Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)
1971-11-01 / nr. 7452
Pagina a 2-a BIBLIOTECA TEHNICĂ -un mijloc eficace de dezvoltare şi afirmare a spiritului novator A devenit obişnuit ca biblioteca tehnică să fie consultată zilnic de oamenii muncii care, prin intermediul literaturii de specialitate, işi completează cunoştinţele, iau contact cu noutăţile din domeniul în care lucrează, cunosc mai bine datele procesului de producţie şi modul de funcţionare a utilajelor. Experienţa căpătată în activitatea practică se împleteşte, aşadar, cu explicaţiile teoretice ale problemelor tehnologice, iar din această îmbinare rezultă foarte adesea, soluţii privind îmbunătăţirea randamentului maşinilor, întrebuinţarea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, ridicarea parametrilor calitativi ai produselor etc. Modalităţile de propagare a cărţii tehnice corespund, întrutotul, dorinţei fireşti a salariaţilor de a-şi lărgi orizontul de cunoaştere, de a se perfecţiona din punct de vedere profesional ? Am pornit în cercetarea efectuată la Uzina de utilaj petrolier din Tîrgovişte de la idei generale asupra funcţionalităţii bibliotecii tehnice şi credem că sondajul efectuat a fost, în multe privinţe, revelator. Este evident că biblioteca tehnică trebuie să deţină un fond de cărţi cu un conţinut adecvat realităţilor profesiilor din întreprindere. Depozitarea unor lucrări care s-au învechit, deci s-au uzat moral, ori fără nici o legătură cu profilul unităţii economice ar însemna un act birocratic. La U.U.P., anul acesta, au intrat în bibliotecă 339 de cărţi şi se primesc curent 164 de titluri de reviste româneşti şi străine. Reprezintă toate o valoare documentară certă ? Se ştie că, de multe ori, baza de desfacere „Cartea prin poştă" trimite cărţi care n-au fost solicitate iniţial şi acestea sunt receptate de bibliotecă numai pe motivul că sunt cărţi tehnice. înainte de toate, criteriul de acceptare este formulat de cuprinsul volumelor, de interesul şi utilitatea pentru necesităţile întreprinderilor, în aşa fel incit, cum spunea inginerul Constantin Petcu, de la Cabinetul tehnic, „cartea de specialitate să răspundă la întrebările oamenilor, să fie un îndrumar în profesia fiecăruia“. O altă chestiune de netăgăduită însemnătate este circulaţia cărţilor tehnice. In luna august a.c., biblioteca tehnică a U.U.P. împrumutase 994 de cărţi la un număr de 724 de cititori (dintre care 80 ingineri şi tehnicieni, iar 644 muncitori şi maiştri). Atrage atenţia faptul că doar 223 de volume, pentru 99 de cititori, au fost distribuite prin cele 28 de biblioteci volante (din 7 secţii şi ateliere). Or este clar că acţiunile bibliotecii, munca cu cartea in general, după cum prevede şi planul de măsuri al recentei plenare a Consiliului Central al d.G.S.R. ar trebui să se desfăşoare cu precădere in secţii, la locul de muncă, acolo unde se dezvoltă conştiinţa muncitorească, acolo unde, in confruntare cu sarcinile de producţie, se nasc, şi-şi cer rezolvarea, cele mai multe probleme de educaţie, tehnice, de specialitate. în acest sens, mobilizarea inginerilor şi tehnicienilor la activitatea de popularizare a literaturii de specialitate (recenzii, prezentări, discuţii), ar trebui să se facă, cu predilecţie, în grupele sindicale, ceea ce ar conduce la o mai fructuoasă şi operativă informare a salariaţilor în legătură cu metodele preţioase, demne de aplicat în producţie, ce sunt cuprinse în cărţile tehnice. „Ar fi, de asemenea, nevoie — preciza maistrul Ion Popescu, de la secţia mecanică uşoară — ca bibliotecile de secţie să aibă mai multe volume şi, totodată, să se acorde mai mult spaţiu pentru expunerea cărţilor. Să urmărim nu prezenţa formală a cărţii tehnice In secţii, ci răspindirea ei în rindul muncitorilor“. Că există un Interes vădit pentru literatura tehnică, — mai ales în ultima vreme — o demonstrează ampla circulaţie a unor volume („Cartea strungarului“, „Cartea frezorului“, „Cartea lăcătuşului“), care aproape că nici nu mai poposesc în bibliotecă. Cartea tehnică sugerează totodată, idei pentru inovatori şi inventatori. Sculerul Ion Mihai, maistrul Constantin Ghenciulescu, tehnicianul Florin Constantinescu, inginerul Victor Bălăşoiu, strungarul Nicolae Vasile frecventează asiduu biblioteca tehnică şi au mărturisit că multe din ideile inovaţiilor şi realizărilor s-au ivit in ceasurile de lectură. Este aici explicaţia celor patru locuri întîi cucerite la concursul de invenţii şi inovaţii, în cadrul M.I.C.M., de către Uzina de utilaj petrolier. Mai mult, actualmente se constată o creştere a nivelului tehnic al inovaţiilor, fapt ce se concretizează în obţinerea unor economii postcalculate pentru inovaţiile aplicate de 7 156 493 lei, pînă la 1 octombrie 1971, comparativ cu cele 6 806 691 lei economii pe întreg anul trecut. Un rol important în popularizarea cărţii tehnice îl joacă bibliotecarul, îndrăgind obiectul funcţiei sale, cartea, bibliotecarul trebuie să urmărească nu numai difuzarea volumelor, dar să se preocupe de achiziţionarea cărţilor apropiate de realităţile întreprinderii, de atragerea şi îndrumarea cititorilor. „Deseori se întîmplă ca salariaţii să solicite bibliotecii tehnice bibliografii care să-i ajute în descifrarea unei probleme. De pildă, tehnicianul Ovidiu Stănescu a cerut rndicarea bibliografiei tehnice privind instalaţiile de foraj rotativ. Aceasta înseamă ca bibliotecarul să cunoască ce volume răspund temei, ce articole din revistele de specialitate oferă relaţii asupra subiectului cercetării. Fără o pregătire corespunzătoare, fără o instruire satisfăcătoare în domeniul tehnic, bibliotecarul s-ar găsi într-un impas greu de depăşi (Emilia Ivan, documentarist) “. Biblioteca tehnică e şi rămine un factor, de educaţie profesională a oamenilor muncii. Prin cartea tehnică se ajunge nu numai la o înaltă calificare, la o pătrundere în adîncul profesiei şi la descoperirea tainelor ei, la perfecţionarea individuală, ci şi la o ridicare calitativă a procesului de producţie în ansamblu, a capacităţii de creaţie a colectivului. Printr-o largă atragere a cititorilor, prin susţinerea majorităţii acţiunilor ei în secţii, la locurile de muncă, prin antrenarea inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor la popularizarea literaturii de specialitate, biblioteca tehnică va constitui cu adevărat un for de răspindire a cunoştinţelor ştiinţifice, de promovare permanentă a noului. Dar pentru aceasta este nevoie de ajutorul efectiv al comitetului sindicatului. Pînă acum, după cum ne-au declarat mulţi din cei cu care am discutat, el a fost sporadic, neeficient. Argumentul Invocat pare să fie că de activitatea bibliotecii tehnice, de conţinutul ei, de valoarea formelor şi mijloacelor folosite pentru larga răspindire a cărţii de specialitate, trebuie să se ocupe, în special, conducerea uzinei. O asemenea „împărţire* a responsabilităţilor nu este de bun augur. Ridicarea nivelului ştiinţific şi profesional, al muncitorilor, inginerilor, maiştrilor perfecţionarea proceselor tehnologice, a calităţii produselor, reducerea preţului de cost, reprezintă o sarcină de însemnătate deosebită atît pentru conducerea uzinei, cît şi pentru comitetul sindicatului. Realizarea unei colaborări rodnice, multiple, eficace reprezintă calea principală ce duce spre succese autentice. NICU DUMITRU BUNA GOSPODĂRIRE (Urmare din pag. 1) felul sindicatului de aici se înscrie axarea agitaţiei vizuale pe tema economisirii de materii prime şi materiale, realizarea unui film, in cadrul cineclubului, avind ca temă gospodărirea materialelor, analizarea, in toate adunările de grupe sindicale, a consumurilor specifice şi a modalităţilor de reducere a acestora. Tot aici, s-au aplicat propuneri valoroase, care vizează buna gospodărire a materialelor. între ele amintim construirea unei piste de turnat betoane, transportarea materialelor (care se pretează) direct la locul de muncă, fără să mai treacă prin magazii, procurarea unei macarale speciale pentru manevrarea unor produse grele etc. Nu s-ar putea spune că la Uzina de aluminiu Slatina nu există preocupare pentru buna gospodărire a materialelor. Numai că aici, spre deosebire de unitatea de mai sus, rezultatele sunt, adesea, contradictorii. Unele economii realizate în diferite sectoare de activitate sunt umbrite — de multe ori chiar anulate — de depăşirile mari de consumuri de materii prime şi materiale din alte sectoare. Astfel, economia obţinută la energie electrică forţă este cu mult depăşită — şi cantitativ şi valoric — de consumul in plus la energie electrică reactivă. De asemenea, rezultate bune obţinute în gospodărirea* criolitei recuperate, brute, sunt de două ori mai mici faţă de depăşirile de consum la criolita sintetică — care este şi mult mai scumpă. Demne de atenţie sînt economiile de fluorură de aluminiu, valorînd circa 360 000 lei, dar balanţa generală înclină puternic tot în sensul depăşirilor, dacă ne gîndim la pierderile de la anozi asamblaţi, alumină calcinată, alumină hidratată, anozi cruzi. Sesizînd această situaţie comitetul sindicatului caută, noi forme de acţiune pentru gospodărirea resurselor materiale, pentru respectarea consumurilor specifice, Printre acţiunile întreprinse aş menţiona analizele cu participarea şefilor de secţii în cadrul cărora, pe baza propunerilor făcute s-au stabilit, printre altele, cântărirea sistematică a aluminei sosite cu vagonul, lucru care nu se făcea cu regularitate, revizuirea sistemelor de semnalizare preventivă din Instalaţii, îmbunătăţirea agitaţiei vizuale şi axarea ei îndeosebi pe folosirea raţională a consumului de materii prime, materiale şi energie electrică etc. Desigur, ca şi în alte unităţi din judeţ sindicatele au întreprins cu sprijinul organelor teritoriale ale sindicatelor acţiuni concrete, bine gîndite şi eficiente pe linia bunei gospodăriri a materialelor şi materiilor prime. Totuși, în ansamblu, nu putem spune că sindicatele s-au achitat în modul cuvenit de această sarcină complexă şi permanentă. Când spun aceasta nu am în vedere numai rezultatele minime ale unor întreprinderi ca Tăbăcăria minerală , Corabia, întreprinderea de morărit şi panificaţie, Industria vinului, ci, mai ales pe acelea pur şi simplu negative pe care le raportează unităţi industriale cu pondere mare în economia judeţului, cum ar fi Fabrica de produse cărbunoase şi Uzina de prelucrarea aluminiului din Slatina, Fabrica de osii şi boghiuri-Balş, Fabrica de conserve Caracal. Iată, de pildă, situaţia succintă a depăşirii consumurilor la Fabrica de produse cărbunoase : cocs petrol, circa 1 200 tone, gaz metan circa 35 000 mc, apă industrială — 26 000 tone, abur tehnologic — 3 200 tone, ulei mineral, smoală tip B, etc. După cum se poate observa, la principalele materii prime şi materiale, consumurile au fost depăşite. Faptul că fabrica se află la începuturile activităţii sale nu poate constitui o veşnică scuză pentru conducerea administrativă şi comitetul sindicatului de aici. Trebuie să se înţeleagă că rezultatele negative se datorează şi lipsei de fermitate cu care se acţionează in această direcţie. După părerea noastră, însă, aici este necesar ca tovarăşii din conducerea fabricii şi chiar a ministerului să rezolve in principiu anumite probleme, ca de pildă fundamentarea normelor de consum. O situaţie similară există şi în alte întreprinderi ca de pildă la Fabrica de osii şi boghiuri din Balş, unde consumul de laminate depăşeşte considerabil normativul. O principală cauză care a determinat această situaţie derivă din slaba preocupare a organului tehnico-administrativ pentru aplicarea controlului interfazic, respectarea cu stricteţe a tehnologiilor de fabricaţie şi ridicarea calificării profesionale a muncitorilor astfel ca modernele maşini şi instalaţii din dotare să fie mînuite cu pricepere, însă nu-i mai puţin adevărat că nici sindicatele din unităţile amintite n-au acordat ajutor pe măsura posibilităţilor de care dispun. Era de datoria lor ca incă din perioada de pregătire a producţiei pentru anul 1971 să pună problema consumurilor în dezbaterea adunărilor lunare ale grupelor sindicale, dînd posibilitatea muncitorilor să discute aspectele legate de respectarea normelor de consum, precum şi posibilităţile de reducere a lor. Existenţa unor asemenea situaţii dovedeşte că nici organele teritoriale ale sindicatelor şi implicit biroul executiv al Consiliului judeţean n-au acţionat cu suficient discernământ pentru îndrumarea şi ajutorarea sindicatelor din unele întreprinderi, pentru soluţionarea operativă a unor probleme majore de care depinde reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Pierind de la această idee, de la necesitatea înlăturării lipsurilor existente, Consiliul judeţean al sindicatelor şi-a propus alcătuirea unui amplu plan de măsuri care vizează, între altele, ajutorarea concretă a sindicatelor in organizarea unor dezbateri vii, operative, la nivelul grupelor sindicale, astfel ca toţi factorii răspunzători să fie antrenaţi in găsirea celor mai eficiente căi de reducere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, în cadrul acţiunii un accent deosebit vom pune, de asemenea, pe organizarea popularizării experienţei înaintate, folosind in acest scop toate mijloacele şi formele muncii politice de masă — gazeta de perete, brigăzi artistice, schimburi de experienţă, demonstraţii practice la locul de muncă, etc. — care vor stimula şi mai mult interesul şi preocuparea oamenilor pentru buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor. Ne propunem, de asemenea, să solicităm sprijinul uniunilor sindicatelor din ramurile respective de activitate pentru ca acestea să găsească, împreună cu ministerele de resort, soluţii operative pentru stabilirea unor norme de consum temeinic fundamentate în lumina noilor legi şi reglementări adoptate de sesiunea Marii Adunări Naţionale. MUNKA Sîmbătă, oamenii muncii din oraşul Roman au trăit un important eveniment menit să dea un nou avînt activităţii politico-ideologice şi cultural-educativă desfăşurată de sindicatele din oraş : inaugurarea Casei de cultură a sindicatelor din Roman. Situată în piaţa „23 August“, în plin centrul oraşului, noua şi moderna clădire a Casei de cultură a sindicatelor, constituie una din laturile patrulaterului care alcătuieşte noul centru politico-administrativ al municipiului Roman. Construită într-un modern stil arhitectonic, armonios îmbinat cu elemente arhitectonice locale, noua Casă de cultură a sindicatelor, oferă celor peste 50 000 de locuitori ai municipiului, dintre care aproape 20 000 sunt membri ai sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile oraşului, posibilitatea unei participări mai directe, mai largi şi mai eficiente la activitatea cultural-educativă şi artistică de amatori. Chiar de la început, la Casa de cultură a sindicatelor din Roman, vor funcţiona, cu program de stagiune permanentă, Ansamblul folcloric „Cernegura“, al Consiliului judeţean al sindicatelor Neamţ, un ansamblu de estradă. Un cerc dramatic, care vor contribui astfel, efectiv, la conturarea unei necesare şi permanente activităţi cultural-educative. Puternica bază materială creată prin inaugurarea acestui important lăcaş de cultură al sindicatelor va facilita desfăşurarea unei bogate activităţi politico-ideologice şi, în acelaşi timp, participarea unui număr mult mai mare de oameni ai muncii la activitatea artistică de amatori. Sala de spectacole, cu 600 de locuri, amfiteatrul pentru conferinţe cu 150 de locuri, 12 încăperi special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor pe cercuri şi cenacluri, o bibliotecă, sala pentru expoziţii — inaugurată cu expoziţia „Dezvoltarea socialistă a municipiului Roman“ — sala destinată serilor de dans pentru tineret şi o terasă pentru reuniunile estivale, foaiere decorate cu marmură, travertin şi lemn, sunt cîteva din elementele de bază, componente arhitecturale ale noului edificiu cultural al sindicatelor din Roman. Ineditul proiectului şi construcţiei îl constituie însă gradul înalt de funcţionalitate, posibilitatea folosirii judicioase, raţională a întregului spaţiu arhitectural, astfel incit să se poată desfăşura aici, simultan, spectacole, repetiţii şi alte activităţi, fără ca acestea să se stînjenească reciproc. Dacă ar trebui să caracterizăm în cîteva cuvinte această nouă Casă de cultură a sindicatelor am putea spune că ea reprezintă o reuşită îmbinare a frumosului cu utilul, într-o construcţie de proporţii monumentale. La inaugurarea sărbătorească a Casei de cultură a sindicatelor din Roman şi-au dat concursul peste 400 de artişti amatori, care au prezentat un frumos spectacol. Alături de formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor din Roman, printre care corul sindicatului de la întreprinderea mecanică şi corul sindicatelor din învăţămînt, echipele de dansuri ale marilor întreprinderi şi instituţii din Roman, orchestrele de mandoline şi muzică uşoară ale Caisei de cultură şi taraful „Busuioc moldovenesc“ al sindicatului Uzinei de ţevi, au evoluat la invitate : orchestra de muzică uşoară a Combinatului de îngrăşăminte azotoase Piatra Neamţ şi formaţia de dansuri a Combinatului de fire şi fibre sintetice Săvineşti, formaţiiartistice de amatori ale sindicatelor, laureate la diferite festivaluri republicane. La festivitatea inaugurării Casei de cultură a sindicatelor din Roman au participat tovarăşii Ştefan Boboş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Neamţ, Ion Diaconu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Neamţ, Ion Vlad, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Roman, Nicolae Dumitrache, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, reprezentanţi ai organelor locale,, activişti de partid şi de sindicat şi un mare număr de oameni ai muncii, membri de sindicat, împreună cu familiile. Participanţii la inaugurarea Casei de cultură a sindicatelor din Roman au transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă, prin care se angajează să militeze cu entuziasm şi spirit partinic revoluţionar pentru înfăptuirea programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la educarea marxist-leninistă, revoluţionară şi patriotică a tuturor oamenilor muncii, precum şi pentru realizarea sarcinilor cuprinse în planul de măsuri adoptat de recenta plenară a Consiliului Central al U.G.S.R., cu privire la perfecţionarea muncii politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurată de sindicate. LUMINIŢA DOJA INAUGURAREA Casei de cultură a sindicatelor din Roman Un nou edificiu cultural întregeşte ansamblul arhitectonic al municipiului Roman : Casa de cultură a sindicatelor. Foto : prof. AUREL BARNEA Festivalul cultural-artistic „COMORILE ALBEI“ Aflată la a II-a ediţie, Festivalul cultural-artistic „Comorile Albei“, constituie, în şirul manifestărilor organizate pentru perioada de iarnă de către Consiliul judeţean al sindicatelor Alba, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Comitetul judeţean al U.T.C., un larg dialog al oamenilor muncii, români, maghiari, germani cu valorile spirituale, o agendă vie a tradiţiilor culturale milenare. După parada portului popular, a celorlalte manifestări organizate, duminică, oficialităţile, oaspeţii, participanţii la festival au fost invitaţi să vizioneze spectacolul folcloric prezentat de cele mai bune formaţii ale sindicatelor şi aşezămintelor culturale din judeţ. Vernisajul unor expoziţii, concertele de cîntece patriotice şi revoluţionare, simpozioanele didicate perspectivelor de dezvoltare economică, culturală şi socială a judeţului, concursurile, întrecerile brigăzilor artistice de amatori, întîlnirile cu reputaţi oameni de ştiinţă şi cultură, organizarea de tîrguri cu obiecte de artă populară, duminicile cultural-sportive sunt manifestări cu largă audienţă în rindurile oamenilor muncii din judeţul Alba. (Alexandru Nagy, coresp. ziarului „Munca") 25 de ani de la înfiinţarea Teatrului popular din Plopeni într-un cadru festiv, colectivul de muncă de la Uzina mecanică Plopeni-Prahova a sărbătorit sîmbătă seara împlinirea a 25 de ani de activitate a Teatrului popular din localitate, în sala clubului sindicatului erau prezenţi muncitori, ingineri, tehnicieni de la uzină în mijlocul cărora lucrează artiştii amatori sărbătoriţi, reprezentanţi ai organelor de partid şi de sindicat, ai instituţiilor de cultură şi artă prahovene. Munca, pasiunea, talentul artiştilor amatori de aici se concretizează la capătul a 25 de ani de activitate neîntreruptă în 44 de premiere, 1 550 spectacole, 6 participări la concursuri republicane, unde de patru ori a primit titlul de laureat al Bienalelor „I. L. Caragiale“. Pentru activitatea desfăşurată, colectivul Teatrului popular din Plopeni, precum şi la o parte dintre membrii colectivului le-au fost inminate din partea C.C. al U.G.S.R. diplome şi insigne de merit în munca artistică de amatori. Festivitatea s-a încheiat cu spectacolul „Procurorul“, prezentat de colectivul teatrului sărbătorit (Lucian Bărbieri, coresp. ziarului „Munca") Totuşi, clubul poate „merge“ la... pădure! Specificul muncii în ramura forestieră diferă evident de cel al întreprinderilor care-şi desfăşoară activitatea pe o arie relativ restrinsă. U.E.I.L. Fălticeni, de exemplu, îşi are sectoarele şi fabricile înşirate pe cuprinsul a două judeţe, începînd de la culmile Stînişoarei şi pînă la Ştefăneşti, pe Prut. Acest fapt presupune, bineînţeles, destule dificultăţi pentru organele şi organizaţiile sindicale cind e vorba să organizeze diferite acţiuni politice şi cultural-eduactive în rindul salariaţilor. — O dificultate obiectivă — da, insă nu un obstacol de netrecut, ţine să ne precizeze preşedintele comitetului sindicatului întreprinderii, Nicolae Mihăilescu. Specificul unităţii ne-a impus, poate mai mult decit organelor sindicale din alte întreprinderi, să ne bazăm pe un larg activ obştesc, să facem din comitetele sindicale de secţie organe viabile, iar centrul de greutate al întregii noastre munci — şi bineînţeles al activităţii politicoeducative — sâ-l mutăm în grupele sindicale, la cabane... Celor spuse de preşedinte, noi am adăuga şi alte iniţiative care, credem, merită toată atenţia organelor şi organizaţiilor sindicale care au condiţii asemănătoare de muncă. Ne gîndim, in primul rind, la iniţierea unor concursuri profesionale pe meserii, gen „Cine ştie cîştigă", care au atras numeroşi muncitori , la folosirea in munca politică şi cultural educativă a unor mijloace adecvate, cum ar fi magnetofonul pentru înregistrarea expunerilor şi conferinţelor, ce, apoi, sunt larg difuzate, fotografia critică etc. In organizarea şi susţinerea acestor manifestări, un rol important ii are clubul şi biblioteca, instituţii culturale ale sindicatului, care-şi desfăşoară activitatea la nivelul întregii întreprinderi. Din cele peste 170 de acţiuni iniţiate în cursul acestui an, marea majoritate s-au ţinut la cabane, în fabrici şi sectoare de producţie. Sigur că nu poţi deplasa întotdeauna un conferenţiar bine pregătit in toate cele aproape 40 de cabane ale întreprinderii. Dar o conferinţă sau o expunere interesantă se ascultă cu atenţie şi dacă a fost înregistrată pe bandă de magnetofon şi prezentată oamenilor seara, după orele de lucru, cind bibliotecarul Toader Hîncu vorbeşte de obicei despre o cartenouă sau schimbă fondul de cărţi din biblioteca mobilă. După cum ne-am putut convinge, pentru intensificarea muncii politico-ideologice şi a propagandei tehnico-economice au fost atraşi in ultimul timp tot mai mulţi ingineri, tehnicieni şi chiar medicul întreprinderii, care prin specificul muncii lor, se află ori se deplasează frecvent la pădure. De altfel, concursurile pe teme profesionale „Cel mai bun fasonator mecanic“, „Cel mai bun gaterist“, concursurile gen „Cine ştie ciştigă“, „Condiţii de calitatea mobilei", „Prevenirea şi stingerea incendiilor“, „Cincinalul sucevean în cifre şi fapte“, „Cunoaşterea şi respectarea N.T.S.", precum şi multe alte acţiuni nici n-ar fi putut fi organizate fără o participare largă a tuturor forţelor din întreprindere. Am reţinut în acest sens cele spuse de directorului clubului, Toma Cojocaru : Inţelegînd munca politică şi cultural-educativă ca Un tot unitar, noi considerăm clubul o instituţie culturală a sindicatului cu largi atribuţii şi nu clădirea şi sala de festivităţi ca atare. Astfel, am căutat să împletim strîns activitatea artistică şi munca de educaţie cu sarcinile pe linie profesională, urmărind de fiecare dată finalitatea, eficienţa... Intr-adevăr, o muncă politico-ideologică şi cultural-educativă concretă, la obiect, la care clubul şi biblioteca sindicatului contribuie cu mijloace specifice, se desfăşoară atît în gurile de exploatare, în parchete, cît şi în secţiile de industrializare, în timp ce pentru cele 13 sectoare şi secţii s-au confecţionat gazete de perete, fiecare cu un colţ satiric, la fiecare cabană, pe lingă nelipsitul aparat de radio şi bibliotecă mobilă, există un afişier la care se expun cele mai importante articole apărute în presă. Agitaţia vizuală, omniprezentă, este axată pe aceleaşi obiective majore ale producţiei. „începerea lucrului cu un minut întîrziere — scria pe un panou din fabrica de mobilă — în fiecare zi de către fiecare salariat, ar duce la o pierdere anuală de timp echivalentă cu necesarul pentru a produce 74 garnituri de mobilă pentru bucătărie, ceea ce înseamnă 65 000 lei la producţia globală“ sau „Reducînd consumul specific al P.A.L. melaminat cu 0,0025 mp pe fiecare garnitură se obţine o economie anuală de 67 mp P.A.L. echivalent cu 5 430 lei“. La sectoarele de exploatare, panouri sugestive, însoţite de desene, arată că „Secţionarea CU supralungimi duce la pierderi anuale de 450 mp buşteni in valoare de 55 350 lei. Exemplele ar putea, desigur, continua. Important ni se pare însă a reţine faptul că, mobilizînd toate forţele din întreprindere, inclusiv cele ale clubului şi bibliotecii, comitetul sindicatului reuşeşte să lărgească aria de cuprindere a masei de salariaţi in sfera muncii politice şi cultural-educative în lumina planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii politice şi cultural-educative recent adoptat de Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. Există fireşte, destul loc pentru mai bine. Formaţiile artistice ale clubului, ca urmare şi a unei optici greşite a organelor de la nivelul judeţului Suceava şi al oraşului Fălticeni, au fost de mai multe ori prezente la Suceava, Gura Humorului, Fălticeni şi chiar la Iaşi, decit în unele sectoare de exploatare. Festivismul, diversele concursuri republicane şi judeţene, se fac simţite, după cum recunoştea şi preşedintele comitetului sindicatului, in detrimentul unei activităţi susţinute în întreprindere. Cum e posibil, bunăoară, ca formaţiile U.E.I.L. să prezinte numai în acest an 8 spectacole în oraşul Fălticeni, iar din Fălticeni să nu plece nici o formaţie către gurile de exploatare forestieră ? Ar mai fi de adăugat şi faptul că tot „concursurile" şi festivismul au făcut ca în locul brigăzilor artistice de agitaţie mici, dar existente la nivelul secţiilor, să se conceapă o adevărată formaţie de estradă, greu de deplasat la cabane. Cu toate minusurile ce mai există, clubul şi biblioteca sindicatului U.E.I.L Fălticeni îşi fac simţită prezenţa şi la pădure, îşi aduc o contribuţie substanţială la munca politică şi culturaleducativă pe care comitetul sindicatului o desfăşoară în rindul salariaţilor. Deci, iată că, în opoziţie cu părerile scepticilor din alte unităţi similare, clubul poate „merge“ şi la... pădure. MIHAI ŢINŢAR coresp. ziarului „Munca“ Luni 7 noiembrie 1971 „Toamna musceleană“ Duminică s-a încheiat la Cîmpulung Muscel cea de-a II-a ediţie a ciclului de manifestări cultural-artistice anuale „Toamna musceleană“, înscrise sub însemnul hărniciei, cinstei, onoarei şi demnităţii socialiste, manifestările din acest an desfăşurate de-a lungul unei săptămîni au avut drept scop relevarea tradiţiilor cultural artistice ale acestei vechi vetre de cultură pe care se încrustează realizările contemporane. La simpozioanele „Muscelul — vatră de strălucitoare tradiţii folclorice şi artă populară“ sau „Cîmpulung — istoria contemporaneităţii“, ca şi la concertele corale, spectacolele de teatru, recitalurile de versuri, deschiderea unor expoziţii sau diverse spectacole şi activităţi distractive au participat mii de locuitori ai oraşului. Ultima zi a manifestărilor s-a încheiat cu un simpozion pe tema „Personalităţi de seamă ale patriei şi ai Cîmpulungului“ desfăşurat la Casa de cultură a sindicatelor din localitate urmat de un reuşit spectacol artistic susţinut de formaţiile de amatori ale sindicatelor de la Uzina mecanică şi întreprinderea minieră. (Dumitru Burcea, coresp. ziarului „Munca“). Vremea în noiembrie Potrivit prognozei Institutului meteorologic, luna noiembrie va fi puţin mai caldă decit in mod obişnuit, îndeosebi în primele două decade. In a doua jumătate a lunii, nebulozitatea se va accentua, iar frecvenţa precipitaţiilor va creşte. Pe alocuri, in jumătatea de sudest a ţării, ele vor depăşi valorile normale şi vor cădea atît sub formă de ploaie, cit şi sub formă de ninsoare. în prima decadă, cerul va fi variabil, cu imnourări mai accentuate, îndeosebi în sudul ţării. Cantitativ, precipitaţiile vor fi neînsemnate, în a doua jumătate a lunii, după cîteva zile mai frumoase, vremea va deveni în general umedă. Cerul va fi mai mult noros, cu un grad mai mare de acoperire in a doua parte a intervalului, cind precipitaţiile, sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare, vor fi mai frecvente. In Moldova, Dobrogea şi Bărăgan, vîntul va sufla tare, predominînd din nord-est şi est. Temperaturile minime vor oscila între minus 3 şi plus 7 grade, local mai coborite, iar maximele între 3 şi 13 grade. Burniţele şi ceţurile frecvente vor imprima vremii, în ultimele zile ale lui noiembrie, un caracter în general închis şi relativ rece. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 4 grade, iar maximele între 2 şi 10 grade