Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-11 / nr. 6790
Pagina a 2-a „SOME ME“, JIEMURI KOMM“ de ION CRÎNGULEANU gat / / Intr-un destin de plantă şi clopot / Să-mi dau timpul jos din spate / Şi să urlu poeme...« (s.n.) Poezia este condiţionată de intensitatea trăirii ; aşa se explică de ce versurile cele mai bune sunt cele de dragoste, unde tăria sentimentului dă şi fiorul adevăratei poezii. în acest sens, s-ar cuveni citată în întregime excepţionala „Elegie sub razele lunii“. Avînd mereu conştiinţa descendenţei laie rurale, Ion Crînguleanu profesează o poezie frustă, a cărei lectură dă senzaţia mersului desculţ prin iarbă verde. Cînd părăseşte acest perimetru, cade nu fa de prozaisme sau în reci discursivităţi. O frumoasă poezie, „Mama“, pierde infinit prin două versuri meschine, de provenienţă „cultă“ : „Tot mai mult are, tot mai mult / Braţele şi picioarele de pămînt / Parcă a uitat-o cineva în pustiu / Şi-a ucis-o pămîntul / Tace ca la un concert etern / Şi nu-şi clinteşte ochii din vînt, / Tot mai mult are, tot mai mult / Umerii şi gura de piatră. / / Fiii ei îi cară timpul prin lume, / O muncesc, o iubesc fără să ştie / Că-n fiecare lucru şi copil / / Stăruie tăcerea şi umbra ei / Ca în somn luna / Ca în auz ecoul concertului“. (s.n.) Ion Crînguleanu este unul dintre ultimii poeţi ai satului, ai păşunii şi-ai ţărînii sensibilitatea sa este reavănă, mereu proaspătă surpriza este de a descoperi, printre noi, în peisaj hipercitadin, un flăcău îmbrăcat cu iţari şi purtînd opinci care îşi cîntă dorurile şi jalea, nepăsător de asfaltul şi blocurile din jur. „Ritmuri romane“, volum de versuri celebrînd pămîntul, ţara, neamul, strămoşii, tradiţiile şi... condiţia de re- ’ crut se înscrie într-o strălucită descendenţă, aceea a poeziei înalt patriotice, marcată, în ultimii ani, de cărţi ca „De dragoste de ţară“ (Grigore Hagiu) şi „Roşu vertical“ (Nichita Stănescu). Desigur, Ion Crînguleanu nu abdică de la principiile sale poetice ; volumul său are aceleaşi note definitorii ca şi celălalt. Pe lingă bune versuri ca acestea, înfiorate de dragoste adîncă pentru patrie : „Acest pămînt pe care-l calc şi-l duc / în somn, în vocea mea şi-n sînge / Acest pămînt mi-e inimă şi sens / Şi umbră şi putere şi mi-e dor, / E pîinea mea şi aerul şi glasul — / Acest pămînt e viaţa mea şi cerul, / Oh, fără el sînt meteor pierdut / în pulberea amară a nimănui ! / Acest pămînt e sfîntul meu părinte, / Destin îmi este, cîntec şi tăcere întîlnim şi multe versificări nesusţinute de vibraţie, precum : „Pentru cîteva mii de ani înainte sunt aprinse furnalele; / Halele de hotel metalic şi nervi de motoare / Zguduie veşnic materia în eternă naştere ; / Trec dealurile de minereu prin fălcile morilor — / Noaptea, oraşele nasc apoteoze-n lumină, / Spun basme despre putere şi muncă / Dau concerte moderne prin şantiere şi hale MIRCEA IORGULESCU Apărute aproape în acelaşi timp, cele două volume de versuri semnate de poetul Ion Crînguleanu constituie un bun prilej pentru a încerca să conturăm un portret al autorului lor, atît din perspectiva evoluţiei sale literare, cit şi în raport cu peisajul poetic actual. De bună seamă că ispiteşte la această riscantă tentativă şi candid orgolioasa definire de sine aflată pe coperta uneia dintre cele două cărţi ! „Fiecare poezie pe care o scriu repetă condiţia mea. Mereu la depărtare de grupările de poeţi şi glorie îmi port, de unul singur, prin lume, rostul. Mă tulbur de lună şi îmbrăţişare, de rîu şi suferinţă, de pămînt şi singurătate. Mă uit uimit la prune şi la pasăre şi-mi ador ţara. Ador fiinţa noastră şi trăiesc senzaţia reală a fericirii că-s liber şi-ncerc ideea de universal într-o pace liberă. Orgoliul meu e credinţa totală în poezie. Poate că, scriind, îmi apăr timpul şi pămîntul. Apăsarea şi erorile mă duc la disperare. Cred frenetic în dreptul omului la pîine liberă şi poezie. Pentru mine asta-i o problemă de prezent continuu. E timpul condiţiei mele. Cine n-are ţară şi libertate e un poet mut, nu-i nimeni, moare... Fără poezie nu se poate !“ Am transcris în întregime această mărturisire de credinţă în necesitatea poeziei, superb naivă şi adolescentin - grandilocventă, deoarece se desluşesc aici, mai clar, cîteva atitudini fundamentale specifice poetului. Izbitor la lectura versurilor lui Ion Crînguleanu e sentimentul, niciodată dezminţit, că te afli în faţa unui poet înăscut, poezia fiind pentru el un mod de existenţă, iar existenţa trecînd în poezie în chipul cel mai direct. Ion Crînguleanu crede şi trăieşte în şi prin poezie, explodînd în frenetice entuziasme juvenile sau abordînd o iliască de tristeţe amară, repede trecătoare însă , pentru că poetul se bucură şi se întristează copilăreşte, fără durabilitate adică. Trecerea de la o stare la alta se face fără faze de tranziţie, poetul oscilind, în cuprinsul aceleiaşi poezii chiar, între înverşunări grozave şi izbucniri exuberante, dominante fiind însă ultimele. Desigur, nu întîmplător un mai vechi volum era intitulat „Minus durerea“, iar un altul se chema „Emoţii la trapez“. In „Sonete mute“, una dintre cele mai bune cărţi de poezie ale anului, întîlnim titluri ca acestea! „Aşa, Tot aşa, Numai aşa, Atunci, Parcă, Oricum, Faun bocitor, Vai!, O ! etc. Aici, ca şi în culegerile anterioare, Ion Crînguleanu este un poet al sentimentelor năvalnice, clar exprimate, rareori predispus la reflecţie. Sunt cu totul absente anxietăţile neguroase, obscurităţile şi ermetismele aşa de des întîlnite azi ; în locul lor se află declamaţia sinceră şi autentică, limpiditatea expresivă. Iată o atitudine caracteristică : „Oii, îmi vine un dor de îmbrăţişare / Să mă răstorn într-un hohot / Cu tot pămîntul de gleznele mele le Aspect co uman de la biblioteca casei de cultură a sindicatelor din Mediaş Foto A. ŞTEFAN Un frumos dans interpretat cu virtuozitate de ansamblul folcloric „Junii Sibiului« din Sibiu, distins cu premiul publicului la Festivalul şi concursul international de folclor „România ’69« Foto : ST. ALBESCU MY FAIR LADY — Patria (11 86 25) — 9 ; 12,45 ; 16,30 20.15. ANGELICA ȘI SULTANUL — Republica (11 03 72) — 8,15 ; 10.15 ; 12,30 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21.15. SOARELE VAGABONZILOR — Melodia (12 08 88) — 9 ; 11,15; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30 ; Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 10 ; 18;15 ; 20,30 ; Flamura (23 07 40) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30 UN GLONTE PENTRU GENERAL — Luceafărul (15 87 67) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 ; București (15 61 54) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 ; Favorit (Drumul Taberei) 10 ; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 OMUL, ORGOLIUL, VENDETA — Festival (15 63 84) — 9 ; 11,15 ; 13,39 ; 16 ; 18,30 ; 21. TIGRUL — Victoria (16 28 79) — 8,45 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30 . Excelsior (13 10 88) — 9; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 . Feroviar (16 22 73) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 10 ; 18,30 ; 21 . Modern (23 71 01) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. MICII LUPTĂTORI — Central (14 12 24) — 9 ; II ; 13 •„ 15 ; 17 ; 19 , 21.. CREOLA, OCHII-TI ARD CA FLACĂRA — Lumina (16 23 35) — 9,30—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30 ; Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,15. CAVALERII AERULUI — Doina (16 35 30) — 11,30 ; 13,45; 16; 18,15 ; 20,30 ; Aria (213186) — 9,15—15,45 în continuare ; 18. TOTUL DE VINZARE - Union (13 49 041 - 18 ; 20,30 singurătate In doi — Union — 15,30 BUN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR — Ferentari (23 17 50) — 15,30 ; 10 , 20,15. TOTUL PENTRU P.ÎS — Timpuri Noi (15 61 10) 0—21 în continuare VÎRSTA INGRATĂ — Grivița 117 00 58) — 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 28,30 ; Tomis (21 49 46) — 9 — 11 — 13- 15 — 17,30 CONTESA COSEL — înfrățirea (17 31 611 — 15,30; 10. O CHESTIUNE DE ONOARE — Buzeşti (15 62 70) — 15,30 — 18 ; Volga (11 91 26) — 9,30—14,30 in continuare, 17,30 — 20,15. NOAPTEA GENERALILOR — Dacia (16 26 10) — 8—20,30 în continuare : Popular (35 15 17) — 15,30 ; 19. OMUL MOMENTULUI — Bucegi (17 05 47) — 9 — 11,15 — 13,30 — 10 — 18,15 ; Mioriţa (14 27 14) — 9,30—15,30 în continuare 16 — 18,15 — 20,30 AM DOUĂ MAME ŞI DOI TAŢI — Unirea (17 10 21) — 15,30 — 18 ARUNCAŢI BANCA ÎN AER — Lira (31 71 71) — 15,30 — 18 A TRĂI PENTRU A TRĂI — Drumul Sării (31 28 13) — 15 — 17,30 — 20 ICONOSTAS — G 1 u 1 a * U (17 55 46) — 15,30 — 18 — 20,30 LA DOLCE VITA — Cotioceu! (13 62 58) — 15,30 — 18 — 20,30 DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Moşilor (12 52 93) — 15,30 ~ 18 — 20.30 ; Pacea (31 32 52) — 15,45 — 18 — 20,15 NEÎMBLÎNZITA ANGELICA — Crîngași (17 38 81) — 15,30 — 18 — 20,15 ; Rahova (23 91 06) — 15,30 - 18 SHERLOCK HOLMES — Ploieasca (33 29 71) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 60) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÂINI VERZI“ — Viitorul (N 48 03) — 15,30—18—20,30 — Vitan (21 39 82) — 15,30—18 TINEREȚE FĂRĂ BĂTRINEȚE — Munca (21 50 97) — 10—18—20. — Progresul (23 94 10) — 15,30—10 DRUMURI — Progresul (23 94 10) — 20,15. IN UMBRA COLTULUI — Flacăra (21 35 40) — 15,30—48—20,30 Grădini-cinematograf OMUL, ORGOLIUL, VENDETA Festival (15 63 84) — 19,30. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Stadionul Dinamo — 19,15. TIGRUL — Arenele Romane (23 71 01) — 20 — Expoziţia (18 10 88) — 19,45 ; Doina (16 35 38) — 19,30. O CHESTIUNE DE ONOARE -Buzeşli (15 02 79) — 20. OMUL MOMENTULUI — Bucegi (17 05 47) — 20. AM DOUA MAME ŞI DOI TAŢI — Unirea (17 10 21) — 20. ARUNCAT! BANCA ÎN AER — Lira (31 71 7) — 20. SHERLOCK HOLMES — Aurora (35 05 66) — 20. DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Muţilor (12 52 93) — 19,30. VÎRSTA INGRATĂ — Tomis (21 49 46) — 20. CAVALERII AERULUI — Arta (21 31 86) — 20. COMISARUL X ȘI BANDA „TREI ClINI VERZI" — Vitan (21 39 82) — 19,30. NEÎMBLÎNZITA ANGELICA — Rahova (23 91 00) — 20. TINERETE FARA BATRlNETE — Progresul-parc (23 04 10) — 20. O expoziţie a industriei locale botoşenene La Botoşani a fost deschisă o expoziţie a produselor industriei locale, organizată din iniţiativa Direcţiei judeţene de resort. Urmărind să sondeze preferinţele şi sugestiile populaţiei, expoziţia cuprinde o gamă variată de produse de larg consum şi cu utilizări diverse, multe dintre ele neasimilate încă în producţie. Un loc important îl ocupă exponatele de mobilă multifuncţională, diferenţiate după gradul de confort al noilor apartamente, şi sortimentele de ceramică, executate cu multă fantezie într-o diversitate de modele și culori. JOI II SEPTEMBRIE 1909 PROGRAMUL I In lunii orei 11.00 — Transmisiune in direct. Sosirea preşedintelui federal al Austriei Franz Jonas — la Bucureşti. 17.30 Buletin de ştiri 17.35 Lumea copiilor. Baronul Münchatssen povesteşte. 17.50 Studioul pionierilor Din rucsacul vacanţei 18.30 Criterii. Arte frumoase 18.45 O Interpreta Îndrăgită a cîntecului muntenesc: Ileana Sărăroiu. 19.00 Tele-universitatea 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Transfocator 20.30 Seară de teatru TV. TRANDAFIRUL ALB. 22.10 Telejurnalul de noapte 22.30 Consultaţie tehnică TV 22.45 Din succesele muzicii uşoare italiene. Cântă Miranda Martino PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Concert simfonic 20.30 Filmul serial : „Răzbunătorii* VINERI 12 SEPTEMBRIE 1909 17.35 Lanterna magică — filme pentru copil. 18.05 Nuntă in Maramureş 18.35 Seară de balet 19.00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor Economiei Naţionale „România’69u. 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Film artistic : „O poveste ca un filme* 21.20 Reflector 21.35 Muzică uşoară 22.05 „Mult e dulce şi frumoasă* — emisiune de limbă română. 22.30 Telejurnalul de noapte 22.50 Varietăți pe peliculă. Ploaie de vară MUNKA MIMICĂ (nefestivă) (Urmare din pag. 1-a) cursurile de cultură generală, (acum în număr limitat), unde ponderea o deţin pare-se pensionarii şi femeile... casnice. La Rîmnicul Vîlcea : angajamente la... timpul trecut la întrebarea privind stadiul pregătirilor pentru deschiderea cursurilor universităţilor muncitoreşti din judeţul Vîlcea se poate răspunde doar cu o îndelungată amînare. Deocamdată, s-au întocmit planuri : ...„pentru deschiderea cursurilor se vor studia şi înainta propuneri în vederea înfiinţării de noi secţii în cadrul celor două universităţi — I. F. Brezoi şi Combinatul chimic“ (termen — 30 septembrie). Dar, ce anume se va studia ? Posibilitatea creării de noi cursuri, subînţelegem. Şi se vor înainta propuneri — dar cui ? Activităţii universităţilor, după cum rezultă chiar dintr-o analiză efectuată de biroul Consiliului judeţean, i-a lipsit continuitatea; nu s-a remarcat un suficient spor de utilitate. Dificultăţile de mobilizare a auditoriului la cursuri reprezintă o incontestabilă dovadă. Expunerea lecţiilor la sfîrşitul orelor de lucru (la I.F. Brezoi) şi cu prilejul şedinţelor de grupă sindicală (la Combinatul chimic), este doar o garanţie formală a împlinirii rolului universităţilor muncitoreşti. Ing. Nicolae Mirodone, directorul universităţii de la Combinatul chimic, observa carenţe şi în formularea tematicii, care este prea generală, îndeosebi cea a cursului „Probleme de bază ale chimiei“, fără o strictă adaptare la profilul de muncă al salariaţilor (cursul de „Cunoştinţe economice“). O mai largă adeziune a întrunit în schimb cursul de legislaţie datorită modului atractiv (expunerile au fost intens exemplificate) şi competent prezentate. Aspectele enumerate ar fi trebuit deja să constituie obiectul studiului prevăzut să se realizeze de Consiliul judeţean Vîlcea al U.G.S.R. la sfîrşitul trimestrului al III- lea. Experienţa anterior dobîndită trebuie să fi fost fructificată, concluziile itatornnicite. Consiliile de conducere ale universităţilor ar fi avut in acest scop o hotărîtoare contribuţie. Aceste consilii au rămas însă nominalizate în diverse situaţii şi rapoarte. De asemenea, nu există o colaborare reciproc interesată între comitetul pentru cultură şi artă şi sindicate în privinţa stabilirii şi corelării cursurilor de la universitatea populară şi cele ale universităţilor muncitoreşti. Cele trei cursuri (.Momente din istoria patriei", „Istoria literaturii române“, „Educaţia tineretului“) prevăzute să se ţină la nivelul întregii localităţi Rm. Vîlcea nu explică, de exemplu, desfiinţarea unei urimuncitoreşti cu tradiţie care fiinţa pe lingă Combinatul de industrializare a lemnului. Sondajul pe care l-am întreprins în rîndul unui număr de salariaţi de la C.I.I. şi Combinatul chimic pledează intr-adevăr pentru înfiinţarea de noi secţii, îndeosebi cu profil profesional. Sibiu: Dincolo de aparenţe O privire pe deasupra a stadiului în care se află pre- Deschiderea unei expoziţii de fotografii artistice din R. P. Bulgaria Miercuri la amiază s-a deschis la Galeriile de artă fotografică din str. Brezoianu expoziţia de fotografii artistice din R.P. Bulgaria organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Asociaţia artiştilor fotografi din România cu prilejul celei de a 25-a aniversări a victoriei revoluţiei socialiste din Bulgaria. Expoziţia care cuprinde 85 de lucrări alb-negru realizate de 35 de artişti fotografi din ţara vecină reprezintă momente semnificative din viaţa cotidiană, economică şi social culturală a Bulgariei zilelor noastre. La vernisaj au luat parte reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi Ministerul Afacerilor Externe, artişti fotografi din Capitală, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Au fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Cu acest prilej au rostit scurte alocuţiuni Ion Bananei, vicepreşedinte al Asociaţiei artiştilor fotografi din România şi Aram Hadjolian, director în Direcţia de fotografie a Republicii Populare Bulgaria. (Agerpres) Teatrul Mic din Moscova face un turneu în ţara noastră Miercuri dimineaţa a sosit în Capitală Teatrul Mic din Moscova, ca răspuns la turneul făcut de Teatrul Mic din Bucureşti în Uniunea Sovietică. Artiştii oaspeţi au fost salutaţi la sosire, în Gara de Nord, de reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai Oficiului de Spectacole şi Turnee Artistice, de artişti ai teatrelor bucureştene. Cu prilejul acestui turneu, artiştii moscoviţi îşi încep cea de-a 146-a stagiune. Ei vor prezenta pe scenele teatrelor din Timişoara, Craiova şi Bucureşti, spectacolele: „Unchiului meu, Mişa“ de G. D. Molivani, „Bătrînul“ de A. M. Gorki şi „Banii turbaţi“ de A. N. Ostrovski. Din distribuţie fac parte cunoscute personalităţi actoriceşti, printre care artiştii poporului din R.S.F.S.R. E. A. Bistriţkaia, V.I. Hohreakov, V. V. Kenigson, N. I. Rijov, E.M. Satrova, E.M. Solodova. Conducerea artistică a spectacolelor aparţine lui N. P. Antonov, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R. şi A. F. Zubrivov. (Agerpres) gătirea pentru deschiderea noului an de învăţămînt al universităţii muncitoreşti din Sibiu ar putea arăta că totul este normal : se preconizează desfăşurarea a şase cursuri (faţă de cinci ţinute anul trecut), ing. Ilie Ionescu, directorul universităţii, a făcut o deplasare la Bucureşti pentru a duce tratative cu cîţiva prezumptivi lectori, s-au întocmit formele necesare pentruachiziţionarea — încă nesigură — a unor aparate (aspectomat, magnetofon). De asemenea, s-au stabilit din timp mijloacele socotite a fi cele mai eficiente pentru popularizare. Ce se află însă dincolo de aceste aparenţe care ar indica o bună situaţie ? In ce măsură s-a ţinut seama de experienţa dobîndită anul trecut, cînd s-au depus considerabile eforturi pentru îmbunătăţirea acivităţii universităţii muncitoreşti ? Dintre cele şase cursuri preconizate, doar două reprezintă noutăţi absolute; trebuie însă remarcat că ele au o ţinută cu totul neutră din punct de vedere al specificului oraşului („File din istoria patriei“, „Geografia României“). Din cele patru cursuri care s-au mai ţinut şi anul trecut, două sunt reluate integral, temele ce se propun a fi ţinute fiind cvasi-identice cu cele din programa anterioară (cursul de educaţie medico-sanitară şi cel de legislaţie). Schimbări de fond sunt prevăzute doar în structura unicului curs de cunoştinţe tehnice („Ştiinţa conducerii şi organizării producţiei“) şi a celui tratînd despre unele „Probleme de educaţie a tineretului“. De menţionat că aceste două cursuri s-au situat anul trecut, din punct de vedere al atractivităţii, la antipozi ; cel de cunoştinţe tehnice a înregistrat minimum de frecvenţă, iar celălalt s-a bucurat de o participare masivă, întrecîndu-se uneori numărul Înscrişilor. Aceasta s-a datorat în bună parte aducerii unui ofiţer de miliţie care relata diferite cazuri. Se face vizibilă, din această succintă prezentare, sărăcia tematică manifestată prin refugiul în generalităţi şi alegerea unor problematici de minimă rezistenţă. Oare, scopurile urmărite de Universitatea muncitorească se opresc în faţa unor conferinţe despre frumuseţile ţării şi bogăţiile ei naturale, expuneri care nu depăşesc nivelul unor oarecari popularizări ? Dar, neconcordanţele între ceea ce este şi ceea ce trebuie să fie, nu se opresc aici. Cursul de legislaţie este anume destinat activului sindical, ceea ce înseamnă că, de fapt, nu e altceva decât o instruire deghizată*! Utilă, fără îndoială, însă de ce era necesar să funcţioneze sub egida Universităţii muncitoreşti ? Aceeaşi întrebare se poate pune şi asupra prezenţei în programul Universităţii a... cineclubului ! Organizată la nivel de municipiu, anul trecut, Universitatea muncitorească din Sibiu revine în anul acesta la vechea formă de funcţionare pe întreprinderi — sub altă faţadă însă. Cursurile vor fi organizate (cu două excepţii) pe întreprinderi sau grupe de două întreprinderi („File din istoria patriei“ — pentru salariaţii de la „Drapelul roşu“, „Geografia României“ pentru cei de la „7 Noiembrie“ şi „Flamura roşie“). Aşadar, dacă mai de mult existau universităţi pe întreprinderi, acum vor fi doar cursuri şi numai cîte unul, ceea ce reprezintă o îngustare considerabilă a masei participanţilor care, în plus, nu mai au nici pentru ce anume opta. Măsura s-a luat datorită lipsei de popularitate a Universităţii muncitoreşti, în unele locuri privită chiar cu ostilitate ca o curată pierdere de timp , aşa se explică de ce anul trecut la uzinele „Independenţa“ n-a existat nici măcar un singur cursant! Această atitudine, chiar dacă într-o oarecare măsură reprezintă rezidul unei mentalităţi opace, nu este însă lipsită de o bază reală , pentru că, în fond, ce oferă Universitatea muncitorească ? îndreptări Problemele enunţate ne conduc la convingerea că, în această imediată perioadă, organele teritoriale ale U.G.S.R. trebuie să acorde un maxim interes pregătirii deschiderii universităţilor muncitoreşti. Conţinutul activităţii lor trebuie să corespundă sarcinilor sporite ce le revin în ridicarea nivelului profesional, economic şi de cultură generală al salariaţilor. Hotărîrea, de anul trecut, a Secretariatului Consiliului Central al U.G.S.R. privind îmbunătăţirea activităţii universităţilor muncitoreşti, precum şi concluziile consfătuirilor interjudeţene reprezintă valoroase jaloane pentru organizarea şi desfăşurarea eficientă a cursurilor. In virtutea acestor considerente, găsim necesar să avansăm cîteva sugestii, precum : I « DEFINITIVAREA CURSURILOR SI A TEMATICII IN RAPORT CU: — specificul social-economic al localităţilor; — acordarea unei ponderi sporite cursurilor cu caracter profesional; • Stabilirea raţională a lectorilor, în funcţie de pregătire şi disponibilităţi; activizarea potenţialului intelectualităţii locale. • Programarea cursurilor să fie astfel concepută încît să permită unui număr cit mai mare de salariaţi să-şi efiercite dreptul de participare; să se renunţe la practica organizării cursurilor exclusiv pe schimburi, care a eliminat posibilitatea de alegere ; să se ţină seama în cea mai mare măsură de opţiunile salariaţilor (nu cursanţi pentru cursuri, ci cursuri pentru cursanţi). • Mobilitate şi elasticitate în conceperea structurii organizatorice , sunt locuri unde se cuvine ca universităţile muncitoreşti să funcţioneze la nivelul organelor teritoriale ale sindicatelor, iar în alte părţi, la nivel de întreprinderi sau grupe de întreprinderi. • Delimitarea cit mai riguroasă a profilului universităţilor muncitoreşti, încît acestea să nu se suprapună altor instituţii culturale ; să fie scoase din „programă“ cinecluburile, cercării« (foto» arte plastice, chitară, acordeon etc.) Joi 11 septembrie 1969 HAGI VALENTIN, Dărmăneşti, judeţul Bacău. Orice reglementare nouă intră în vigoare de la data publicării ei. Ordinul nr. 59 al Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii pentru stabilirea locurilor cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II în vederea pensionării, se aplică începînd cu 18 martie 1969 dată la care a apărut Buletinul Oficial nr. 36 în care a fost publicat acest ordin. Pentru perioadele anterioare acestei date, încadrarea în una din cele două grupe,se face pe baza tabelelor anexă 1 și 2 la Regulamentul de aplicare al fostei legi a pensiilor (respectiv Decretul 292/1959 cu modificările ulterioare aşa cum a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 10 martie 1967). MIHAI BOBOC, IGEX Adamclisi, judeţul Constanţa. Perioada cit aţi satisfăcut serviciul militar vi se consideră vechime în muncă. Dar, deşi se consideră vechime în muncă, timpul acesta nu se adaugă la vechimea în meserie, necesară promovării într-o categorie superioară de salarizare. Este şi firesc să fie aşa, deoarece în timpul serviciului militar dumneavoastră nu aţi lucrat în specialitate (sondor). E. GRAF, T.C.M.M. Grupul de șantiere Valea Jiului. Din scrisoarea dv. am desprins două probleme pe care le vom lămuri în sensul Hotărîrii 88/ 1965. Gripa se află pe lista bolilor transmisibile și din acest punct de vedere se încadrează în prevederile art. 6 al Hotărîrii. Deci, beneficiază din prima zi de cuantumul integral al ajutorului ce li se cuvine şi angajaţii care au fost bolnavi de gripă. După cum vedeţi precizarea este expresă : „cuantumul ce li se cu- V vine“ şi nu 90 la sută. ^ Gripa nu se încadrează „ în prevederile art. 11. „ Cel de-al doilea as- pect al problemei este L lămurit de articolul 23 1) din Instrucţiunile cu V privire la eliberarea cer- U tificatelor de concedii (J pentru incapacitate tem- X porară de muncă. Se vi precizează aici că „în cazul bolilor transmisi- n bile şi urgenţelor me- todico-chirurgicale, medi- 0 cu care eliberează cerţi- A ficate de concediu me- » dical vor specifica dea- 0 supra menţiunii „caz ini- niţial“, „boala transmis- bilă“ sau „urgenţă me- v dico-chirurgicală“ după caz, pentru bolile şi ur- A genţele medico-chirur- 0 gicale stabilite de Minis- O terul Sănătăţii, semnînd şi aplicînd parafa“. Cer- 0 tificatul care nu înde- 0 plineşte aceste condiţii N nu este corect întocmit, » şi deţinătorul său tre- 0 buie îndrumat către me-ft dicul ce l-a eliberat pen- V tru remedierea greşelii. 0 VASILE PETRACHES- ft CU, Nehoiul-Buzău. X Legea precizează că » dacă fostul pensionar se W reîncadrează în termen de 90 de zile de la în- vecetarea invalidităţii, ve- U chimea rămîne neîntre- A ruptă. Perioadă cit aţi v fost pensionar, şi deci nu 0 aţi muncit, nu se va A adăuga la cei 20 de ani efectuaţi înainte de pen- 0 sionare, ca ani utili la ft acordarea sporului de salariu. 0 IOANA IONIŢA, co- Amana Pesceana, judeţul Vâlcea. v. Întrucît din datele 0 prezentate din scrisoare A reiese că aveţi dreptul v la pensie de urmaş, a- 0 dresaţi-vă Oficiului ju fideţean de pensii pentru v întocmirea dosarului şi 0 punerea în drepturi. A FESTIVALUL „DANUBIUS“ - 19 artistice folclorice şi de muzică uşoară din 11 judeţe ale ţării, se află la cea de-a 2-a ediţie a sa — prima desfăşurindu-se cu un an in urmă la Brăila. Pe Ungă numărul sporit de formaţii şi judeţe participante, în programul actualei competiţii au fost incluse piese de muzică uşoară, precum şi unele formaţii de muzică simfonică. S-a iniţiat, de asemenea, trofeul de aur, „Danubius" decernindu-se oraşului cu cel mai bun şi mai complet spectacol prezentat In cadrul festivalului. In prima zi, pe scena festivalului au evoluat formaţiile artistice din Calafat, Dolj şi Tulcea, programele lor fiind urmărite de un însemnat număr de severineni , în aceste zile la Tr. Severin se desfăşoară Festivalul oraşelor de la Dunăre „Danubius ’69“. Întrecerea, la care participă numeroase formaţii