Munca, mai 1971 (Anul 27, nr. 7294-7319)
1971-05-04 / nr. 7296
Proletari din toate ţările, uniti-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI] nr. 7296 Marţi 4 mai 1971 , 6 pagini 30 bani ANGAJAMENTELE METALURGICILOR ŞI CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI AU DEVENIT ÎNFĂPTUIRI DE PRESTIGIU Ne mai despart cîteva zile de aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. Peste tot, in fiecare întreprindere şi instituţie din ramurile industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini, la fiecare loc de muncă, împlinirea unei jumătăţi de veac de existenţă glorioasă a partidului nostru este întîmpinată cu un puternic entuziasm dintr-o atmosferă proprie zilelor ce preced marile evenimente din viaţa partidului şi poporului nostru. De altfel, cu prilejul zilei de 1 Mai, metalurgiştii şi constructorii de maşini , au raportat conducerii partidului şi statului, că şi-au onorat cu cinste angajamentele pe care şi le-au luat la începutul acestui an. Aşa de pildă, în etapa care se încheie la 8 Mai metalurgiştii au realizat peste prevederile planului, pe primele 4 luni, o producţie globală în valoare de 230 201 000 lei şi o producţie marfă de 326 361 000 Iei. În produse fizice ei au dat 36 670 tone fontă faţă de 14 010 tone angajament, 26 867 tone oţel faţă de 16 260 tone, 24 597 tone laminate finite pline faţă de 9 330 tone, 4 241 tone ţevi oţel faţă de 2 900 tone, 2 185 tone cocs faţă de 720 tone angajament. Subliniem faptul că la beneficii numai pe 3 luni s-au realizat peste plan 59 200 000 lei, faţă de 32 762 000 lei , angajament în prima etapă Succese de prestigiu au obţinut şi harnicii constructori de maşini. Respectîndu-şi cuvîntul dat , respectiv angajamentul pentru prima etapă, ei au realizat pînă la 30 aprilie o producţie globală suplimentară în valoare de 465 000 000 lei faţă de 222 217 000 lei angajament pînă la 8 Mai, o producţie marfă de 628 500 000 lei faţă de 230 861 000 lei. De asemenea, colectivele de muncă din industria construcţiilor de maşini au redus numai în primul trimestru cheltuielile de producţie cu 530 000 000 lei, faţă de 8 787 000 lei angajament în prima etapă, iar beneficiile suplimentare s-au cifrat la 147 500 000 lei, cu 122100 000 lei mai mult decit s-au angajat. În aceeaşi perioadă, indicele de utilizare a timpului de lucru a înregistrat o creştere de 0,2 la sută, adică atît cît prevedea angajamentul anual. Cifre simbol, cu largă sferă de expresivitate şi vibraţie omenească izvorîte din eforturile conjugate ale muncitorilor şi cadrelor tehnice, ilustrînd elocvent competenţa colectivelor în realizarea sarcinilor încredinţate, răspunderea lor faţă de cuvîritul dat. In acest cuprinzător tablou al înfăptuirilor din metalurgie şi construcţia de maşini, în primele luni ale cincinalului, este încorporată şi contribuţia organelor şi organizaţiilor noastre sindicale, care, conectîndu-şi preocupările la dimensiunile sarcinilor ce le revin pe linia creşterii eficienţei întregii activităţi economice, au căutat să dozeze eforturile activului sindical la toate nivelele, pentru mobilizarea tuturor salariaţilor în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului de stat. Astfel, încă de la finele lunii decembrie a anului precedent au fost stabilite şi popularizate angajamentele Uniunii Generale a Sindicatelor, care se referă la utilizarea cit mai eficientă a capacităţilor de producţie existente, la creşterea indicelui de folosire a utilajelor — ce trebuie să ajungă la 75 la sută — la creşterea productivităţii muncii cu 0,5 la sută peste prevederile planului ; organizarea unor largi acţiuni pentru economisirea materiilor prime, materialelor, energiei electrice şi combustibilului, precum şi pentru reducerea cheltuielilor neeconomicoase ; obţinerea unor economii postcalculate în valoare de 1 250 000 000 lei prin continua dezvoltare şi perfecţionare a activităţii inovatorilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor. Acţionînd în acest spirit, Comitetul Uniunii noastre a folosit o gamă variată de căi şi metode pentru consultarea largă a colectivelor de muncă cu privire la rezervele interne existente în fiecare întreprindere şi valorificarea lor la indici superiori. Pe baza documentelor Plenarei C. C. al P. C. R. din 10—11 februarie 1971, a preţioaselor învăţăminte desprinse din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită cu acest prilej, privind rolul şi atribuţiile sindicatelor în etapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, Conferinţa Uniunii în consens cu dorinţa participanţilor la dezbateri, a hotărît ca cei peste 550 000 de metalurgişti şi constructori de maşini să realizeze, peste prevederile planului de stat, 0,5 la sută la indicatorul productivităţii muncii, ceea ce echivalează cu o producţie suplimentară de aproape 150 milioane lei în metalurgie şi circa 295 milioane lei în construcţia de maşini: 0,2 procente la indicele de utilizare al agregatelor siderurgice, maşinilor şi utilajelor: 0,25 la sută la indicele de folosire a timpului de lucru ; 10 000 tone metal prin reducerea normelor de consum ; 16 kg de cocs economisite pe fiecare tonă de fontă elaborată ; micşorarea cu cel puţin un leu a cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă, reprezentînd o economie de peste 26 milioane lei în metalurgie şi mai mult de 50 milioane lei în construcţia de maşini ; obţinerea unor economii postcalculate cu 10 la sută mai mult faţă de cele din anul trecut, prin aplicarea propunerilor de invenţii şi inovaţii. De asemenea, au fost adoptate măsuri referitoare la preocupările organizaţiilor sindicale din ramură pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, înfiinţarea şi extinderea ateliere(Continuare in pag. 2-a) Ing. NICOLAE MORARU, preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriale metalurgice şi construcţiilor de maşini Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Valea Călugărească, o nouă unitate modernă noastră chimică în plin avânt care va întregi industria Foto : S. EMIL. PE SCURT :1 ■ - de la corespondenţii noştri • OAMENII MUNCII DIN JUDEŢUL BIHOR au depăşit cu mult angajamentul luat in cinstea aniversării semicentenarului partidului, realizînd suplimentar o producţie marfă în valoare de 71,6 milioane lei. S-au obţinut astfel în plus importante cantităţi de alumină, cărbune, ţesături, tricotaje, ulei comestibil. (C. Serac). • In perioada care a trecut din acest an COLECTIVELE ÎNTREPRINDERILOR CE APARŢIN DIRECŢIEI INDUSTRIEI LOCALE OLT au depăşit planul la producţia globală cu peste 8 milioane lei, iar la producţia marfă cu 9 105 000 lei, ceea ce reprezintă dublul angajamentului asumat în întrecerea socialistă în cinstea aniversării semicentenarului partidului. (D. Burcea). • LA UZINELE „TRACTORUL“ DIN BRAŞOV a intrat recent in funcţiune o nouă bandă de montaj pentru motoarele tractoarelor de 45 C.P. Noua linie tehnologică, realizată prin autoutilare, are o capacitate iniţială de montaj pentru 120 motoare pe schimb. (Ilie Mihalea). • COLECTIVUL UZINEI DE VAGOANE TURNU SEVERIN a predat peste 11 prevederi 41 de vagoane marfă pe două osii tip G.V.P.-C.F.R., 4 vagoane cisternă și un vagon platformă. In prezent acest harnic colectiv pregătește lansarea în fabricația de serie a unui nou tip de vagon, (Ioan Mitric). RESPONSABILITATEA SOCIALA A CELOR CARE APLICĂ LEGEA Legalitatea presupune — în asigurarea şi promovarea ei — o atitudine conştientă, o opinie înaintată, expresie a unei înalte responsabilităţi din partea tuturor membrilor societăţii. Din acest punct de vedere se poate spune deci că legalitatea, respectul faţă de lege, adevăr şi dreptate este o formă de exprimare a conştiinţei socialiste. Tocmai de aceea fiecare cetăţean — indiferent de locul pe care-l ocupă în organismul socialpolitic al ţării — trebuie să dovedească o atitudine conştientă, responsabilă faţă de îndatoririle ce le are de îndeplinit, pentru că numai astfel îşi va putea aduce contribuţia la efortul comun pentru asigurarea legalităţii. Dînd expresie acestor comandamente, cetăţenii ţării, în marea lor majoritate, participă conştient şi responsabil la asigurarea unui climat de legalitate, la traducerea în viaţă a prevederilor normelor juridice. Afirmînd acest lucru , care se desprinde de altfel cu pregnanţă din realităţile cotidiene ale vremurilor noastre, se cuvine să subliniem că există încă oameni şi in rindul acestora unii chiar cu funcţii de răspundere, sau care, prin natura funcţiei sînt puşi să aplice legile într-un domeniu sau altul, care acţionînd fără spirit de răspundere, încalcă legalitatea socialistă, aducînd astfel grave prejudicii. Din cazuistica bogată, deşi nedorită de nimeni, a unor astfel de încălcări a prevederilor şi spiritului legii am desprins citeva exemple care prin natura lor evidenţiază pregnant consecinţele dăunătoare pe care le antrenează. •La întreprinderea de aprovizionare pentru construcţii şi montaje energetice din Bucureşti, unui număr de angajaţi cu domiciliul în mediul rural li s-a acordat alocaţie de stat pentru copii într-un cuantum mai mare decit cel legal. Evident, greşeala era a funcţionarilor de la serviciul de specialitate al întreprinderii care nu cunoşteau bine prevederile legii. Responsabilitatea nu putea fi pusă nicidecum în seama muncitorilor respectivi, care dăduseră declaraţii sincere şi nu aveau nici o vină în acordarea unei alocaţii mai mari decit cea legală. Ulterior, conducerea întreprinderii, pentru a recupera sumele de bani plătite în plus. (Continuare în pag. 4-a) VICTOR SCHERER, procuror şef adjunct de direcţie din Procuratura Generală Pagina a ll-a: In intimpinarea gloriosului semicentenar: iUNENTElE 11-FAPTELE KIRE Preşedintele Consiliului de Stat a primit pe ziaristul norvegian Johann Otto Jahansen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann Otto Jahansen, şeful secţiei externe a Televiziunii norvegiene. În timpul primirii, președintele Consiliului de Stat a acordat ziaristului norvegian un interviu filmat. Criză de originalitate sau ignorarea micilor cumpărători? Forfota cumpărătorilor, care se perindă cu sutele prin faţa rafturilor şi a standurilor încărcate cu articole pentru copii şi adolescenţi, nu dă răgaz vânzătorilor. Am stat de vorbă cu numeroşi lucrători din comerţ, cu controlori obşteşti şi cumpărători, cerîndu-le părerea asupra aprovizionării magazinelor cu mărfurile specifice sezonului. Dacă am face o sinteză a răspunsurilor primite ar suna cam în felul următor impresia vînzătorilor : „mai mulţi vizitatori decit cumpărători“. Şi aceea a publicului: „dacă intri în magazine ca vizitator, cantitatea de marfă expusă te copleşeşte. Dacă vrei însă să cumperi, lucrurile se complică. Nu întotdeauna găseşti ceea ce cauţi“. Deosebirea porneşte de la unghiul din care priveşti realitatea. Nu se poate trece cu vederea efortul depus de producătorii din industria uşoară şi de comerţ pentru aprovizionarea raioanelor din magazinele pentru copii cu confecţii, tricotaje şi încălţăminte de sezon. Pledează pentru această afirmaţie prezenţa în unităţile comerciale a celor mai la modă sacouri din burete în carouri, în culori vii, costumele pentru adolescenţi din stofă imprimată, rochiţele pentru fete, rochiile din tergal şi tricotajele care sunt la mare înălţime. Eforturi s-au făcut, rezultatele se văd şi totuşi îmbrăcămintea la copii (mai ales la grupa mică) şi adolescenţi nu reuşeşte să satisfacă decît o parte din cerinţe. Din cifrele puse la îndemînă de către Direcţia generală de desfacere din M.I.U. rezultă că se pun la dispoziţia micilor cumpărători mai multe mărfuri specifice decît în perioada coreSpUnzătoare a anului trecut. La serviciul de resort din M.C.I. ni se prezintă tot o situaţie cifrică care zugrăveşte tabloul în culori puţin schimbate. Comparînd datele anului 1970 reiese că pentru anul în curs cantităţile livrate de industrie la categorii însemnate de mărfuri pentru acest sezon sunt mai mici decit cele din anul trecut. Aceste minusuri, constatate de comerţ încă de la contractarea fondului de marfă pentru sezonul cald, tind să se amplifice. Numeroase întreprinderi furnizoare de articole pentru copii au rămas datoare cu importante cantităţi nu numai la sortimentele la care cererea era sub necesar, dar şi la altele la care iniţial solicitările comerţului fuseseră acceptate. Nu putem să nu privim cu îngrijorare că intrările în magazinele comerţului nu au loc conform contractelor încheiate, ne spunea Constantina Arsene, şefa serviciului articole pentru copii din M.C.I. Aprovizionarea populaţiei nu se poate face la „total marfă“. Ea este corespunzătoare numai atunci cînd avem şi sortimentele necesare pe numere, culori etc. Or, noi suntem deficitari la o serie de articole de primă necesitate ca : rochiţe din ţesături din bumbac, diftină şi stofe, costumaşe din relon, pardesie şi raglane din relon şi caserate. Numai de la 1 la 15 aprilie n-au putut să intre în circuitul comercial 350 000 confecţii pentru copii al căror vîrf de vinzare se situează în această perioadă“. Evident că în magazinele şi raioanele care comercializează confecţii pentru copii fondul de marfă este necorespunzător ca structură sortimentală, varietate de ţesături, culori şi mărimi. Puşi în faţa cifrelor exprimînd datoriile neonorate către comerţ, reprezentanţii industriei uşoare adaugă promisiunilor... justificări. La vremea cînd de la Combinatul textil Satu-Mare (G. III. a.c.) trebuiau să sosească 120 000 costumaşe relon, vaglane, rochiţe din stofă sau catifea, pentru bazele comerciale a sosit adresa nr. 5 365 prin care se aduce la cunoştinţa I.C.R.T.I.-urilor că nu le va mai putea livra marfa necesară din cauză de „forţă majoră“, iar Fabrica de confecţii Craiova anunţa DANIELA DEMETRIAN VASILE ANDREI (Continuare în pag. 4 a) Vă prezentăm una din invenţiile româneşti medaliată la Viena , dispozitiv pentru verificarea receptoarelor radiotelefonice de unde ultrascurte. Această invenţie se referă la un dispozitiv care încorporat în radiotelefon permite controlul receptorului într-un timp foarte scurt — maximum un minut, permiţînd totodată controlul în timpul funcţionării radiotelefonului. Cu ajutorul acestui dispozitiv se poate face un control eficient în locuri de terenuri accidentate, în depresiuni, sau acolo unde condiţiile de propagare sunt dificile, iar comunicaţia imposibilă. In clişeu: Inventatorul Gh. Constantinescu de la I.R.M.E. Bucureşti şi aparatul inventat de dînsul, în timpul unor verificări de laborator. (Foto Agerpres) Tovarăşul Mae Ceauşescu ,l - a primit pe ambasadorul U.R.S.S. V. I. Drozdenko Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit, luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozdenko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la București. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. O cucerire fundamentală a politicii partidului nostru UNITATEA FRĂŢEASCĂ a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate Celebrînd gloriosul semi- centenar al Partidului Comunist Român, 20 000 000 de oameni fac o nouă şi splendidă reafirmare a unităţii lor de nezdruncinat, unitate cimentată de un ţel comun şi suprem inspirat şi călăuzit de partid : ridicarea României pe noi culmi ale civilizaţiei socialiste. E o realitate definitorie a patriei, a orînduirii noastre, izvorîtă din dezvoltarea economică, socialpolitică a ţării, în anii construcţiei socialiste. E un rezultat firesc al lichidării claselor exploatatoare, a exploatării omului de către om, al instaurării unor relaţii noi, socialiste. E o consecinţă nemijlocită a perfecţionării tuturor structurilor vieţii noastre sociale şi politice condusă de P.C.R., a statornicirii principiilor echităţii, justiţiei, dreptăţii în toate raporturile umane, a rezolvării în spirit marxist-leniniste problemei naţionale. Firesc, unitatea de monolit a întregului popor în jurul partidului, frăţia tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate marchează împlinirea unuia din cele mai scumpe idealuri înscrise pe steagul partidului de la crearea sa. Cum se ştie, împrejurările istorice au determinat ca pe pămîntul României să se statornicească, din vechi timpuri, alături de poporul român născut pe aceste meleaguri şi populaţii de alte naţionalităţi. Dar dacă naţionalitatea i-a deosebit, factori infinit mai puternici i-au apropiat. Pentru că viaţa de zi cu zi, istoria, i-au învăţat pe oamenii muncii de toate naţionalităţile din ţara noastră că au aceleaşi interese şi aceiaşi duşmani, că dispun de un nepreţuit bun comun — solidaritatea. Şi nu întîmplător, deci, la Bobîlna, oastea ţărănească revendica drepturi în numele „comunităţii“ ţăranilor români şi maghiari ; în războiul ţărănesc condus de Gh. Doja au participat alături ţărănimea liberă română şi maghiară , în războaiele purtate de Iancu de Hunedoara a fost prezent în 1475 alături de răzeşii moldoveni un puternic detaşament de secui. Acelaşi fir al tradiţiilor a adus secuii sub comanda lui Ştefan cel Mare şi a lui Mihai Viteazul. Acelaşi fir al tradiţiilor luptei comune s-a întărit atunci cînd în timpul ridicării lui Horea, Cloşca şi Crişan o serie de sute de iobagi maghiari s-au alăturat răsculaţilor, ori atunci cind românii transilvăneni au participat la luptele antihabsburgice conduse de Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea. Mişcarea muncitorească din ţara noastră a deschis noi perspective pentru comunitatea de interese şi unitatea de luptă a celor exploataţi, indiferent de naţionalitate, iar Partidul Comunist Român a îmbogăţit şi ridicat această luptă fie o treaptă superioară, prin politica sa marxist-leninistă în problema naţională, încă de la înfiinţarea sa, in anii grei ai ilegalităţii, partidul a condus cu eroism lupta unită a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, a demascat politica şovină, antipopulară, de învrăjbire naţională dusă de clasele exploatatoare, care urmăreau dezbinarea şi scindarea rândurilor oamenilor muncii, s-a ridicat cu hotărîre împotriva oricărei forme de asuprire naţională şi discriminare rasială, împotriva şovinismului de orice fel. Insurecţia armată din August 1944, marile bătălii sociale exprimate în acel lanţ de uriaşe mitinguri şi demonstraţii de stradă care cereau instaurarea unui guvern F.N.D., la Bucureşti şi la Cluj, la Craiova şi la Sibiu, la Iaşi şi la Tîrgu Mureş, au dus la instaurarea puterii populare, iar lupta de peste două decenii pentru construirea societăţii socialiste, desfăşurată cu participarea activă, alături de români, a fiilor naţionalităţilor conlocuitoare, a asigurat victoria definitivă a acestei puteri, edificarea societăţii socialiste şi a cimentat, implicit, unitatea şi prietenia frăţească a oamenilor muncii de toate naţionalităţile. Rezolvarea problemei naţionale se înscrie ca una din cele mai importante cuceriri din constelaţia marilor victorii dobîndite de poporul nostru sub conducerea Partidului Comunist Român. In soluţionarea acestei complexe probleme şi-a găsit o expresie concludentă, semnificativă, consecventa principialitate marxist-leninistă a partidului nostru, aplicarea principiului leninist al relaţiei strînse, indisolubile dintre problema naţională şi dezvoltarea democraţiei socialiste, formulată de V. I. Lenin în acea bine cunoscută teză a sa : „Există numai un singur mod de rezolvare a problemei naţionale... şi acesta este democratismul consecvent“. O seamă de aprecieri teoretice au adus o contribuţie originală a partidului nostru şi la acest capitol al gîndirii marxist-leniniste „Din faptul că naţiunea are încă o perspectivă îndelungată — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — rezultă că şi existenţa naţionalităţilor are o perspectivă îndelungată ... acestea- AL. PODARU (Continuare in pag. 4-a) PAGINA A III-A: TEIUL SUPREM Al POLITICII PARTIDULUI — Creşterea gradului de civilizaţie şi bunăstare a naţiunii noastre mmmm mmm mmm «mbm hmm mmhi mmm mmm mmm an