Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)
1971-01-22 / nr. 7209
Proletári din toate țările, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7209 ■ Vineri 22 ianuarie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In mai multe uzine din Bucureşti Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi“, Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roşie“ şi „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muntcii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani, şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre , indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei,tru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri Noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care încorporează gîndire, inteligenţă, fructificare în concepţii şi soluţii originale de mare valoare. Fapt, de altfel, subliniat în schimbul de păreri asupra gamei şi calităţii produselor. La „Timpuri Noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. Şi încă un amănunt semnificativ pus în evidenţă de directorul general al uzinei, Gheorghe Ionescu , toate produsele vechi ale uzinei, fabricate pînă în 1966, au fost înlocuite în anii următori cu altele noi, solicitate de industria noastră, şi cu un grad superior de competitivitate pe piaţa internaţională. De altfel, produsele întreprinderii sînt cunoscute pînă în prezent în 26 de ţări ale lumii, iar numărul partenerilor străini, printre care firme prestigioase, sunt în creştere. — Aveţi un colectiv bun, cu spirit creator, remarcă secretarul general al partidului. — Sunt muncitori care lucrează aici din tată-n fiu, unii se află în uzină la a treia generaţie. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In ceea ce priveşte folosirea raţională a maşinilor şi a suprafeţelor de producţie, se relevă faptul că aproape 90 de procente din acest spor se vor obţine prin creşterea productivităţii muncii. Se desfăşoară o activitate asiduă în spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului pentru reducerea consumului de metal, pentru folosirea înlocuitorilor ieftini şi rezistenţi, pentru înzestrarea cu utilaje de concepţie proprie, pentru eliminarea importurilor costisitoare, sarcini de cea mai mare răspundere care stau în faţa tuturor colectivelor, în acest cincinal. Un exemplu elocvent care ilustrează preocupările colectivului de aici, biela care în vechea variantă cîntărea 10 kg a ajuns, în urma unor reproiectări şi calcule noi, să cîntărească 5 kg, fără ca prin aceasta să-i fie în vreun fel afectată rezistenţa ori gradul de funcţionalitate. In secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt (Continuare in pag. 2-a La „Semănătoarea", oaspeţilor li se prezintă cele mai semnificative produse ale Întreprinderii Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate realizările şi perspectivele uzinei „Semănătoarea“ Schimburi de opinii cuprinzătoare şi fructuoase la „Timpuri Noi" Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi“. Denumirea simbol pe care o poartă întreprinderea de pe malul Dîmboviţei este în strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pen CUM VOR SATISFACE porturile cerinţele crescinde ale economiei naţionale in actualul cincinal în expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din noiembrie 1970 se sublinia faptul că şi în sectorul transporturilor navale există încă serioase neajunsuri în organizarea activităţii, datorită cărora capacităţile existente sunt insuficient folosite, producându-se astfel întreruperi mari în circulaţia normală a produselor, ceea ce contribuie la irosirea de importante fonduri materiale şi băneşti. Evident, în actualul cincinal, datorită ritmului ridicat de dezvoltare a economiei, implicit a comerţului exterior şi a transporturilor navale, activitatea în porturi trebuie să se circumscrie unor dimensiuni mult superioare celor de pînă acum. In legătură cu aceste aspecte ne-am adresat tovarăşului ing. NICOLAE OCANOAIA, directorul general al Direcţiei generale a navigaţiei civile din Ministerul Transporturilor, care a binevoit să ne răspundă la cîteva întrebări. — Pentru început vă rugăm să ne spuneţi ce aţi întreprins pentru îmbunătăţirea activităţii transporturilor navale în anul 1971 ? — Pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în scopul îmbunătăţirii continue a activităţii Ministerului Transporturilor şi în mod deosebit a sectorului de navigaţie, Direcţia generală a navigaţiei civile a stabilit luarea unor măsuri care să conducă la eliminarea în viitor a unor neajunsuri. Pentru folosirea mai eficientă a capacităţii portuare, portul Constanţa va fi organizat pe dane specializate — acţiune în curs de desfăşurare — pentru principalele grupe de mărfuri import-export. în acest scop, danele, spaţiile de depozitare, utilajele de cheu, forţa de muncă şi fondurile aferente, din cele existente în prezent la întreprinderea NAVROM Constanţa, vor fi repartizate eşalonat ministerelor în funcţie de sarcinile de plan anuale ale acestora. In scopul degrevării portului Constanţa s-a trecut la dirijarea unor cantităţi importante de mărfuri de import-export prin porturile maritime de la Dunăre, ceea ce va conduce la creşterea traficului cu circa 50 la sută faţă de realizările anului 1970 Tot pe baza planului de măsuri stabilit se are în vedere şi folosirea mai raţională a celorlalte porturi existente, prin justa utilizare a mijloacelor aflate în dotare, prin mai buna colaborare cu întreprinderile care efectuează transporturi de mărfuri pe apă, în vederea sincronizării operaţiunilor de încărcaredescărcare şi accelerarea expedierilor, aceasta realizîndu-se prin analize permanente cu factorii de răspundere din întreprinderile beneficiare de transport. — După cum rezultă din datele ce ne stau la dispoziţie, în cadrul programului pentru sectorul transporturi nu se reflectă încă în mod corespunzător preocuparea pentru dezvoltarea porturilor noastre de pe Dunăre. Ce se va întreprinde în această privinţă în actualul cincinal ? — Intr-adevăr, în perioada cincinalului încheiat nu s-a reflectat corespunzător preocuparea Direcţiei generale a navigaţiei civile pentru dezvoltarea în mai mare măsură a porturilor fluviale. In dezvoltarea acestor porturi, se va ţine cont, în primul rind, de traficul de mărfuri destinat noilor obiective industriale amplasate de-a lungul Dunării. De altfel, în această privinţă, Direcţia generală a navigaţiei civile Interviu realizat de MIRCEA NOVAC (Continuare în pag. 4-a) I PAGINA A 5-A : Județul ALBA un „tînăr“ cu mari perspective I Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit: Uzina „Tehnofrig" — Cluj: PENTRU Noi capacitafi de productie In cadrul Uzinei „Tehnofrig" din Cluj a fost dată in explorare o hală industrială cu o capacitate anuală de 2 566 tone utilaje tehnologice pentru industria frigorifică şi alimentară, reprezentind circa 113 din capacitatea actuală a întreprinderii. Aici vor fi fabricate îndeosebi utilaje cu profil de cazangerie ca: tancuri izoterme pentru lapte, tancuri pentru bere, cuptoare de copt pline pentru unităţile de panificaţie, condensatoare multitubulare etc. Hala a fost echipată cu utilaje de mare productivitate , maşină automată de sudat sub gaz protector, instalaţie de debitare oxi-gaz, poduri rulante, cu sarcină pînă la 20 tone şi altele. Prin intrarea în exploatare a acestui obiectiv s-au creat condiţii pentru amenajarea unei săli de proiectare şi a unui laborator pentru Centrul de cercetare şi proiectare pentru industria alimentară, înfiinţat recent pe lingă uzină. MARIN OPREA La Uzina metalurgică Bacău : Fabricatele in... „cura de slăbire" Laolaltă cu îmbunătăţirea parametrilor funcţionali ai produselor (armături industriale din fontă) reducerea greutăţii unitare a acestora şi implicit a consumului specific de metal constituie o preocupare de seamă a colectivului uzinei metalurgice din Bacău. In acest scop, acţiunea de reproiectare a unor sortimente, care a început încă din anii trecuţi şi s-a soldat pînă acum cu însemnate economii de metal, va continua şi mai intens în acest an. Astfel pînă la sfîrşitul anului 1971 se prevede să intre în „cură de slăbire“ circa 1/3 din numărul sortimentelor de armături pe care le realizează uzina, obţinîndu-se numai pe această cale economii de 250 tone de metal. IACOB LUPU SIDERURGIE Principalele centre siderurgice din ţară — Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi au primit de la Fabrica de produse refractare „Răsăritul“ din Braşov cantităţi importante de produse. Pe primele două decade ale lunii, colectivul acestei întreprinderi braşovene a livrat suplimentar prevederilor 76 tone cărămizi refractare şi 32 tone prafuri de turnare. Sporirile de producţie menţionate, care reprezintă o contribuţie esenţială la buna desfăşurare a muncii în industria metalurgică, au fost obţinute pe seama perfecţionării proceselor de producţie, a utilajelor tot mai eficiente, a capacităților productive şi a timpului de lucru. ILIE MIHALEA V Meşter şi ucenic ! AUREL BARANGA | Grija pentru ridicarea de cadre - schimbul nostru de mîine - se relevă la nivelul înalt al universităţii, dar şi la locul, aparent modest, al strungului, in jurul căruia se foieşte, uimit şi nepriceput încă, ucenicul. Ştim, n-a uitat nimeni dintre noi, ce a însemnat acest cuvînt îndărăt cu treizeci de ani : o fiinţă umilă şi dispreţuită, ameninţată de nervii şi palmele unui maistru hapsin. Funcţiona pe vremea aceea prejudecata că meseria „se fură", şi că e doar datoria ucenicului de a se descurca în hăţişurile profesiunii pentru care a optat. Au trecut de atunci, din fericire, nu numai trei decenii care au schimbat fundamental universul nostru material, dar au trecut treizeci de ani care au schimbat, la esenţă, natura relaţiilor umane. Nenumărate eresuri adine înrădăcinate au fost zvirlite la coşul cu gunoi al amintirilor detestabile printre care şi modul vechi, anacronic, feudal, în care era privit ucenicul. Funcţionează astăzi o vastă reţea de şcolaritate tehnică menită să înzestreze cu o sumedenie de noţiuni necesare muncii sale şi viitoarei lui calificării profesionale. Totuşi rolul relaţiei meşter-ucenic lingă maşină rămîne fundamental. Una este ce înveţi din manual şi de pe tabla şcolii, alta este cum aplici învăţătura primită în practica primilor paşi făcuţi. Şi aici începe să se afirme puternic, hotăritor, rolul maistrului. Ştiu, există, au crescut nenumărate (Continuare în pag. 5-a) .