Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-22 / nr. 7209

Proletári din toate ț­ările, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7209 ■ Vineri 22 ianuarie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEA­UŞESCU In mai multe uzine din Bucureşti Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de mun­citori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vi­zitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi“, Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roşie“ şi „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost în­soţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, precum şi de ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte pri­lejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii mun­­t­cii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, în­­tr-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, ger­mani, şi de alte naţionali­tăţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data a­­ceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oame­nilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchea­ză pregnant o revelatorie realitate a societăţii noas­tre , indisolubila legătură dintre partid şi popor, teme­lie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizi­tate, din cuvîntul oameni­lor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi rea­lizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei,­tru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pen­tru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Es­te nota obişnuită, de căl­dură, de dragoste şi res­pect în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu ma­sele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemai­­tre“ — astăzi „Timpuri Noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producă­toare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 C.P., motoare cu benzi­nă de 9—18 C.P­, compre­soare de aer cu debite cu­prinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care e­­chipează o gamă largă de instalaţii fabricate de în­treprinderile constructoa­re de maşini, toate tipuri­le de locomotive moderne produse în ţară. Sunt rea­lizări de mare tehnicitate, care încorporează gîndire, inteligenţă, fructificare în concepţii şi soluţii origina­le de mare valoare. Fapt, de altfel, subliniat în schimbul de păreri asupra gamei şi calităţii produse­lor. La „Timpuri Noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. Şi încă un amănunt sem­nificativ pus în evidenţă de directorul general al uzinei, Gheorghe Iones­­cu , toate produsele vechi ale uzinei, fabricate pînă în 1966, au fost înlocuite în anii următori cu altele noi, solicitate de industria noa­stră, şi cu un grad superior de competitivitate pe piaţa internaţională. De altfel, produsele întreprinderii sînt cunoscute pînă în pre­zent în 26 de ţări ale lu­mii, iar numărul partene­rilor străini, printre care firme prestigioase, sunt în creştere. — Aveţi un colectiv bun, cu spirit creator, remarcă secretarul general al parti­dului. — Sunt muncitori care lu­crează aici din tată-n fiu, unii se află în uzină la a treia generaţie. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 mi­lioane lei în 1975. In ceea ce priveşte folosirea raţio­nală a maşinilor şi a supra­feţelor de producţie, se re­levă faptul că aproape 90 de procente din acest spor se vor obţine prin creşte­rea productivităţii muncii. Se desfăşoară o activitate asiduă în spiritul indicaţii­­lor date de conducerea par­tidului pentru reducerea consumului de metal, pen­tru folosirea înlocuitorilor ieftini şi rezistenţi, pentru înzestrarea cu utilaje de concepţie proprie, pentru eliminarea importurilor costisitoare, sarcini de cea mai mare răspundere care stau în faţa tuturor colecti­velor, în acest cincinal. Un exemplu elocvent care ilus­trează preocupările colecti­vului­ de aici, biela care în vechea variantă cîntărea 10 kg a ajuns, în urma unor reproiectări şi calcule noi, să cîntărească 5 kg, fără ca prin aceasta să-i fie în vreun fel afectată rezis­tenţa ori gradul de funcţio­­nalitate. In secţia de pre­lucrări mecanice, se pre­zintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt (Continuare in pag. 2-a La „Semănătoarea", oaspeţilor li se prezintă cele mai semnificative produse ale Întreprinderii Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate realizările şi perspectivele uzinei „Semănătoarea“ Schimburi de opinii cuprinzătoare şi fructuoase la „Timpuri Noi" Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi“. Denumi­rea simbol pe care o poar­tă întreprinderea de pe malul Dîmboviţei este în strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoa­re pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In în­­tîmpinarea secretarului ge­neral al partidului, a ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi sa­lută din inimă sute de sa­lariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pen­ CUM VOR SATISFACE porturile cerinţele crescinde ale economiei naţionale in actualul cincinal în expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din noiembrie 1970 se sublinia faptul că şi în sectorul trans­porturilor navale există încă serioase neajunsuri în organizarea activităţii, datorită cărora capa­cităţile existente sunt insuficient folosite, produ­­cându-se astfel întreruperi mari în circulaţia normală a produselor, ceea ce contribuie la iro­­sirea de importante fonduri materiale şi bă­neşti. Evident, în actualul cincinal, datorită rit­mului ridicat de dezvoltare a economiei, implicit a comerţului exterior şi a transporturilor navale, activitatea în porturi trebuie să se circumscrie unor dimensiuni mult superioare celor de pînă acum. In legătură cu aceste aspecte ne-am adre­sat tovarăşului ing. NICOLAE OCANOAIA, di­rectorul general al Direcţiei generale a navi­gaţiei civile din Ministerul Transporturilor, care a binevoit să ne răspundă la cîteva întrebări. — Pentru început vă rugăm să ne spuneţi ce aţi întreprins pentru îm­bunătăţirea activităţii transporturilor navale în anul 1971 ? — Pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în scopul îmbu­nătăţirii continue a activi­tăţii Ministerului Trans­porturilor şi în mod deo­sebit a sectorului de navi­gaţie, Direcţia generală a navigaţiei civile a stabilit luarea unor măsuri care să conducă la eliminarea în viitor a unor neajunsuri. Pentru folosirea mai efici­entă a capacităţii portuare, portul Constanţa va fi or­ganizat pe dane speciali­zate — acţiune în curs de desfăşurare — pentru prin­cipalele grupe de mărfuri import-export. în acest scop, danele, spaţiile de depozitare, utilajele de cheu, forţa de muncă şi fon­durile aferente, din cele existente în prezent la în­treprinderea NAVROM Constanţa, vor fi reparti­zate eşalonat ministerelor în funcţie de sarcinile de plan anuale ale acestora. In scopul degrevării portu­lui Constanţa s-a trecut la dirijarea unor cantităţi im­portante de mărfuri de im­port-export prin porturile maritime de la Dunăre, ceea ce va conduce la creş­terea traficului cu circa 50 la sută faţă de realizările anului 1970­ Tot pe baza planului de măsuri stabilit se are în vedere şi folosirea mai raţională a celorlalte porturi existente, prin justa utilizare a mijloacelor a­­flate în dotare, prin mai buna colaborare cu între­prinderile care efectuează transporturi de mărfuri pe apă, în vederea sincronizării operaţiunilor de încărcare­­descărcare şi accelerarea expedierilor, aceasta reali­­zîndu-se prin analize per­manente cu factorii de răs­pundere din întreprinderile beneficiare de transport. — După cum rezultă din datele ce ne stau la dispoziţie, în cadrul pro­gramului pentru sectorul transporturi nu se reflec­tă încă în mod corespun­zător preocuparea pentru dezvoltarea porturilor noastre de pe Dunăre. Ce se va întreprinde în această privinţă în ac­tualul cincinal ? — Intr-adevăr, în perioa­da cincinalului încheiat nu s-a reflectat corespunzător preocuparea Direcţiei ge­nerale a navigaţiei civile pentru dezvoltarea în mai mare măsură a porturilor fluviale. In dezvoltarea a­­cestor porturi, se va ţine cont, în primul rind, de traficul de mărfuri desti­nat noilor obiective indus­triale amplasate de-a lun­gul Dunării. De altfel, în această privinţă, Direcţia generală a navigaţiei civile Interviu realizat de MIRCEA NOVAC (Continuare în pag. 4-a) I PAGINA A 5-A : Județul ALBA un „tînăr“ cu mari perspective I Corespondenţii judeţeni­­ ai ziarului „MUNCA“ transmit:­ Uzina „Tehnofrig" — Cluj: PENTRU Noi capacitafi de productie In cadrul Uzinei „Tehno­­frig" din Cluj a fost dată in explorare o hală indus­trială cu o capacitate a­­nuală de 2 566 tone utila­je tehnologice pentru indus­tria frigorifică şi alimenta­ră, reprezentind circa 113 din capacitatea actuală a întreprinderii. Aici vor fi fabricate în­deosebi utilaje cu profil de cazangerie ca: tancuri izo­terme pentru lapte, tancuri pentru bere, cuptoare de copt pline pentru unităţile de panificaţie, condensa­toare multitubulare etc. Hala a fost echipată cu utilaje de mare productivi­tate , maşină automată de sudat sub­ gaz protector, in­stalaţie de debitare oxi-gaz, poduri rulante, cu sarcină pînă la 20 tone şi altele. Prin intrarea în exploatare a acestui obiectiv s-au creat condiţii pentru amenajarea unei săli de proiectare şi a unui laborator pentru Cen­trul de cercetare şi proiec­tare pentru industria ali­mentară, înfiinţat recent pe lingă uzină. MARIN OPREA La Uzina metalurgică Bacău : Fabricatele in... „cura de slăbire" Laolaltă cu îmbunătăţi­rea parametrilor funcţio­nali ai produselor (armături industriale din fontă) re­ducerea greutăţii unitare a acestora şi implicit a con­sumului specific de metal constituie o preocupare de seamă a colectivului uzinei metalurgice din Bacău. In acest scop, acţiunea de reproiectare a unor sor­timente, care a început încă din anii trecuţi şi s-a soldat pînă acum cu în­semnate economii de me­tal, va continua şi mai in­tens în acest an. Astfel pînă la sfîrşitul anului 1971­ se prevede să intre în „cură de slăbire“ circa 1/3 d­in numărul sor­timentelor de armături pe care le realizează uzina, obţinîndu-se numai pe a­­ceastă cale economii de 250 tone de metal. IACOB LUPU SIDERURGIE Principalele centre si­derurgice din ţară — Hu­nedoara, Reşiţa şi Galaţi au primit de la Fabrica de produse refractare „Răsări­tul“ din Braşov cantităţi importante de produse. Pe primele două decade ale lunii, colectivul acestei în­­treprinderi braşovene a li­­vrat suplimentar prevederi­lor 76 tone cărămizi re­­fractare şi 32 tone prafuri de turnare. Sporirile de producţie menţionate, care reprezintă o contribuţie e­­senţială la buna desfăşurare a muncii în industria me­talurgică, au fost obţinute pe seama perfecţionării proceselor de producţie, a utilajelor tot mai eficiente, a capacităților productive şi a timpului de lucru. ILIE MIHALEA V Meşter şi ucenic ! AUREL BARANGA | Grija pentru ridicarea de cadre - schimbul nostru de mîine - se relevă la nivelul înalt al universităţii, dar şi la locul, aparent modest, al strungului, in jurul căruia se foieşte, uimit şi nepriceput încă, ucenicul. Ştim, n-a uitat nimeni dintre noi, ce a însemnat acest cuvînt îndărăt cu treizeci de ani : o fiinţă umilă şi dispreţuită, ameninţată de nervii şi palmele unui maistru hapsin. Funcţiona pe vremea aceea preju­decata că meseria „se fură", şi că e doar datoria ucenicului de a se descurca în hăţişurile profesiunii pentru care a optat. Au trecut de atunci, din fericire, nu numai trei de­cenii care au schimbat fundamental universul nostru material, dar au trecut treizeci de ani care au schim­bat, la esenţă, natura relaţiilor umane. Nenumărate eresuri adine înrădăcinate au fost zvirlite la coşul cu gunoi al amintirilor detestabile printre care şi modul vechi, anacronic, feudal, în care era privit ucenicul. Funcţionează astăzi o vastă reţea de şco­laritate tehnică menită să înzestreze cu o sumedenie de noţiuni necesare muncii sale şi viitoarei lui cali­ficării profesionale. Totuşi rolul relaţiei meşter-ucenic lingă maşină rămîne fundamental. Una este ce în­veţi din manual şi de pe tabla şcolii, alta este cum aplici învăţătura primită în practica primilor paşi făcuţi. Şi aici începe să se afirme puternic, hotăritor, rolul maistrului. Ştiu, există, au crescut nenumărate (Continuare în pag. 5-a) .

Next