraşul Craiova se înscriu in prevederile iniţiale de plan ? — Cu regret, nu vă pot da veşti bune în această privință... Dar, să apelăm la cifre. Pe primele două luni, bunăoară, în loc de 16—17 la sută din total, cît ar tre- D. SANDU P. IANCULESCU (Continuare în pag. 3) Au fost introduse primele cantităţi de ţiţei în instalaţia de distilare atmosferică a rafinăriei Crişana din Suplacu de Barcău, judeţul Bihor. Noua unitate proiectată de specialiştii Institutului de proiectări şi instalaţii petroliere din Ploieşti, are o capacitate de prelucrare de 300.000 tone ţiţei pe an Discrepanţă intre producţie şi activitatea cultural-artistică Mişcarea artistică de amatori din ţara noastră, desfăşurată cu aceeaşi intensitate de la puternicele centre industriale, la cele mai rarefiate din punct de vedere demografic, angrenează un imens număr de oameni ai muncii, lucru care şi conferă de fapt fenomenului un caracter de masă. Din nenumăratele cercetări pe teren, din contactul şi cunoaşterea activităţii formaţiilor artistice şi a membrilor lor, nu ne-a fost greu să constatăm că marea majoritate a artiştilor amatori o constituie muncitorii. Cele cîteva formaţii corale ale sindicatelor din învăţămînt sau cele cîteva orchestre de cameră alcătuite din medici nu sînt decit excepţii. Faptul nu se pare că a dat prea mult de gîndit, că ar fi incitat la întrebări şi discuţii (oare numai muncitorii să aibă vocaţie artistică ? — pentru că nu se mai pune la îndoială că cei mai mulţi o fac dintr-o autentică vocaţie. Este însă evident pentru oricine că aici se poate vorbi mai ales, de pasiune. Lipsa aceasta de întrebări a fost pentru noi primul semn al atmosferei de platitudine din întreprinderi, unde, doar graţie cîtorva pasionaţi, se desfăşoară activitatea cultural-artistică. Lipsa aceasta de întrebări îi conduce pe unii, să creadă că situaţia de fapt (procentul de muncitori în mişcarea artistică) este firească, şi nici nu ar fi posibil altfel. Şi în ultimă instanţă, lipsa aceasta de întrebări duce la o alta mult mai gravă — lipsă de interes, de atenţie, de consideraţie. Nu, nu este firesc ca nu, mai muncitorul să răspundă cu dăruire la primul apel făcut de instructorul sau responsabilul cultural. Nu este firesc ca pasiunea unuia să se lovească de desconsiderarea altuia. Ritmul procesului de producţie, exigenţele controlului tehnic de calitate, cerinţele de perfecţionare continuă, condiţiile de muncă, lucrul în două sau trei schimburi, efortul maxim depus pentru îndeplinirea indicilor de plan sunt deziderate înscrise în agenda fiecărui muncitor. Cu toate acestea, după orele de lucru, seara, în sălile cluburilor sau caselor de cultură muncitorii — artişti amatori — repetă în formaţiile de cor şi de dansuri populare, în brigăzi artistice de agitaţie şi de teatru, în orchestre de muzică uşoară sau populară, prezintă spectacole în faţa colegilor demuncă, pe scenele instituţiilor de cultură. Pasiune mai mult decit vocaţie, pasiune în afara oricărui interes mărunt. Pasiune cu care muncitorul cîştigă premii în concurs, nu pentru sine, pentru formaţia sa, pentru întreprinderea şi oraşul său. Faptul este însă ignorat cu desăvîrşire de organele de conducere din întreprinderi. Şi tocmai acest dezinteres total, manifestat în cele mai diverse chipuri, ajungînd adesea să ia forma desconsiderării, creează o puternică discrepanţă dintre OMUL în procesul de pro-ALINA POPOVICI (Continuare în pag. a 2-a) Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Cu ocazia realegerii Excelenţei Voastre ca preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am plăcerea de a adresa Excelenţei Voastre felicitările mele foarte sincere şi cele mai bune urări de fericire şi succes pentru dv., de bunăstare şi progres continuu pentru poporul prieten al Republicii Socialiste România. , Ahmed hassan al-bakr Preşedintele Republicii Irak a Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Sunt bucuros să aflu despre realegerea dv. în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat şi mă folosesc de această ocazie pentru a vă transmite sincerele noastre felicitări şi urări de succes împreună cu urări de progres pentru ţara dv. SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului TELEGRAME Se lucrează la înălţime Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul justiţiei din Republica Tunisiană Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază pe Mongi Slim, ministrul justiţiei din Republica Tunisiană, care se află în vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei. A fost de faţă Mahmoud Maamouri, ambasadorul Tunisiei la Bucureşti. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări, în interesul ambelor popoare, al păcii, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. IN JUDEŢUL COVASNA Intîrzieri nejustificate Multe C.A.P.-uri din judeţul Covasna au acumulat, în decursul anilor o experienţă valoroasă pe linia perfecţionării tehnologiei culturilor, folosirii din plin a timpului bun de lucru, a întregii capacităţi a tractoarelor şi atelajelor. Şi nu o dată s-a evidenţiat cit de decisiv este pentru obţinerea unei culturi bogate, ca toate lucrările agricole să fie efectuate la timp şi în condiţii optime, tregul potenţial tehnic şi uman de care dispun, fiecare zi bună de lucru. De exemplu, C.A.P. Baraolt, Brăduţ, Ghidfalău, Aita Mare şi altele au îndeplinit integral planul la arăturile de primăvară. în raidul întreprins recent am întîlnit însă şi o seamă de aspecte negative, neglijenţă şi lipsă de răspundere din partea consiliilor de conducere ale unor C.A.P.-uri. Cea din Chichiş, de exemplu, nu realizase pînă în ziua de 4 aprilie decit 50 la sută din planul stabilit la arături adinei de primăvară, iar insămînţări nu efectuase decit pe 16 ha faţă de cele 511 ha planificate. La C.A.P. din Ozun şi Moacşa, care s-au bucurat de aceleaşi condiţii de climă, situaţiile sînt şi mai critice. Prima nu executase arături de primăvară decit pe 156 ha faţă de 508 ha cît prevăd graficele, iar la însămînţări nimic. La cea de a doua, respectiv C.A.P. Moacşa, arăturile abia începuseră, pe 7 ha, faţă de 226 ha planificate. L-am întrebat pe inginerul agronom E. Gyergyai de la C.A.P. Moacşa despre cauzele intîrzierilor, despre modul cum sînt folosite tractoarele, forţa de muncă. Dispunem de 14 tractoare : unul ară, altul transportă îngrăşăminte şi 12 stau sub acoperiş. Tractoare avem deci suficiente, dar şi timp din belşug pentru efectuarea tuturor lucrărilor din actuala campanie agricolă, ne răspunde cu multă seninătate interlocutorul. Constatăm, de asemenea, că la C.A.P. Tg. Secuiesc nu se arase pînă la data menționată nici o bucată de pămînt, iar la C.A.P. din Ojdula, Ghelința și altele încă n-au început lucrările — ILIE MIHALEA (Continuare în pag. 3-a) Rezultatele obținute acum, la începutul actualei campanii agricole, confirmă că o bună parte din C.A.P.-urile din județ fructifică în modul cel mai operativ în- Mita a fost dezvăluită • Ceea ce urmează pare destul de ciudat • Prinşi în mrejele unei curse . De ce este tergiversată ancheta ? Plugaru, muncitori la Uzina mecanică, indignaţi la culme de încercarea de a li se cumpăra conştiinţa cu arginţi, ne-a străfulgerat o idee. „Dacă e vorba de aşa, primim banii, dar ştim noi ce facem“. Şi s-au înţeles din priviri. In acest timp, responsabila bufetului „Vînătorul“ satisfăcută de felul cum s-a aranjat „trampa“, a desfăcut o sticlă cu vin. Era femeia mulţumită. Altfel ce s-ar fi făcut ? Controlul obştesc o descoperise că primea chifle de la distribuitorul fabricii, fără forme legale. Aceasta în scopul obţinerii unor cîştiguri ilicite. A crezut că prin mită va astupa gura celor trei muncitori. Dar se înşelase amarnic... Nu după multă vreme, au sosit în local, spre uimirea responsabilei, doi lucrători din cadrul miliţiei. Actul mitei era evident .El a fost consemnat în procesul verbal încheiat pe loc, în care s-au trecut seriile banilor. Barmana Georgeta Popa şi femeia de serviciu Maria Creţu, ambele salariate ale acestui bufet, au recunoscut că, fiind de faţă, au văzut cum Valentina Bazga, responsabila bufetului, a luat din gestiunea barului 600 lei şi i-a ı Uite ce este, una şi cu una fac două. Aveţi de la mine şase sutare, dar vă rog din suflet, totul rămîne între noi... Gheorghe Bosânceanu, membru al comisiei de control obştesc a Consiliului municipal al sindicatelor din Iaşi, Dinu Iosub şi Vasile înmînat, drept mită, controlloriiii obşteşti. Sesizînd miliţia, ten. Bosînceanu, Dinu Iosub şi Vasile Plugaru, nu şi-au făcut decit datoria. Ei au demascat o faptă urîtă, străină societăţii noastre socialiste. Orice om cinstit ar fi procedat la fel. Pînă aici, totul e cît se poate de limpede. Ceea ce urmează pare însă destul de bizar. Ca să scape de rigorile legii, responsabila bufetului „Vînătorul“ a pus imediat în mişcare neamuri, prieteni, experţi în alibiuri. Mai erau şi din aceia, gata să pună mina în foc pentru a o scoate basma curată. Mai întîi s-a pus la cale o cursă. Valentina Bazga a promis, drept momeală, celor trei muncitori că va da în vileag toate hoţiile care se mai fac în alte unităţi de alimentaţie publică. Cu o condiţie: să vină la ea acasă, unde pot vorbi în deplină linişte. Oameni simpli, muncitori cinstiţi şi fără experienţă în asemenea probleme ,călăuziţi de dorinţa de a contribui la stîrpirea unor apucături, n-au putut să-şi dea seama la timp de adevăratul scop al invitaţiei. Faptul că au ad- D. NEGOIŢA N. GRUNZU (Continuare în pag. 5-a)