Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-15 / nr. 7100

LA COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE TURNU -MĂGURELE ABIA DUPĂ REPARAŢII... ÎNCEPE repararea utilajelor ? In noaptea de 6 septem­brie, la orele 0,35, compre­sorul cu nr. 1 al secţiei „sin­teză amoniac“ a fost pus în mişcare. Utilajul a „pulsat“ de cîteva ori, pe feţele celor care ii urmăreau mişcarea se putea citi un început de sa­tisfacţie, după care, uriaşul piston s-a oprit. Se defectase motorul electric. Decepţie. Era vorba de un eşec cu atît mai penibil cu cît, se ştie că, de cîteva luni, producţia fabricii de amoniac a fost diminuată cu 24 tone pe zi, întrucît compresorul, din cauza unei fisuri în blocul supapelor, funcţiona doar cu 85 la sută din capacitatea nominală. Ne-am interesat in legă­tură cu cauzele care au ge­nerat oprirea motorului elec­tric. Am solicitat un diag­nostic inginerului-şef al Com­partimentului mecano-ener­­getic, Alexandru Marinescu. Ne-a spus că nu sunt defi­nite încă aceste cauze, dar că, probabil, manevrarea gre­şită a motorului a determinat scurt-circuitarea unui grup de bobine. In realitate, premisele a­­cestei opriri accidentale a in­stalaţiei au fost create cu luni in urmă, cu ocazia unei prime reparaţii, cînd rebobi­­narea motorului a fost făcută superficial. Ni se pare semnificativ faptul că un utilaj, lucrînd timp de patru luni cu 85 la sută din capacitate, se defec­tează exact în momentul pro­belor tehnologice menite să-i confere certificatul de pu­nere în funcţiune. Izvorul a­­cestei împrejurări trebuie căutat in activitatea atelie­rului central de reparaţii, coordonat de ing. şef. Ale­xandru Marinescu. Acest a­­telier are menirea, printre altele, să supravegheze cali­tatea unor lucrări de reme­diere a defecţiunilor, între­prinse de echipele pentru în­treţinere ale fiecărei fabrici din cadrul Combinatului. Des­pre îndeplinirea unei aseme­nea atribuţii, revenind atelie­rului central, ne-am edificat, în urma unei discuţii­ purtate cu maistrul mecanic Marian Topai, care a montat compre­sorul cu numărul I, din sec­ţia de amoniac producţie. — Aţi primit indicaţii, din partea inspectorilor uzinali şi a atelierului central, pri­vind asigurarea unei calităţi optime a montajului ? —■ Nicidecum. Inspectorii vin, de regulă, după ce meca­nicii de întreţinere din sec­ţii îşi bat capul şi rezolvă singuri defecţiunea, inclusiv montajul. —Şi atunci, la ce se reduce rolul lor ? — De regulă, completează cu date privind reparaţia, do­cumentul numit „livretul uti­lajului“ ; în fapt, copiază a­­celaşi document existent în secţie şi întocmit de noi. Nedumerirea maistrului îşi află deplină acoperire în rea­litate. Calitatea reparaţiilor, provocate de întreruperi ac­cidentale ale lucrului nu poate fi realizată decît în cazul în care atelierul cen­tral asigură — ca­ dovadă a unei minime rezistenţe — dacă nu remedierea, măcar asistenţa tehnică. Dar, acest imperativ pare să se menţină cu perseverenţă în domeniul dezideratului. De altfel, neglijenţa unor operatori pare că tinde să completeze ineficienţa repa­raţiilor. Ei părăsesc frecvent schimbul, fără ca înlocuito­rul să fi sosit, aşa încât, even­tualele defecţiuni ale utila­jelor rămîn o taină pentru încă multe ore de lucru, evi­dent agravîndu-se. Am avut prilejul să constatăm cum operatorul Marin Miu a pă­răsit compresorul II al sec­ţiei amoniac, fără să facă o revizie sumară a ventile­­lor de ungere şi deci, fără să constate defecţiunea unu­ia, înfundat. A plecat din schimb mai devreme, aşa în­­cît explicaţia sa scuteşte de comentarii. — N-am avut timp. Să ve­rifice înlocuitorul meu. Numai că acesta nu venise. Iar compresorul lucra în de­ficit de ulei. Abordînd domeniul revizi­ilor periodice „care se efec­tuează lunar, prin oprire pentru o zi sau două a insta­laţiilor“, aşa cum ne-a in­format directorul Mihai Co­can, nu este lipsit de inte­res să arătăm că nu o dată ele au un pronunţat caracter de simplă formalitate, fiind ja­lonate doar de superficiali­tatea cu care sunt întreprinse. De aici, o serie de inconve­niente, plecînd de la inter­venţii asupra utilajului în mers şi terminînd cu stag­nări de lungă durată. Iată, ca exemplu, faptul că, iniţial, ultima revizie efec­tuată la instalaţia de cra­care a liniei de uree a con­semnat necesitatea cîtorva suduri la o ţeavă de presiune GEORGE ALEXANDRU (Continuare la pag. 2­ a) • NEGLIJENȚĂ + REMEDIERI SU­PERFICIALE • STAGNARE • INSPEC­TORII UZINALI SÎNT PREZENȚI... PE STATUL DE PLATĂ • ASIGURAREA CU PIESE DE SCHIMB — O PROBLEMĂ INSOLUBILĂ ? GREU FĂRĂ SPRIJINUL UZINELOR MECANICE, DAR MAI GREU CU EL... Sună iar clopoţelul... BARUŢIU T. ARGHEZI Mămici fi tătuţi, clopotul şcolii vă cheamă în aceste zile din nou în clasa-n­­u­ia!! Vă grămădiţi iarăşi emoţiile, grijile şi bucuriile in ghiozda­nul fetişcanei cu co­diţe sau a băietanu­­lui care a renunţat la zilele de joacă şi a îm­brăcat uniforma al­bastră. De miine în­văţaţi din nou arit­metică şi gramatică după ce aţi descifrat alfabetul şi tabla în­mulţirii... Trăiţi fie­care ceas al zilei sub delicata aşteptare a notei obţinute : nota copilului dumnea­voastră este, de fapt, nota şi răsplata gri­jei pentru toate efor­turile pe care le-aţi depus pînă acum! în inima dumnea­voastră tresar amin­tiri şi ard văpăi. Alu vă ascundem­ lacrima ! Nu alungaţi emoţia ! Ca părinţi, înţelegeţi mai bine acum rostul şcolii, al profesorilor, al disciplinei, al no­telor. Vă bucuraţi de un opt şi de un zece. încruntaţi uşor sprin­ceana la un cinci. ...întîmplătorul pa­tru vă străpunge­ ini­ma ca un fier încins, nu-i aşa că notele primei clase şcolare vă tulbură şi vă min­­glie în acelaşi timp ? La prima discuţie cu dirigintele vă trece prin inimă un fior: e fiorul conştiinţei dumneavoastră! In­­tîia şedinţă cu pă­rinţii este şi o mare confruntare socială, nu-i aşa ?! Şi toate la un loc întregesc un nou tablou de fa­milie zugrăvit în cele mai scînteietoare cu­lori ale sufletului... (Continuare în pag. 2-a) Azi, cei peste 3 800 000 de elevi ai ţării noastre încep prima zi de şcoală. In ca­drul pregătirilor pentru anul şcolar 1970—1971 o atenţie deosebită s-a acordat asigură­rii manualelor pentru toate formele de studiu. Din totalul de 871 titluri de cărţi şco­lare jumătate au fost revăzute sau sunt complet noi. Tirajul pentru anul in curs este de 19,4 milioane exemplare ceea ce corespunde necesităţilor şcolilor generale, liceelor de specialitate, cultură generală şi şcoli tehnice şi profesionale. In clişeu: La Liceul de cultură generală „23 August" din Capitală, elevii iau contact cu izvoarele de înţelep­ciune, din care vor sorbi în acest nou an școlar. Proletári ’diri toate fárilé, unití-vá! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA N­­uiwvţia iiimsivii pc i»*p«v*mvi* — viaiuvci MĂSURI SE IA­U, dar nimeni nu veghează ca ele să fie respectate Pe şantierul fabricii de bere din Craiova, aparţi­­nînd întreprinderii şantie­re construcţii-montaj Cra­iova, betonistul Petecel M. Florian lucra la ridicarea cu o macara a unor plăci de beton celular autoclavi­­zat. In timp ce bena se ri­dica spre cota 32 muncito­rul a continuat să lucreze sub raza de acţiune a ma­caralei. Din bena supra­încărcată a căzut o bucată de beton lovindu-1 în cap... ...Pe şantierul de la gru­pul şcolar chimie, o ploaie de vară a obligat pe manipulanţii care lucrau la descărcarea materialelor din vagon să se adăposteas­că in clădirea aflată în con­strucţie. La încetarea ploii, manipulantul Gheorghe Golfiţă a plecat spre locul de muncă fără să se asigu­re trecînd pe sub raza de acţiune a unei macarale ca­re funcţiona. El a fost lovit de o cărămidă şi a căzut, nefiind bine ancorat. Tran­sportat la spital, a decedat pe drum. Iată accidente ireparabile produse la puţin timp unul de altul, în aceleaşi condiţii şi care au la bază aproxi­mativ aceleaşi cauze : ne­cunoaşterea sau nerespecta­­rea unor norme elementare de tehnica securităţii şi protecţia muncii. Să reca­pitulăm : accidentele solda­te cu pierderea de vieţi o­­meneşti s-au produs prin căderea de corpuri ridicate cu macaraua pentru­ că be­nele respective nu erau în­cărcatie? regulamentar. A­oi muncitori lucrau fără căşti­ de protecţie cu care erau dotaţi. Şefii de echipă res­pectivi nu au asigurat res­pectarea normelor de teh­nica securităţii. Nu este de loc plăcu­t să consemnăm că pe şantierele din judeţul Dolj ale I.S.C.M. Craiova asemenea abateri de la regulile de protecţia şi, securitatea muncii sunt destul de frecvente. Numai în acest an aici au fost în­registrate 4 accidente mor­tale şi 879 zile de incapa­citate temporară cauzată de accidentele de muncă. Ne­dumereşte faptul că de la o perioadă de timp la alta se produc accidente datorate aceloraşi cauze şi cu toate acestea conducerea tehni­­co-administrativă a între­prinderii nu ia măsuri fer­me pentru a le preîntâmpi­na. Cele mai multe accidente de munccă — după cum do­vedesc faptele, — se produc din cauza neglijării de că- ELENA ȚUICU (Continuare în pag. 2­ a) ANUL XXVI nr 7100 • Marți 15 septembrie 1970 • 6 pagini 30 bani Consfătuire de lucru in industria lemnului Ieri, la Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria lemnu­lui şi-a început lucrările Consfătuirea pe ţară cu tema „Reducerea consu­mului de lemn in pro­ducţia de mobilă şi hîr­­tie“. La lucrările consfătu­irii , organizată de că­tre Ministerul Industri­ei Lemnului in colabo­rare cu Comitetul Uniu­­nii sindicatelor din în­treprinderile industriei lemnului — participă to­varăşul Janos Fazekas, vice-preşedinte al Con­siliului de Miniştri, ca­dre de conducere din minister, din combina­tele de exploatare şi in­dustrializare a lemnului, cercetători şi proiectanţi activişti de partid şi sin­dicat reprezentanţi ai unor organe şi organiza­ţii centrale. Lucrările consfătuirii continuă. S. SIMEDREA ARGEŞ: 10 întreprinderi cu planul cincinal îndeplinit Fabrica de confecţii din Curtea de Argeş, Grupul de şantiere I.C.H. Corbeni, întreprinderea „Textila“ Pi­teşti, întreprinderea de transporturi auto şi Inspec­toratul silvic, sunt cîteva din cele 10 unităţi din jude­ţul Argeş care au raportat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan al actualului cincinal. Cea de-a 10 unitate industrială a judeţului care a raportat îndeplinirea planului pe cinci ani este în­treprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti. Printr-o mai bună organizare a muncii, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utila­jelor şi a timpului de lucru, productivitatea muncii a crescut aici, comparativ cu anul 1965, cu 29 la sută. DUMITRU BURCEA LA PORŢILE DE FIER hidroagregatul nr. 2 în probe La Porţile de Fier au început probele de uscat la hidroagregatul nr. 2 de la centrala electrică. Probele au început cu ro­dajul pompelor de ulei, pompe ce asigură o pre­siune de 40 kgf/cm2 şi permit reglajul palete­lor aparatului director şi al rotorului turbinei. Probele se desfăşoară bine, ne-a asigurat ingi­nerul Petre Neagoe, spe­cialistul şantierului E­nergo-montaj, care ur­măreşte această probă. Programul, care a în­ceput ieri, cuprinde nu­mai la partea mecanică a hidroagregatului 126 probe diferite şi mane­vre, care vor fi însoţite de reglările şi punerile la punct corespunzătoa­re. Aceeaşi operaţie se execută în prezent şi la echipamentul electric. T. ELENA Excelenţei Sale Domnului JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Costa Rica, adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi urări de progres poporului costarican. Nutrim convingerea că relaţiile ce s-au stabilit recent între ţările noastre se vor dezvolta continuu în interesul ambelor popoare şi al colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de în­­văţămînt, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii So­cialiste România adresează un călduros salut corpului didactic şi elevilor, or­ganizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la no­bila operă de instruire şi educare a tine­retului patriei, la progresul şi înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoa­ră larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări in domeniul eco­nomiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noas­tre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţă­­mântului de toate gradele. Se încheie cu­prinderea în clasa I a tuturor copiilor de la vîrsta de 6 ani şi începe funcţionarea cu toate clasele a şcolii generale de 10 ani. Se continuă acţiunea de moderniza­re şi perfecţionare a invăţămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă intr-o măsură şi mai mare cerinţelor spo­rite pe care opera de edificare socialistă, şi progresul general al ţării le psă­ în faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detaşament al învăţătorilor, profesorilor şi educato­rilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea parti­dului şi statului, a întregului, popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cunoştinţele, priceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tinerelor generaţii slujind astfel cu cre­dinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale naţiunii socialiste, ale înfloririi ma­teriale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori! Munca dumneavoastră, a cadrelor didac­tice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să se dezvolte gîndirea crea­toare, interesul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala tre­buie să educe tineretul în spiritul res­pectului şi dragostei faţă de muncă, aju­­tîndu-l să-şi însuşească temeinice deprin­deri pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cer, dumneavoastră, cadrelor didac­tice, să munciţi cu pasiune pentru a înar­ma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţi­fică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei genera­ţii sentimentele înălţătoare ale patriotis­mului socialist, preţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glorios de luptă al po­porului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragoste fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărirea nestrămutată de a duce mai departe mă­reaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Cultivaţi în rindul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte na­ţionalităţi ! însufleţiţi tinăra generaţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de po­poarele ţărilor socialiste, de celelalte po­poare ale lumii, ale solidarităţii interna­ţionaliste cu toate forţele care luptă pen­tru libertate socială şi naţională, forma­ţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii. Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţiona­­ţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica ce­tăţenească a omului de la catedră repre­zintă chezăşia succeselor activităţii ins­­tructiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite. Elevi şi eleve! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care între­gul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, învăţînd temei­nic! Perseveraţi in eforturile voastre de a deveni cetăţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dove­diţi, în toate împrejurările — în şcoală, in familie, in viaţa socială — o compor­tare demnă, civilizată, răspundere pen­tru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste! ^ Partidul şi guvernul cheamă organiza­ţiile de pionieri şi U.T.C. — factori ac­tivi şi dinamici ai educării comuniste a tineretului studios — să sprijine efortu­rile şcolii şi ale familiei pentru dezvol­tarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului dato­riei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strinsă dintre organizaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profesorilor, educatorilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste­ organi­zaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt chemate să pună în centrul activităţii lor preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt, a conţinutului său ştiinţific şi ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevi­lor ; ele trebuie să ajute conducerile şco­lilor şi organizaţiile de copii şi tineret, să imprime în viaţa colectivelor şcolare un spirit de înaltă exigenţă, de discipli­nă şi responsabilitate faţă de îndatoriri­le ce le revin, să mobilizeze pe comu­nişti, toate cadrele didactice la înlătura­rea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea şcolară, să promoveze un spi­rit înnoitor în întreaga muncă pe care şcoala o desfăşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şco­lar, vă urăm, dragi tovarăşi — educatoa­re, învăţători, maiştri instructori, profe­sori — noi şi însemnate succese în acti­vitatea dumneavoastră! Tuturor elevi­lor — din şcoli generale, licee, şcoli pro­fesionale şi tehnice — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cît mai bune în acest an şcolar! LA NEHOIU: UN AN FORESTIER între două cincinale Am urcat din nou în mun­ţii Buzăului. De această dată pentru a participa la „Ziua forestierului nehoian“. Peste 3 000 de muncitori forestieri şi membri ai fami­iliilor lor s-au strîns în frumoasa lo­calitate Siriu-Băi, într-un decor natural splendid, pen­tru a marca un eveniment important: începutul noului an forestier. Pentru prima oară în cei 62 de ani de ac­tivitate ai unităţii forestiere din Nehoiu a fost iniţiată o asemenea manifestare. Săr­bătorirea într-un cadru fes­tiv a deschiderii noului an forestier la Nehoiu a con­stituit un bun prilej pentru o analiză susţinută a sarci­nilor de viitor şi pentru tre­cerea in revistă a succeselor obţinute pînă în prezent. De ce anul forestier începe mai devreme faţă de anul calendaristic? Inginerul Si­­mion Căpăţînă, membru al comitetului de direcţie, ne informează că pentru pro­ducţia anului viitor pregă­tirile au început încă din trimestrul II al anului în curs. Tăierea arborilor pre­supune de fapt o pregătire complexă. Exploatarea unor noi parchete necesită reali­zarea unor investiţii, ampla­sarea instalaţiilor de scos­­apropiat, construirea de cabane pentru adăpostirea muncitorilor, baracamente, grajduri şi finarii pentru animale, amenajarea dru­murilor forestiere. Toate acestea trebuie construite din timp pentru ca in mo­mentul începerii exploatării parchetelor să existe condiţii cit mai corespunzătoare de lucru şi viaţă. Se ştie că în perioada 15 aprilie — 15 septembrie, in pădure există restricţie în tăierea arborilor — precizea­ză interlocutorul nostru. Re­coltarea urmează să se exe­cute în principal în anotim­pul cu temperatură scăzută, începem exploatarea în tri­mestrul IV pentru că numai aşa se pot asigura pentru anul care vine stocuri de mate­rial lemnos pe faze, stocuri absolut necesare desfăşu­rării neîntrerupte a proce­selor de producţie în fabricile de prelucrare, ca şi în diferitele întreprinderi ale celorlalte ramuri ale econo­miei. Trebuie reţinut şi fap­tul că în ultimul trimestru al anului se execută majori­tatea plantărilor forestiere. A intrat deci în tradiţie, ca anul forestier să înceapă din trimestrul ultim al anului de producţie în curs. Se poate spune că anul care a început i-a găsit pe forestierii din Nehoiu temei­nic pregătiţi. In 1971 aici vor fi exploataţi 454 000 mc ma­terial lemnos, adică cu 75 000 mc mai mult decit în anul 1970. Recoltarea se va reali­za în 90 de parchete de lucru dintre care 30 noi. încă din luna iunie comitetul de di­recţie al unităţii a stabilit cele 30 de parchete care vor fi atacate. Executarea din timp a lucrărilor pregătitoa­re a permis ca la 1 septem­brie să înceapă doborâtul N. BIVOLU (Continuare în pag. 2-a)

Next