Munca, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7141-7165)

1970-11-25 / nr. 7161

Pagina a 2-a Idilă intr-un chestionar Ieri, m-am oprit lingă gardul Aşezămintelor Brîn­­coveneşti, unde cîteva artizane expun cusături de bucătărie. Taman cînd admiram doi îndrăgostiţi din amici roşu, care se sărutau lingă un cal albastru, trece pe acolo un amic. Mă întreabă ce fac şi eu îi spun că mă preocupă puterea emoţională a ima­­ginei idilice. „Dacă-i aşa - zice el - delectează-te şi cu imaginea asta". Şi scoate din geantă o hîr­­tie, un fel de chestionar. M-am rezemat de gard şi am citit tare : • Recunoaşteţi lipsa ce vi s-a constatat în ges­tiune ? Da. • Prin ce metode aţi sustras 43 193 lei ? Prin nici o metodă. Am vîndut o parte din biletele de odihnă şi tratament pe care le aveam în primire. • Cui le-aţi vîndut ? Cui s-a nimerit. Le-am dat mai ieftin decit agenţiile O.N.T. • Ştiaţi că biletele se cuveneau oamenilor meri­tuoşi, stabiliţi în grupe sindicale ? Fiind chestionat pentru delapidare, nu răspund la întrebările care privesc alte domenii. • Pe ce ați cheltuit banii ? Pe șampanie. Ioanei ii plăcea să cineze la grădini de vară. • Cine este persoana ? O tovarășă din ramura noastră. E calculatoare la O.C.L. Alimentara din sec­torul opt. • Semnătura : Mitică Sodolescu, contabil la Con­siliul sindicatelor din întreprinderile comerciale - Bucureşti. Intr-adevăr, chestionarul conţine o idilă. Care m-a emoţionat, i-am şi văzut pe cei doi, pe Mitică şi pe tovarăşa lui de pom, pardon !... de ramură, stînd sub frunzişul de la „Doi cocoşi", împreunîndu-şi obrajii cusuţi cu arnici roşu, deasupra şampaniei albastre. Insă amicul meu, controlor financiar de meserie, a băgat hîrtia în geantă total nesimţitor. Mi se pare c-o ducea la miliţie. „Mercedes" din frigidere De cite ori intram la biroul de rate al „Tehnome­­talului" bucureştean, schimbam o vorbă de duh cu simpaticul Ştefan Banea, care-mi tăia chitanţa. Miercurea trecută nu l-am mai găsit. Am bănuit că şi-a cumpărat „Mercedesul" pentru care avea bani agonisiţi şi a plecat în concediu la Agapia. Dar nu era aşa. Nea Fănică se află în repaos fortuit la Văcăreşti. N-a apucat să-şi ia limuzina dorită. Pentru că toţi gologanii, mai mult decît o sută de mii de lei, pro­veneau din frigidere. Adică, dînsul cumpăra fri­gidere în rate de la şapte (7) magazine „Tehnome­­tal", răcitoare pe care nu le ducea acasă şi nici la culoare nu le vedea. Cei şapte neguţători îi dădeau facturile şi bani, jumătate din valoarea mărfurilor, iar nea Fănică îi descărca cu semnătură şi cu dis­trugerea actelor de rate. Acum toţi opt (7 vînzători -1- 1 şef birou-rate) stau la răcoare „Fram" fără termostat. Aţi cumpărat lemne de la Budeşti? .. întrebarea o adresăm îndeosebi întreprinderilor şi instituţiilor din oraşele Olteniţa şi Budeşti. Dar n-ar fi rău să-şi verifice conturile la bancă şi organiza­ţiile socialiste din comunele limitrofe. Pentru că direc­torul de la „Combustibilul” Budeşti, Dumitru No­­cicov, a ieşit lipsă la inventar cu şaptezeci (70) de vagoane de lemn esenţă tare. Şi domnia sa caută să se acopere. Adică dublea­ză şi triplează cantităţile livrate şcolilor, spitalelor, consiliilor populare. Bagă facturi în bancă şi pe seama unor întreprinderi care n-au cumpărat nici o aşchie din depozitul budeştean. Prea avansat Două incendii, izbucnite alaltăieri în condiţii identice, m-au determinat să bat telegramă la Stockholm, pe adresa comisiei de decernare a premiilor Nobel. Am întrebat dacă nu s-a des­coperit un robot care să supravegheze focurile din afumătorii şi uscătorii. Doream să-l reco­mand sibienilor Gheorghe Oprişan şi Ana Chiş (slujbaşi la Fabrica pentru preparate de carne), precum şi lui Gheorghe Neacşu, de la Depozitul de plante medicinale Ciorani — Prahova. Dumnealor sînt tare cătrăniţi, întrucît n-au putut stăpîni prin telepatie focurile ce le aveau în grijă. Le-au lăsat ,,o clipă“ singure, pînă au ieşit să admire ruginiul toamnei, şi le-au găsit în vîlvătăi. Produsele puse la afumat şi uscat nu le-au mai găsit de loc. Utilajele le-au căutat prin scrum. Astăzi, am primit următorul răspuns la tele­gramă : „avem robot — stop — determină — stop — raportul lenevie-leafă — stop“. Nu cred că vrea așa ceva. E un robot prea avansat. Să i se dea suta înapoi! , Inginerului .Walter Tuzer, director tehnic la I.S.C.M.­Craiova, i s-a reţinut o sută (100) de lei din salariu. S-a făcut foc şi pară. A amenin­ţat cu demisia dacă nu i se dau banii înapoi. Şi noi optăm pentru opinia dumisale, întrucît Inspectoratul judeţean pentru protecţia muncii Dolj (care l-a amendat) i-a apreciat eronat gra­dul de vinovăţie in cazul accidentului colectiv de la şantierul staţiei T.C.I.F.­Craiova. De ce să răspundă ditamai directorul de nişte fleacuri co­dificate în tehnica securităţii muncii ? ! S-a prăbuşit un plafon crud peste nişte betonişti. Ei şi­­ înseamnă că plafonul a fost lucrat prost, că betoniştii n-au fost iuţi de picior, ca să fugă repede, ca... Mă rog, pot fi o mie de motive, dar nici unul nu trebuie pus pe seama ingine­rului Walter, care nici nu era de faţă în clipa fatală. Parcă ce. Cu suta aia de lei poate fi înviat betonistul care a decedat sau li se uşurează cu ceva soarta celor cinci grav răniţi ? Să i se dea suta înapoi ! Rubrică realizată de GHEORGHE­­­ILIMON cu sprijinul corespondenţilor judeţeni MUNKA PREAMBALAREA LEGUMELOR CONDIŢIE A UNUI COMERŢ CIVILIZAT Cît timp trebuie pen­tru a vinde un kilogram de cartofi ? Cronometrul aflat în, mîinile lui Be­none Gagiu, şeful unităţii I.L.F. din Piaţa Amzei care, împreună cu mem­brii unei echipe de control obştesc căuta să răspundă la această întrebare, a indicat, nici mai mult, nici mai puţin decît un minut pentru fiecare. Dacă în magazin ar fi existat un singur cumpă­rător poate că timpul afec­tat vînzării n-ar fi fost prea mare. Insă se aflau cel puţin 15 persoane, fie­care solicitind cîte 2 sau 5 sortimente, în consecinţă pentru a cumpăra un kilo­gram de cartofi, de ceapă sau de morcovi, cetăţeanul pierde cel puţin trei sfer­turi de oră. Asta înseamnă mult! Enorm de mult. In condiţiile lumii mo­deme, cînd f­iecare , minut, e preţuit la maximum, vînzarea la tarabă cu aju­torul chirigiilor a devenit un anacronism, o frînă în dezvoltarea comerţului. Cu toate condiţiile create, cu toate fondurile puse la dispoziţie, sectorul comer­cial de legume şi fructe a rămas însă la acest sis­tem rudimentar de desfa­cere. în întreaga ţară nu există decît trei magazine cu autoservire, două în Bucureşti („Fortuna“ şi magazinul de pe Magistra­la Nord-Sud), iar altul la Timişoara. Adică trei ace într-o claie de fin. Deşi au fost construite magazine moderne, toate s-au amenajat după ace­laşi tipic, adică cu tejghea şi cîntare, devenind astfel un fel de tarabe acoperite, luxoase, bine luminate şi aerisite, unde luciul mobi­lierului luxos e acoperit de un strat gros de praf că­zut de pe produsele afla­te la vânzare, unde coşul de pămînt provenind din transportul cartofilor aş­teaptă luni şi luni de zi­le să vină comisia pentru scăderea lui. Acum doi ani, Ministe­rul Comerţului Interior a luat hotărârea ca în maga­zinele alimentare cu auto­servire să fie desfăcute şi legumele preambalate cartofi, ceapă, morcovi, varză, mere, pere, struguri etc. A fost o măsură bună care oferea posibilitatea cumpărătorilor de a-şi pro­cura rapid şi civilizat din aceeaşi unitate aproape toate produsele necesare consumului zilnic. Măsu­ra a sucombat însă înain­te ca telexul ce o transmi­tea să ajungă pe reţea. A sucombat pentru că De­partamentul pentru valo­rificarea legumelor şi fruc­telor a fost desfiinţat, iar în locul lui a apărut noua centrală ce nu mai apar­ţinea de Ministerul Co­merţului Interior ci de Mi­nisterul Agriculturii. Sistemul de desfacere prin autoservire presupune fără îndoială o prealabilă ambalare­ a mărfurilor, de­­obicei în pungi de polieti­lenă perforate sau în să­­culeţi de plasă. Posibilită­ţi pentru mărirea produc­ţiei de ambalaje există. Nu mai rămîne decît să fa­bricăm instalaţiile necesare pentru sortarea, spălarea şi ambalarea legumelor. Şi acest lucru este posibil căci dispunem de­­ uzine moderne capabile să exe­cute cele mai complicate maşini. Dar pînă vom avea toate instalaţiile ne­cesare putem folosi apa­ratura existentă sau chiar munca manuală, deoarece am fi în avantaj, în pri­mul rind pentru că sorta­rea, curăţarea, spălarea şi preambalarea legumelor şi fructelor înseamnă igienă, rapiditate în vinzare şi de­ci rentabilitatea magazine­lor, înseamnă, într-un cu­­vînt, civilizaţie. Desfacerea preambalată a produselor dă putinţa consumatori­lor de a se aproviziona continuu, de a alege după gustul şi preferinţele lor marfa aflată expusă în magazine. Apoi ştiind că se poate aproviziona ori­­cînd, cu orice produs fără să-şi piardă vremea la rînd, cumpărătorul nu va mai fi tentat să se aprovi­zioneze peste posibilităţi­le lui de consum. „Anul trecut am cumpărat 100 kg de cartofi şi 60 kg. ceapă, spunea Marin Maria, mun­citoare la Fabrica de ace de tricotat. Neavînd con­diţii de păstrare, jumătate din aceste cantităţi s-au stricat“. Ca ea au procedat mulţi, irosind astfel nu numai produsele, dar şi banii munciţi cu trudă. Preambalarea legumelor şi fructelor, vînzarea lor prin magazinele cu Auto- Servire are deci infinite avantaje.­­în Condiţiile ac­tuale ea reprezintă o nece­­sitate, urmînd da cei în drept să ia urgente măsuri pentru organizarea depozi­telor, pentru sortarea, cu­răţarea şi spălarea produ­selor, ambalarea lor şi ex­tinderea comerţului cu autoservire. Procedînd aşa vor veni nu numai în sprijinul populaţiei, ci şi al întreprinderii, căci nu vor mai fi puşi în situaţia să-şi încheie bilanţul eco­nomic cu pierderi de mul­te milioane de lei, ci cu cîştig, aşa cum se cere unei activităţi economice ce se numeşte comerţ. D. NEGOIŢA Aspect din laboratorul secţiei de oglinzi a Fabricii de sticlă din Buzău. Se controlează nivelul soluţiei de argint şi reducerea argintului. Foto : P. ROMAN Scenă din spectacolul „Despot Vodă“ în interpretarea actorilor Teatrului de stat din Arad. Reinnoiţi-vă abonamentele la „MUNCA ÎN SINDICATE" Membri ai birourilor grupelor sindicale, ai comitetelor organizaţiilor sindicale de secţii, ai comitetelor sindicate­lor din întreprinderi şi instituţii, ai organelor sindicale teritoriale. ACTIVIŞTI AI SINDICATELOR pentru ca în anul 1971 • Să fiţi întotdeauna la curent cu problemele strin­gente ale muncii sindicatelor • Să dispuneţi de o multilaterală informare asupra ex­perienţei altor organe sindicale • Să aveţi la îndemînă un util instrument în acţiunea de perfecţionare­­a propriei dr activităţi ABONATI­VA la revista „MUNCA IN SINDICATE" ! Abonamentele se fac prin comitetele sindicatelor din întreprinderi şi instituţii şi sunt expediate redacţiei prin consiliile judeţene, municipale, şi orăşeneşti ale sindica­telor. Preţul unui abonament pe un an este de 36 lei. Îndiguiri pe Olt In judeţul Covasna se desfăşoară importante lu­crări de regularizare a Oltului. Menţionăm între acestea construcţia unor diguri, care vor crea condiţii pentru extinde­rea oraşului Sf. Gheorghe, in zona lui industrială, precum şi pentru valori­ficarea a 300 ha teren a­­gricol. Pe malul drept al Oltului se construieşte un dig de aproape 5 300 m, de la canalul Arcus pină la pîrîul Simeria, iar pe malul sting a început construcţia altor trei di­guri mai mari pentru pro­tejarea fabricii de tera­cotă, a bazei sportive şi a ştrandului. Lucrările, dirijate de un comanda­ment, sunt executate de specialiștii Oficiului de cadastru, de proiectare și gospodărire a apelor. Miercuri 25 noiembrie 1970 Inovatorii d­in sprijinul autodotării tehnice • Notaţii la expoziţia organizata de Centrala industriala de transport şi distribuire a energiei electrice Timp de 6 zile vizitatori din Capitală ca şi din întreaga ţară, precum şi unele perso­nalităţi de peste hotare au putut lua cunoştinţă de rea­lizările colectivelor din între­prinderile aparţinînd Centra­lei industriale de transport şi distribuţie a energiei electrice - C.I.T.D.E.E. - din Ministerul Energiei Electrice, pe linia do­tării şi autodotării tehnice. Expuse în incinta şi în pavi­lionul „Z-II­", din cadrul Ex­­poziţiei naţionale, în mărime naturală, diversele utilaje, in­stalaţii şi mecanisme au ofe­rit celor interesaţi posibilita­tea aprecierii spiritului inven­tiv, talentului şi ingeniozităţii cadrelor tehnice şi muncitori­lor din I.R.E.-uri, concretizate în realizări cu rezonanţă în lumea energeticienilor. Ele au fost grupate în : utilaje tehnologice de trans­port ; aparate de măsură şi control ; scule şi dispozitive ; truse de verificări şi încercări ; mijloace de protecţie ; piese de schimb. Din discuţiile purtate cu reprezentanţi ai diverselor în­treprinderi a rezultat că sub îndrumarea comitetelor sindi­catelor, cercurile inovatorilor, au canalizat potenţialul crea­tor, spre soluţionarea celor mai stringente probleme pen­dinte de buna deservire a consumatorilor cu energie e­­lectrică şi — aşa după cum a făcut remarca in­ginerul Nicolae Vasilache, şeful serviciului mecanic-şef din C.I.T.D.E.E., au acordat sprijin în finalizarea unor va­loroase idei. Dintre expona­tele a căror complexitate şi nivel de realizare s-au impus menţionăm : platformele e­­lectroizolante, montate pe şa­­siurile autocamionetelor TV-51 C care permit lucrul sub ten­siune, eliminind întreruperile și privarea consumatorilor de curent ; dubă laborator pen­tru 172 kV destinată încercă­rilor profilactice ; atelier dubă pentru diverse utilaje in LEA montate pe șasiuri SR, o largă gamă de tipuri de au­­toscări, autoservice etc. De reţinut că preocupările şi rea­lizările cadrelor tehnice şi muncitorilor au avut în vede­re faptul că activităţile per­sonalului menit a asigura ve­hicularea kilowaţilor pe ma­gistralele aeriene se desfă­şoară în aer liber, sub acţiu­nea distructivă a agenţilor atmosferici. Atelierele mobile, trusele de intervenţie amena­jate pe mijloace auto de transport care dispun de con­diţii optime de lucru, micro­climatul favorizînd activităţile specifice, sunt dovezi conclu­dente în acest scop. Marea majoritate a vizita­torilor ca şi a oamenilor de specialitate au apreciat ino­vaţia „Dispozitiv pentru a­­prinderea şi stingerea auto­mată a iluminatului public in Funcţie de lumina naturală", realizare aparţinînd unui co­lectiv de la I.R.E. Oradea. Multiplele avantaje pe care le prezintă o înscriu pe coor­donatele tuturor întreprinde­rilor de reţele electrice din ţară. Prin exponatele etalate şi mai ales prin lămuririle com­petente date de prezentatori, expoziţia şi-a dovedit din plin utilitatea aducînd o preţioasă contribuţie la răspîndirea a ceea ce inteligența colectivă, pusă în slujba promovării progresului tehnic, a reușit să consacre în munca energeti­­cienilor. P. IANCULESCU Ridicarea gradului de utilizare a capacităţilor productive (Urmare din pag. 1-a) fii cadrelor. S-a acţionat cu promptitudine pentru selec­ţionarea oamenilor, pentru stabilirea tematicilor fiecărui curs, s-au asigurat condiţii pentru desfăşurarea acestei activităţi. Se cuvine să men­ţionăm, de asemenea,­ acţi­unea de masă „Pregătire pro­fesională, ştiinţă, tehnică, progres­“ iniţiată anul acesta de­­Consiliul judeţean­ al sin­dicatelor, în cadrul căreia s-au desfăşurat pînă acum, la nivelul secţiilor, al între­prinderilor, oraşelor şi jude­ţului peste 400 de consfătuiri, simpozioane, colocvii, schim­buri de experienţă, sesiuni tehnico-ştiinţifice şi alte ma­nifestări la care au participat miii de muncitori, tehnicieni, maiştri, ingineri, specialişti, şi cadre din învăţămîntul su­perior. In contextul acestor pre­ocupări un loc însemnat îl o­­cupă munca politică de masă desfăşurată de sindicate. La cluburi şi casele de cultură, în întreprinderi şi secţii, au fost întreprinse numeroase acţiuni — conferinţe, mese rotunde, consultaţii, în cadrul cărora au fost popularizate legile statului nostru, printre care cele referitoare la orga­nizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste, calita­tea produselor, precum şi re­gulamentele de ordine interi­oară, deciziile comitetelor de direcţie, lucru care a contri­buit la cunoaşterea şi înţele­gerea mai profundă de către salariaţi a drepturilor şi în­datoririlor ce le revin, a ne­cesităţii respectării lor rigu­roase. Tot în scopul întăririi disciplinei în muncă, factor hotărîtor în utilizarea depli­nă a mijloacelor tehnice din dotare, s-a organizat de că­tre Consiliul judeţean al sin­dicatelor ştafeta - concurs „Brigăzile au cuvîntul“, la care au participat 75 de bri­găzi artistice de agitaţie, al căror program a fost axat pe combaterea indisciplinei, a ri­sipei de materii prime şi ma­teriale, a proastei gospodă­riri. Alte acţiuni, printre care studierea experienţei înainta­te a fruntaşilor şi colective­lor fruntaşe în întrecerea socialistă, activizarea gazete­lor critice şi satirice, realiza­rea de filme care să combată dezordinea care încă mai dăi­nuie la unele locuri de mun­că, completează spiritul de iniţiativă şi responsabilitatea manifestată de sindicatele din judeţul Braşov, pentru mobi­lizarea maselor de salariaţi să folosească cît mai chibzuit şi eficient posibilităţile con­crete de care dispun. Am arătat la început, prin­tre altele, că industria bra­­şoveană a produs în cele trei trimestre ale anului acesta o producţie marfă peste plan în valoare de 491 000.000 lei. Este o cifră impresionantă, intr-adevăr, însă trebuie să recunoaştem că aceasta nu reflectă capacitatea reală a zestrei tehnice din industria braşoveană, posibilităţile e­­xistente în folosirea acesteia. Faptul că pe ansamblu in­dustriei judeţului s-a atins în 8 luni, de pildă, un indice de utilizare a mijloacelor de bază de numai 76 la sută (cel al mijloacelor auxiliare fiind mult inferior), iar a indicelui de folosire a fondului de timp doar de 94,75 la sută în in­dustrie (in construcţii şi tran­sporturi procentul este mai scăzut) demostrează cît de imense sînt posibilităţile existente la toate locurile de muncă. Plenara Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. — din sep­tembrie a. c.­­ a subliniat, printre altele ca „un obiec­tiv căruia să i se consacre sindicatele este creşterea sub­stanţială a gradului de folo­sire a capacităţilor de pro­ducţie”. Consiliul judeţean al sindicatelor, consiliile muni­cipal şi orăşeneşti, toate cele­lalte organe şi organizaţii sindicale din judeţ au acu­mulat o experienţă valoroasă în mobilizarea tuturor sala­riaţilor la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. Dar, şi in acest domeniu rezultatele obţinute pînă acum ne arată că mai avem mult de făcut, mai ales în utilizarea deplină a capacităţilor şi suprafeţelor productive. Tocmai de aceea, în momentul de faţă preocu­­pările noastre sunt îndreptate în direcţia dezvoltării necon­tenite a aportului grupelor sindicale la ridicarea eficien­ţei economice a producţiei, pentru ca forţa sindicatelor, de influenţare şi de atragere a zecilor de mii de salariaţi din judeţ la îndeplinirea mă­reţelor obiective­­stabilite de partid, să fie cît mai puter­nică, să se concretizeze în re­zultate tot mai valoroase. CUVINTELE (Urmare din pag. 1-a) Străzi animate. Aproa­pe ca în mai, cînd auto­mobile şi căruţe salvau ce se putea. Acum, din nou camioane, căruţe, încărcate cu mobilă. Şir întreg, pe străzi. Dar cit de diferit e tabloul! A­­tunci — spaima şi dure­rea, întipărite pe toţi o­­brajii omeneşti. Acurm­, la o jumătate de an, oame­nii sunt calmi, siguri de sine şi senini; ştiu cu­­toţii că se află pe un drum sigur. Se poate afirma, pe drept cuvint, că la Satu Mare, de săptămini in şir, toate drumurile duc spre noile cartiere, spre şirurile noilor case, a­flate încă in roşu. E ma­re forfotă şi in cartierul Someș. Sosesc familii după famili, să-și ia in stăpinire noile aparta­mente. La intrarea blo­cului de la numărul 46 (4 etaje) doi tineri se luptă cu un bufet de bu­cătărie. Familia lui loan Abrudan — angajat al fabricii de cărămidă — s-a mutat de cîteva zile. ,,Gospodarul" mai e la fabrică; nevastă-sa mă pofteşte în casă, cam stingherită : „nu-s încă­­ toate la locul lor; abia acum ne aranjam“. II pun o întrebare aproape banală : dacă e fericită in noua locuinţă. „Cum să nu fiu ? Am scăpat de-o grijă mare. Nu-s in stare să găsesc cuvintele de mulţumire, pentru a­­tita fericire. Am stat in­tr-o baracă, pină acum ; îţi poţi închipui în ce condiţii grele — o singu­ră încăpere pentru tus­patru, că avem doi bă­ieţi mari“. Cu un­­ etaj mai jos, îmi deschide o pereche vîrstnică. Mát­hé Sándor şi soţia : pensionari a­mîndoi. „Locuiam în strada Bariţiu , căsuţă mică, dar a noastră. Apa ne a luat totul. Nu te su­păra că-ţi spun — dar nu crezusem să apuc, încă în anul acesta sub un acoperiş ca lumea. Sintem­ nespus de bucu­roşi, şi de recunoscă­tori...“ ...2 000 de locuinţe şi-au găsit locatari pină acum , alte 1 000 de a­­partamente sint in faza de finisare şi, în curind, 700 case familiale îşi vor putea primi stăpinii. Cifre elocvente ! Dovezi de nezdrunci­nat ale transformării cu­vintelor în fapte. Ale răspunderii morale, con­ştiinţei ferme, atitudinii întotdeauna pilduitoare a partidului nostru. Do­vezi ale grijii părinteşti, care — la Satu Mare şi în celelalte regiuni nă­păstuite de inundaţii — se poate măsura de a­­cum cu cel mai firesc e­­talon : căminul primitor. ­Huuiuiiummiiiiiiiuuuiuiumiiiiiuiiuiuiiimaaimumi NIKIRE ■s (Urmare din pag. 1-a) = labil că nu vom „me­ți buni“ cu totul accep- H tînd-o... Tehnica folo­si sită la confecționarea, § din ebonită fluidă, a H discurilor de patefon, = ne este vag cunoscută H și ar trebui să accep- H tăm că mina olarului = sau penelul pictorului = ar repeta-o — simpli­fy ficată — astfel incit g tIn „cap de lectură“ §§ electric ne-ar aduce în H auz sunete pe care le­­ credem ireversibil lu- H necate în eter... §§ Să fabulăm, la rin-NI du-ne, hrănindu-ne g sfinte curiozități : vom H putea să-l ascultăm pe § Michelangelo violind 1 Capela Sixtină ? M Vom auzi vocea lui 1 Praxiteles ? §j A lui Rafael ? jj Netezimile metalelor g ori pietrelor lui Brăn­­g­ăuși ascund in inviS­i­bile canale de sunet j „flacoane“ străvezii cu g glasuri ? j Domnul W­oodbridge g ne-a răpit somnul.­­ Dar nu posibilitatea g materială a împliniri­i §1 năstrușnjeiilor sale le = captivează in primul H rind, ci semnificaţia = metaforică pe care o g sugerează f minunile g care au căpătat la naş­­g tere culoare, volum, 1 perspectivă ne relevă % acum şi glasul lor (mai g precis al făuritorilor g lor) voci misterioase, jj voci pe care eternitatea g nu le-a putut suprima g ne caută auzul pentru = a clătina in el sunete g sfinte. Evlavia in fata = operei de artă poate §t crește, misterul vocilor §g sacre poate preface g statuile din cenusa g pietrificată care au g fost in întruchipări in g stare să refacă si să g impună viata : tablou­­gj ri.îe s^ar putea „scrie" §j pe portative... g Fiecare frescă pe jj care a trecut pensula §\ poate rodi cintece aşa­­ cum boabele de griu jj găsite în tainiţele prin­­§§ midelor au încolţit jj aruncate in lut. jj Deci totul vorbeşte în juru-ne. H Tăcerea e doar vre­melnică Nerostire. jj Tăcerea e numai § moartea... B

Next