Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)

1973-01-04 / nr. 7816

Pagina a 2-a CARNET CULTURAL CAROL ROMAN: Cele trei mottouri sub semnul cărora se deschide această carte­­ „Detaliu lingă detaliu s-a făurit un tablou, de fapt un cadru...“ (J. J. Rousseau), „Acesta este faptul; vi l-am povestit deoarece am ţinut să fiţi şi voi acolo...“ (Bernard Shaw) şi „Abia după toa­te cite le-am văzut mi-am format o idee...“ (Nicolae Iorga) averti­zează de la bun început cititorul asupra intenţiilor autorului şi ex­plică însăşi structura cărţii. Aşa­dar, mai întîi „un tablou“ in care recunoaştem sau facem cunoştinţă cu ceea ce defineşte atmosfera u­­nuia sau altuia dintre cele trei­sprezece oraşe europene (Ankara, Atena, Copenhaga, Hamburg Hel­sinki, Istanbul, Lyon, Monte Carlo, München, Paris, Roma, Stockholm, Viena) vizitate de reporter, apoi „un fapt“ petrecut sub ochii auto­rului, edificator pentru o anu­mită stare de spirit sau constitu­ind reflexul unui fenomen social cu largi semnificaţii, în sfîrşit, „o idee" ori, mai bine zis, o conclu­zie — interpretare a unor eveni­mente politice, sociale, culturale. Pretutindeni este căutat tinere­tul (elev, student, muncitor sau intelectual), se urmăresc proble­mele care-i frămîntă existenţa in lumea contemporană, se eviden­ţiază sporirea participării sale po­litice. De altfel, Carol Roman, pu­blicist apreciat, s-a dovedit, in timp, tentat şi pasionat de tinere­tul zilelor noastre, de trăsăturile acestuia, de ecoul căutărilor sale în conştiinţa celorlalte generaţii, de eforturile depuse pentru a „in­tra“ în maturitate. _­ „Flash...“ este cartea unui ga­zetar cu mare sensibilitate la cele mai acute probleme. La Ankara sunt amintite mişcările studenţeşti din iunie 1968 declanşate de lupta acestora pentru modernizarea cursurilor şi a examenelor, pen­tru mărirea numărului de burse şi locuri in cămine, pentru crea­rea unor posibilităţi certe de an­gajare a tuturor licenţiaţilor. Ca­pitolul „Păsări pribege...“, din cadrul primului „triptic turc“, surprinde una din cele mai grele tare ale societăţii occidentale con­temporane, emigraţia tineretului în speranţa găsirii unui loc de muncă. Interesant este — şi me­ritul aparţine integral autorului — faptul că fenomenul detectat (a­­cesta sau altul) nu este privit in sine, ci, de fiecare dată, se fac tri­miteri la situaţii similare din alte părţi ale Europei occidentale sau ale globului, obţinîndu-se astfel conturarea unor impasuri în care se află lumea capitalistă. Perime­trul danez, îndeosebi Copenhaga, prilejuieşte întîlnirea cu dureroa­sa realitate a drogaţilor, a h­­ppy­­lor, sau cu „homo pornographicus“. Se dau statistici, se citează păre­rea autorităţilor in materie, totul pentru a surprinde şi „lumina“ fenomenele cu semnificaţiile şi im­plicaţiile lor profunde. O frumoasă sărbătoare tradiţională finlandeză constituie un moment propice pentru a se vorbi de Angela Da­vis și despre convingerile sale po­litice. în altă parte e comentată lupta împotriva foametei, care încă mai seceră zilnic, pe mapa­mond, fantastica cifră de 50 000 de copii ; nu sunt uitate nici protes­tele tineretului împotriva cursei înarmării, împotriva războiului din Vietnam etc. „La fel ca la Ham­burg, pe străzile altor mari oraşe sau vechi centre universitare, a­­veam să cunosc tineretul studios pronunţindu-se pentru democrati­zarea universităţii, pentru crearea de condiţii care să permită intra­rea tuturor tinerilor, inclusiv muncitori şi ţărani, pe porţile fa­cultăţilor, pentru garantarea pla­samentului in muncă după absol­vire dar, în acelaşi timp, împotri­va cheltuielilor de înarmare, pen­tru folosirea ştiinţei exclusiv pen­tru progres... Sau a combate ta­rele unor influenţe nefaste, neo­fasciste asupra tineretului“. Carol Roman ascultă cu atenţie ceea ce ii spun tinerii, analizează cu luciditate evenimentele al că­ror martor devine, interpretează o afirmaţie sau o întîmplare, com­pară o realitate cu alta, descope­ră cu precizie semnificaţiile feno­menelor cercetate, surprinde cu remarcabilă acuitate resorturile unei „tinereţi în alertă“. De aici şi concluzia sa . ..Nu există dome­nii ale vieţii sociale din Occident care să nu fie atinse de contes­taţia tineretului , tot mai puter­nică este această iniţiativă gigan­tică de punere sub semnul între­bării şi care atacă toate credin­ţele implicate, toate formele de gindire convenţională, relaţiile so­ciale cotidiene, miturile „abunden­ţei", tabu-urile şi toate bazele sacrosante ale ordinii stabilite“. „Flash pe meridianele unei ti­nereţi in alertă“ este, indiscutabil, cartea unui reporter înzestrat cu­ o deosebită forţă de expresie, cu o minte limpede şi pătrunzătoare, a unui intelectual capabil să-şi transpună reflecţiile intr-o pagină plină de tensiune. Mihai Cernat „FLASH pe meridianele unei tinereti în alertă“ ­ Dacă, prinşi imuniversul nostru co- I tidian nu mai părstrăm rezerve spre a-ncropi din crîmpeie de vis o lume ' '.complementară, vin ei, artiştii, şi I *e-o oferă, cu bucuria împărtăşirii, , pe a lor. Fie că este lumea pictu­rilor Iul Ion Grigore, încărcată de I obsesia infinitului transcris in sem- I ne t­omăneşti, fie că este lumea­­ unui alt pictor, Octavian Vişan, ob- I sedată, şi ea de un alt infinit pe care artistul 11 situează undeva în I nordul1, de legendă al ţării, fie că­­ este lumea ceramistului Florian­­ Alexe,­­ ale cărui lucrări reclamă­­ pentru echilibru imense spaţii des­­­­chise. Ei trei expun acum la Gale­­­­riile de artă „Apollo­ şi expoziţia­­ lor este mai mult decit un eveni­­­­ment artistic remarcabil. Excelenţi­i fiecare în parte, reuşesc împreună o­­ expoziţie, in interiorul căreia lipsa­­ de participare din partea vizitato­­­­rului este imposibilă, înregistrarea­­ neutră, simplele judecăţi de con­­­­statare îşi dovedesc precaritatea şi­­ doar comunic­area directă între­­ spectator şi artist, doar dialogul­­ mijlocit de lucrări îşi găseşte un­­ sens. Pentru că lucrările expuse­­ nu sînt decit tot atîtea motive de­­ meditaţie şi pen­tru că actul care a­­ însemnat creaţie se cere împlinit de­­ un altul care s-ar numi însuşire.­­ Este, pentru început, Ion Grigore.­­ O lume care poartă in ea nostalgia a depăşirii oricăror restricţii care ar mutila omenescul, o lume în care posibil e totul şi reale sunt toate. O lume în care forma şi culoarea sunt ale noastre, sunt de aici, de la noi, dar în care gîndul ne poate purta pretutindeni. Portretul acela definitoriu pentru crezul artistic al pictorului este cu siguranţă „Mama" sa, iar spaţiul care încon­jură femeia e cel numit de filozof mioritic. Dar ci­ omenesc fără ba­riere de stare civilă închide în el . „La sfat" e poate Cina cea de taină a unui laic, dar şi solidaritate pe­renă în cuget şi simţire. „Intrarea In sat" duce cu siguranţă intr-un sat românesc. In aceeaşi măsură duce însă în interiorul unei stări de spirit dominată de dorul perm­a-, nent al apropierii de semeni. Peisa­jele sale, fie de „Primăvară", fie de „Toamnă", înfăţişind un „Sat iarna“, ori „Căsuţa din pădure" depăşesc propunerile tematice, trimiţînd toa­te la variate ipostaze spirituale, descoperind mai degrabă un mod de a gindi lumea decit de a o popula cu entităţi materiale lesne de situat intr-un anumit spaţiu şi un timp definit. Este, lucrul acesta, pecetea creatorului autentic, a artistului care, stăpîn pe mijloacele sale de expresie, îşi propune ca scop un univers , şi care reuşeşte să-l creeze Este, mai apoi, Octavian Vişan, purtînd cu sine nostalgia unui uni­vers existent ca atare, susceptibil însă îmbogăţirii în dimensiunile lui esenţiale. Situată „In Apuseni", ri­­sipită-n „Sate pe dealuri", înconju­rată de „Fineţe", lumea lui Vişan e una străbătută de fiorul poves­tirii, în interiorul căreia un „Că­lăreţ în iarnă" capătă semnificaţiile unei Odisei transilvane. Şi, în lu­mea aceasta în care „Toamna in ^nord" revine ca un leit-motiv in 4 •lucrări excelente — un sunet trist şi pur ca ploaia de septembrie­­ „Cîntec pentru sora cea mică". Şi mai este, in sfîrşit, Florian Alexe, ceramist de mare fineţe şi inventivitate. Sculpturale prin in­tenţii, lucrările sale tînjesc după spaţii deschise, asfixiate parcă de dimensiunile oricum prea reduse ale sălii de expoziţie. Dar, dacă lucrările insele suferă, nu e mai puţin adevărat că ele îmbogăţesc expoziţia, oferindu-i un necesar punct de sprijin, pe cit de solid în materialitatea lui nemijlocită, pe atit de rafinat din punct de vedere artistic. Nimic mai potrivit decit această expoziţie pentru a încheia un bun an expoziţional la Galeriile de artă „Apollo“, nimic mai potrivit spre a deschide un altul , pentru că, prin calitatea ei, expoziţia aceasta în­dreptăţeşte orice speranţe, evident, speranţe de mai bine. Marin Stoian Despre nostalgie ­»— ■ ......... JOI — 4 ianuarie ISIS PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 7,50 Cintece de Aurel Giroveanu 10.03 Muzică populară 12.00 Discul zilei : formata Sincron 12.30 Muzică populară 13.00 Radiojurnal 13.30 Concert de prinz 1,41 Melodii populare 18.00 Radiojurnal 16.15 Muzică populară 18.00 Orele serii 20.00 Zece melodii preferate 21.00 Revista şlagărelor 21.30 Bijuterii muzicale 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă 7.00 Radiojurnal 9.35 Muzică populară 10.50 Melodii cu dedicaţie 11.30 Muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 Varietăţi muzicale 15.05 Arii din opere 16.00 Radiojurnal 17.05 Melodii populare 19.05 Cântece şi jocuri populare 20.00 Concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii 22.00 Muzică uşoară VINERI — 5 ianuarie 1973 PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 10.05 Muzică populară 12.00 Discul zilei : Luigi IonesCU 12.30 Muzică populară 13.00 Radiojurnal 14.40 Ritmuri de fanfară 15.20 Muzică de estradă 16.15 Muzică populară 17.30 Melodii populare 18.00 Orele serii 20.00 Zece melodii preferate 21.00 Revista şlagărelor 21.30 Bijuterii muzicale 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară PROGRAMUL­­ 6.00 Program muzical de dimineaţă 7.00 Radiojurnal 9.35 Muzică populară 10.00 Matineu teatral INTILNIRE LA SENLIS 11.30 Muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 13.30 Muzică populară 14.05 Varietăţi muzicale 14.50 Muzică uşoară 16.00 Radiojurnal 17.05 Muzică populară 17.40 Muzică uşoară 19.05 Melodii de estradă 20.00 Seară de operă Mozart : ,,Regele păstor" JOI 2 4 ianuarie 1973 PROGRAMUL I 9,00 Telex 9,05 România In lume 9,35 O viaţă pentru o idee : Umberto Nobile (III) 10.00 Curs de limba rusă 10.30 De la Alfa la Omega 10.50 Telecinemateca : DOMNUL 12.40 Reintîlnire cu eroii reportajelor noastre 13.00 Telejurnal 13.15 Matineu de vacanţă PRIETENA MEA FLICKA 15.00 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură 16.00 Teleşcoală 17.30 Emisiune in limba maghiară 13.30 La volan 18.50 Cronica literară 19.00 Satul contemporan 19.29 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Riul... Ramul 20.15 Aplauze pentru români 20.30 Pagini de umor : Aventuri în epoca de piatră 21.20 Tinerii despre ei înşişi 22.10 Vedete ale muzicii uşoare 22.30 24 de ore PROGRAMUL II 17.30 Agenda 17.40 Duete din opere 18.10 Film serial pentru tineret „Pier­duţi in spaţiu" 19.00 în direct de la uzinele „Repu­blica“ 19.30 Telejurnal 20.00 Concert simfonic 12.00 Film documentar „Meşterii lem­nului“ 22.10 Muzică de pretutindeni Vineri — 9 ianuarie 1973 PROGRAMUL I 9.00 Telex 9.05 Satul contemporan 9.25 Muzică populară 10.00 Curs de limba germană 10.30 Cronica literară 10.40 Muzică de pretutindeni 11.20 Publicitate 11.30 Pagini de umor 11.55 Teleglob 12.10 Cărţi şi idei 12.45 Refrene fără vîrstă 13.00 Telejurnal 13.15 Matineu de vacanţă 16.00 Teleşcoală 17.30 Curs de limba engleză 18.00 Cunoaşteţi legile 7 18.15 Tragerea Loto 18.25 Şcoala campionilor 18.50 Teleconferinţa de presă 19.20 1001 ele­veri 19.30 Telejurnal 20.00 Oameni şi fapte 20.10 Film artistic PRIETENELE 21.25 Universitatea TV 22.00 Gala maeștrilor — Lucia Stă­­nescu 22.30 24 de ore PROGRAMUL­­ 20.00 Film serial pentru copii DELFI­NUL FLIPPER 80.30 Recital de balet Cristina Hamei 20.55 Program de circ 21.15 Revista economică TV 21.30 Capodopere ale muzicii univer­sale 22.15 Stadion Explozia — PATRIA — 9 ; 12,15 ; 18 ; 21 — LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 — FAVORIT — 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 Perla coroanei — LUMINA — 9 ; 11,80 ; 14 ; 17 ; 20 Domnului profesor cu dragoste — SCALA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 4 ianuarie Micul acrobat — CENTRAL — 9,45 ; 11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 Pădurea de mesteceni — CENTRAL — 20,30 5 ianuarie Sindbad marinarul — CENTRAL — 9,45 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 12 oameni furioși — CENTRAL — 20,30 6 ianuarie De la Apenini la Anzi — CENTRAL — 9,45 ; 11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18;15 ; 7 — CENTRAL — 20,80 7 ianuarie Armata codobaturilor — CENTRAL — 9.45 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 : 18,15 Incidentul — CENTRAL — 20,30 Lupul mărilor — Răzbunarea — GRI­­VIŢA — 9 ; 12,30 ; 16 : 19.30 — FLA­MURA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30 Seceră vintul sălbatc — FLOREAS­­CA — 15.30 ; 18 : 20,30 — GIULEŞTI — 15.30 ; 18 : 20.30 — MIORIŢA — 10 ; 12,30 ; 15 ; 17,30 ; 20 Joe Hill — CAPITOL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30­; 21 In ziua de 5 ianuarie Gala filmului din R.P. Cuba „Zilele apei“ — CAPITOL — 20 Legenda lui Rustam — FESTIVAL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 Filiera — BUCUREȘTI — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 — FEROVIAR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45 — MELODIA — 8,45 ; 11 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 20,45 — MODERN — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 — Ursul Yogi — DOINA — 9,30 ; 11,30 4 ian. Tinereţe fără bătrâneţe — DOI­NA — 13,45 ; 16 ; 18 ; 20,15 5 ian. Doamna şi vagabondul — DOI­NA — 13,45 ; 16 ; 18 ; 20,15 6 ian. Piticul vrăjitor — DOINA — 13,45 ; 16 ; 18 ; 20,15 7 ian. Bambi — DOINA — 13,45 ; 16 ; 18 ; 20,15 Chile’71 — TIMPURI NOI — 20,15 4—5 ian. Copiii căpitanului Grant — TIMPURI NOI — 9,30 — 18,30 6—7 ian. 20 000 de leghe sub mari — TIMPURI NOI — 9,30—18,30 Bariera — BUCEGI — 11,45 ; 18 ; 20,15 — VOLGA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18.30 ; 20,45 Marea evadare — EXCELSIOR — 9.15 ; 11,45 ; 16 ; 19,30 — GLORIA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30 Capcană pentru general — DACIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 Micul om mare — AURORA — 9 ; 11,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 Cu mîinile curate — DRUMUL SĂRII — 15,30 ; 18 ; 20,15 Cazul Mattei — VIITORUL — 15,30 ; 18 ; 20,15 Imblînzirea focului — FERENTARI — 15,30 ; 19 Bulevardul romului — BUZEȘTI — 15,30 ; 18 ; 20,30 Săgeata căpitanului Ion — COTRO­­CENI — 15,30 ; 18 ; 20,15 Marea hoinăreală — CRINGAȘI — 15,30 ; 18 ; 20,15 — MUNCA — 15,30 ; 18 ; 20,15 Fata care vinde flori — PACEA — 15,30 ; 18 ; 20,30 Sfinta Tereza şi diavolii — COSMOS — 15,30 ; 18 ; 20,15 Frumos, onest, emigrat in Australia — TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 Sfîrşîtul Liubavinilor — FLACARA — 15,30 ; 18 ; 20,15 Născut liber — UNIREA — 15,30 ; 18 ; 20.15 Goya — RAHOVA — 15,30 ; 19 A fost odată un polițist — LIRA — 15,30 ; 18 ; 20,15 Am Încălcat legea — POPULAR — 15,30 ; 18 ; 20,15 Bărbatul care a venit după bunica... — VITAN — 15,30 ; 18 ; 20,15 Vacanță la Roma — ARTA — 15,30 ; 18 ; 20,15 Mania grandorii — PROGRESUL — 15,30 ; 18 ; 20,15 Agentul nr. 1 — LAKOMET — 15,30 ; 17,30 ; 19,30 MUNKA Instantaneu pe scena clubului petroliştilor din Tîrgovişte, Brigada artistică de agitaţie a sindicatului Uzinei de utilaj petrolier, în tim­pul unui program susţinut în cinstea fruntaşilor în întrecerea socia­listă. Foto : GH. TACHE, coresp. voluntar iiiivi-ivi­ ryiirirri-i-i rVi~,n.iiiirriziiiiv^iăăiiiii.^iiiii4.i.M.:iii8iiiiiii;i­i i­i.... .................im DUMITRU BANCULESCU din Cîmpina. Cuantumul ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un acci­dent de muncă, de un accident în legătură cu munca, sau de o boală profesională, este de 85 la sută din salariul tarifar, indiferent de natura contractu­lui de muncă şi de vechimea neîntreruptă în muncă. • CONSTANTIN BOGHEZ din com. Schitu Goleşti, jud Argeş. Intrucît, aşa după cum ne-aţi relatat in scrisoarea trimisă re­dacţiei, nu v-aţi putut efectua concediul de odihnă pe anul 1972, fiind în concediu medical în luna decembrie — cînd aţi fost planificat pentru efectuarea lui — veţi putea efectua conce­diul respectiv în cursul anului acesta. In ceea ce priveşte du­rata concediului, avînd o ve­chime în muncă mai mare de 20 ani, aveţi dreptul la 24 de zile lucrătoare anual. STAN NICOLAE din Petro­şani. Pentru angajaţii care au lucrat în locuri de muncă înca­drate în grupele I şi II şi au vechimea in muncă de 25 ani — bărbaţii, şi 20 ani — femeile, vîrstele de pen­sionare se reduc cu cite^B­­uni pentru fiecare an efecti®lc1ktrf( In locuri de muncă din grupa I ; şi 3 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în munci înca­drate la grupa a II-a. Legea sta­bileşte totodată că vîrstele de pensionare se reduc numai cu ani întregi, fără a putea fi mai mici de 50 ani. Faţă de cele de mai sus, dv. veţi putea fi pen­sionat — la cererea dv. după împlinirea virstei de 59 de ani ‘ — respectiv la 1 aprilie 1973. 9 ION DUMITRACHE, din Bucureşti. Intrucît nu aveţi o vechime în muncă de 25 de ani, nu puteţi beneficia de pensia pentru limită de vîrstă decit după împlinirea virstei de 62 ani. Opera Româna anunţă: REPERTORIUL DIN PERIOADA 4-21 IANUARIE 1973 Joi 4 ianuarie, ora 18,30 - BĂRBIERUL DIN SEVILLA Vineri 5 ianuarie, ora 18,30 - PRIMĂVARA Simbătă 6 ianuarie, ora 18,30 - ION VODĂ CEL CUMPLIT Duminică 7 ianuarie, ora 11 - SPĂRGĂTORUL DE NUCI Duminică 7 ianuarie, ora 18,30 - MOTANUL ÎNCĂLŢAT Marţi 9 ianuarie, ora 18,30 - O NOAPTE FURTUNOASA, PRICULICIUL Miercuri 10 ianuarie, ora 19,30 - TRUBADURUL JOI 11 ianuarie, ora 19,30 — LILIACUL Vineri 12 ianuarie, ora 19,30 — FIDELIO Simbătă 13 ianuarie, ora 19,30 - CAVALLERIA RUSTICANA, PAIAŢE Duminică 14 ianuarie, ora 19,30 - LACUL LEBEDELOR Marţi 16 ianuarie, ora 19,30 — TURANDOT Miercuri 17 ianuarie, ora 19,30 - TRAVIATA Joi, 18 ianuarie, ora 19,30 - RIGOLETTO Vineri 19 ianuarie, ora 19,30 - ION VODĂ CEL CUMPLIT Sâmbătă 20 ianuarie, ora 19,30 - TUR­ANDOT Duminică 21 ianuarie, ora 11 - MOTANUL INCALTAT Duminică 21 ianuarie, ora 19,30 - LACUL LEBEDELOR Biletele se găsesc la casa Operei Române din B-dul Gh. Gh­eor­­ghiu-Dej nr. 70-72, telefon 13.18.57, şi la agenţia din Calea Victoriei nr. 40 (Pasajul Majestic) tel. 16.48.20, zilnic între orele 10-13 şi 17-19.30. Joi 4 ianuarie 1973 TV COMENTAR Nouă ore din doi ani Noaptea tele-Reve- Mortului a fost mai lungă decit prima zi a anului. Soarele răsare la 7,52, spun calenda­rele în dreptul lui 1 ia­nuarie, şi apune la 16,46, deci circulă pe boltă mai puţin de nouă ore (între timp, ziua a mai crescut cu cîteva sute de secunde, dar noaptea tele-Reve­­lionului tot mai lungă a rămas). Emisiunea de Revelion, pe un sin­gur ^program, a durat noua ore in cap, și nu i-a lipsit mult să prin­dă din urmă primul răsărit de soare al a­­nului. Este drept, la ora aceea de zi, cînd pe micile ecrane se învîr­­tea „Perinița", multe altele se învîrteau în jurul nostru, tele-spec­­tatori şi ne-tele-spec­­tatori, iar programul I, printre pleoapele şampaniei, ale dansu­lui şi ale somnului, e­­mitea, parcă, simul­tan cu programul II, pe acelaşi canal, şi, nu ştiu de ce (vorba vine), tuturora le stătea mai bine în dublu sau tri­plu exemplar, Stelei Po­­pescu pe post de surorile Kessler şi An­­gelei Similea pe post de trio Aurora. Acum, însă, cînd cen­trifuga Revelionului s-a oprit demult, secven­ţele celei mai lungi nopţi a micului ecran s-au reaşezat la locul lor, ne-am reaşezat la locul nostru şi noi, te­­le­spectatorii Revelio­nului, şi putem spune că maratonul imagini­lor a avut darul să ne întreţină viu interesul pe toată desfăşurarea lui. Primul cuvînt de a­­preciere se cuvine a fi adresat, cred, echipei de realizatori alcătuită din Tudor Vornicu, Dan Mihăescu, Octavian Sava şi Grigore Pop, cea mai solicitată din­tre „echipele" televi­ziunii care şi-au pro­pus să ne însoţească pe puntea dinspre ani cu cîntec, joc şi voie bună. Lor, celor patru maratonişti ai micului ecran, li se datoresc şi „piesele de rezistenţă" ale programului, show­­urile cu Tom­a Caragiu, Stela Popescu şi Dem. Rădulescu. Torna Cara­giu, în spectacolul mu­zical-umoristic „Toate glumele duc lo... To­rna“, a fost, nu o da­tă, magistral : cuple­tele sale, cu substanţă satirică, ironică şi cu umor consistent, au bi­nemeritat aplauzele şi hohotele noastre spon­tane, şi acel compen­diu original al „istoriei filmului" („marele mut", „filmul psiholo­gic" etc.) şi irezistibi­la Scenă din tren, şi plimbarea muzical-dis­­tractivă prin lumea largă (alături de o An­­da Călugăreanu — ca­re a dovedit încă o da­tă că este şi o foarte bună actriţă), şi „con­ferinţa" profesorului O. Tannenbaum (I!) despre brazii, molifţii şi gladiolele Anului Nou... (şi celelalte, cu un singur reproş : iro­nia a depăşit, din pă­cate, limitele şarjei amicale in cupletul destinat Margaretei Pîslaru, fapt care ne-a mîhnit şi ne-a impre­sionat neplăcut). Ste­la Popescu - in regia lui Tudor Mărăscu — a făcut un adevărat tur de virtuozitate, fi­ind, deopotrivă, Josep­hine Baker, Rita Pa­­vone, Sara Montiei, Ju­liette Greco, jucind roluri de copil precoce sau de femeie arţă­goasă, adaptînd vechi poveşti la realităţi mo­derne („aveţi un chi­brit ?" întreabă, de­gerată şi necăjită „fe­tiţa cu chibrituri" a lui Andersen, adău­gind însă febril : „poate-aveţi şi-un Marlboro !"...), într-o montare de „mare spectacol" (cu un sin­gur cusur : lipsa unei idei coordonatoare). Dem Rădulescu, in grupajul „Revelion fă­ră televizor", n-a fost servit de text ca altă­dată, secvenţele sale au fost preponderent „vizuale" (cu gag-uri cam seci), dar acto­rul şi-a binemeritat, la rindu-i aplauzele, cel puţin în trei-patr­u din scheciurile pro­gramului. Pe parcursul nopţii de Revelion au fost multe alte momente care au izbutit să con­fere programului o mare­­diversitate, şi să satisfacă gusturi din­tre cele mai diverse. Tradiţionalul „Plugu­şor" şi superbele co­linde ale „Madrigalu­lui", dansuri populare de pe întreg cuprin­sul ţării, solişti îndră­giţi de muzică popu­lară, precum Maria Butaciu, Maria Pietra­­ru, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Da­mian Luca, Piroska Varga şi Dumitru Făr­­caşu şi binecunoscute cintece de petrecere... Am aplaudat-o sincer pe Margareta Pîslaru, al cărui program a fost foarte frumos, dar prea scurt (încă o dată rea­lizatorii au nedreptă­ţit-o), Aura Urziceanu a strălucit, Marina Voica, Mihaela Mihai, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu s-au detaşat, prin programe bine puse la punct, de restul interpreţilor care ne-au adus în case primele melodii ale a­­nului. Un spectacol perfect a semnat Al. Bocăneţ („Orăşelul co­piilor mai mari"), cu acel trio spiritual care ne-a cucerit adesea - Anda Călugăreanu, Dan Tufaru , şi Florian Pittiş cu o excelentă formaţie coregrafică ai cărei „capi de afiş" au fost Doina şi Carnel Patrichi, în decorul a­­muzant al Doinei Le­­vinţa ...Despre mulţi şi despre multe s-ar mai putea scrie, de bine (doar „concursul de anecdote“ a cam şchiopătat, reîncălzind glume demult con­sumate), despre schi­ţa uşor melancolică a lui Mirodan „Convorbi­re telefonică" jucată de Mihai Fotino şi Rodica Tapalaaă in regia lui Petre Bokor, despre decorurile şi costumele Teodorei Dinulescu pentru show-ul „Stela si ste­lele", si despre cite si mai cite... Nouă ore de program echivalează cu şase filme de lung metraj ! Nu vom putea scrie despre toţi şi toate. Vom mulţumi doar tu­turor realizatorilor tel­­­eviziunii care­ s-au străduit cu snor pentru noi, conducindu-ne dintr-un an în altul cu cîntec, joc și voie bu­nă... și­ cu un profesio­nalism exemplar. Călin Căliman A­N­UN­Ţ Uzina „23 August“ din Bucureşti B-dul Muncii nr. 256, sector 3, tramvai 23, 24, auto­buz 79, ANGAJEAZĂ : excavator­işti, şoferi, sudori electrici, lăcătuşi, macaragii, forjori, rectificatori, gazogenişti, manevranţi, C.F.R. autoriz., mecanici la com. Diesel. De asemenea, ANGAJEAZĂ: muncitori necalificaţi pentru meseriile de forfor­­matriţer pentru sectorul cald, vîrsta 18 ani împliniţi sau cu armata făcută, pînă la 45 ani. Studii minime — 4 clase primare. Vor primi un salariu de 1 126 lei plus acordul respectiv. Uzina mai recrutează muncitori necalificaţi pen­tru calificare, din toată ţara, cu şi fără participare în producţie, în meseriile : strungari (pe strunguri paralele, bohrwerckuri şi carusele), frezori găuritori-filetatori, rabotori-mortezori, lăcătuşi, sudori, turnători-formatori (4 cl. elementare), topitori fontă şi oţel (4 cl. elementare). CONDIŢII DE ÎNSCRIERE: Vîrsta : 18-40 ani. Studii: 7-8 clase. ACTE NECESARE PENTRU ÎNSCRIERE Certificat de studii, certificat de naştere, de că­sătorie şi certificatele de naştere ale copiilor, toate în original şi copii nelegalizate, adeverinţă C.A.P., adeverinţă de vaccinări, 2 fotografii (tip legitimaţie). Salarizarea, pe timpul şcolarizării, se face conform HCM 2105/1969. Uzina nu asigură cazare. Informaţiile suplimentare la serviciul învăţămînt al uzinei, tel. 43 04 40, int. 4, rabotori, frezori, modelieri, turnători-form. strungari, găuritori.

Next