Munca, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7891-7914)
1973-04-02 / nr. 7891
Pagina a 2-a ^v.'i'ivV'v'xííx'x'x'ív**'^^ Sâmbătă după amiază, duminică toată ziua <vX*>:\v;\\v>>Vv>;.%>>\^vX\\v>XvX*X\v;vVv/.v. %%w>>;v.vX^!<v>.*>:*.wî*>î*y»y»y.v.*.v.-.*.-.,I,I*I»Xv.v.v;,î,Iv!vX,i,I4I*X*r*!*I,,**-y» • • • ••;•:•!•:•.•.•......v.v.y.v.v.v.v.- vX-.%v.,XvX\-.-.v.-.*«\vXv:v.-.-.-.-.-v-.\vX v.v.v.v.v.v.v.’.vav.v,..*.....:..*. •v.v.v.v.v»v»v.v«v#v.v»v.v.v.v.*.v.“.».v.“.*.*.»!*.*y«v«v«v«v.v4v,.%v.v.v.v.v.,.v.v.v.v.vX*X,X*X* x•>î•!•^^v•v•y•v•v.v.v.v.•.v•v^X*!•!•^x•X•>^x•!•^v•v•!AV•v.v.vXv.vX•X•X•X•X•X•X•X•X*^^^^^Xv^>i^w^X•^X•î• MANIFESTĂRI CULTURAL-DISTRACTIVE ORGANIZATE DE SINDICATE LA aUBURI Şl CASE DE CULTURĂ CÂRMIT CULTURAL LA CLUBUL „SIDERURGISTUL“ DIN HUNEDOARA a avut loc sîmbătă un festival al brigăzilor artistice de amatori de pe raza municipiului. La reuşita festivalului şi-au dat concursul 21 de brigăzi artistice de agitaţie, evidenţiindu-se formaţiile reprezentative ale siderurgiştilor, constructorilor şi cadrelor medicale. (ALEXANDRU NAGY, coresp. „MUNCA“) LA CELE DOUA MARI CLUBURI BRAŞOVENE „TRACTORUL“ ŞI „STEAGUL ROŞU“ s-au organizat sîmbătă după amiază şi duminică, prin grija comitetelor sindicatelor, acţiuni cultural-artistice de mare atracţie pentru constructorii de tractoare şi autocamioane şi familiile lor. Bunăoară, la Clubul Uzinei de autocamioane a avut loc sîmbătă o seară de odihnă pentru salariaţii din secţia motor, în cadrul căreia şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori ale clubului, iar la clubul „Tractorul“ s-a desfăşurat duminică un concurs de muzică uşoară intitulat „Debuturi“. (ILIE MIHALEA, coresp. „MUNCA“) CASA DE CULTURA A SINDICATELOR DIN VASLUI a devenit sîmbătă seara neîncăpătoare. Sute de tineri din oraş au venit aici să asiste la cea de a Iii-a ediţie a spectacoluluiconcurs de muzică uşoară intitulat „Constelaţia necunoscută“, organizat de Consiliul orăşenesc al sindicatelor Vaslui, în colaborare cu Comitetul, orăşenesc- U.T.C. (ION. FTLUM, coresp. „MUNCA“) Sîmbătă după amiază şi duminică LA SLATINA s-a desfăşurat finala popularului festival — concurs „Emblema oraşelor“, care a reunit cele mai bune formaţii de amatori ale sindicatelor şi aşezămintelor culturale din Slatina, caracal, Corabia şi Balş. Au participat un mare număr de brigăzi artistice de agitaţie, formaţii de dansuri populare, dansuri moderne, montaje literar-muzicale, tarafuri, solişti de muzică populară şi uşoară, grupuri vocale folclorice, recitatori şi interpreţi de romanţe, fiecare formaţie şi interpret scoţînd în relief ceea ce este mai valoros în cultura locală. (DUMITRU BURCEA, coresp. „MUNCA“) LA CASA DE CULTURA A SINDICATELOR DIN TULCEA a avut loc un spectacol dedicat muncitorilor fruntaşi de pe platforma şantierului uzinei de alumină, care s-au angajat să dea în folosinţă acest importam obiectiv cu o lună înainte de termen. La această acţiune şiau dat concursul formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor din municipiul Tulcea şi corurile de la Niculiţel şi cel al Liceului pedagogic din localitate. Au participat peste 800 de muncitori, tehniceni şi ingineri cu familiile lor. (ION ATODIRESEI, activist la Consiliul judeţean al sindicatelor Tulcea). LA CASA DE CULTURA A SINDICATELOR PLOIEŞTI a luat fiinţă o orchestră semisimfonică de amatori, prima de acest gen din localitate. Peste 500 iubitori ai muzicii de operă şi operetă i-au aplaudat duminică seara pe cei 21 de membri ai orchestrei amintite — muncitori, profesori, medici, pensionari, conduși de prof. Adam Remus. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“) Sîmbătă după amiază CONSILIUL MUNICIPAL AL SINDICATELOR DIN GIURGIU a organizat la Casa de cultură un spectacol muzical-coregrafic dedicat celor peste 900 fruntaşi distinşi în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Şi-au dat concursul brigăziler artistice de agroare ale întreprinderii de prefabricate din beton şi Casei de cultură, taraful şi formaţia de muzică uşoară ale Consiliului municipal al sindicatelor, formaţiile de dansuri ale întreprinderilor „Steagul Roşu“, „Dunăreană“ şi Şantierul Naval (TRAIAN BARBALATA, activist cultural — Casa de cultură din GIURGIU) tf yjZjeZjgSjgZZ&ZagZZgZ&ZigZjiZ&Z&u' BAIA M MARE Monumentalitatea edificiului nu poate estompa conţinutul activităţii Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare este un edificiu impunător din punct de vedere arhitectonic, lemnul, betonul, sticla şi metalul, îmbinîndu-se aici în mod armonios într-o idee artistică monumentală. Nu trece o zi fără ca aici să se organizeze ceva. Cercurile de pictură, sculptură, filatelie, cenaclul literar, universitatea populară şi altele desfăşoară zilnic activităţi. Dar, o analiză mai atentă a programului de activitate al Casei de cultură scoate la iveală cîteva lacune ce se impun a fi remediată urgent. Iată, de pildă, programul săptămînii care a trecut. Luni — Teatrul de estradă din Deva a prezentat două spectacole cu titlul „Sus cortina la cetate“. Marţi — comitetul sindicatului de la C.C.L. Alimentara din Baia Mare a organizat „Ziua întreprinderii“, acţiune interesantă de sărbătorire a fruntaşilor în întrecerea socialistă, la care şi-a dat concursul brigada artistică de agitaţie a întreprinderii respective. Miercuri , a avut loc o conferinţă pe tema „Perspective şi orientări privind automatizarea proceselor de producţie“, la care a participat un mare număr de chimişti şi metalurgişti băimăreni. Joi , în cadrul acţiunii „Prietenii autoclubului“, s-a organizat o consfătuire pe tema „Cunoaşterea mecanismelor autovehiculelor de circulaţie“. Sîmbătă — a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor o acţiune similară cu cea de marţi. De data aceasta organizatorul a fost sindicatul Trustului de alimentaţie publică locală Baia Mare Duminică , în sala de conferinţe , cu prilejul aniversârii a 340 de ani de la naşterea marelui cărturar român Miron Costin, a avut loc un medalion literar sub auspiciile bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Trecînd în revistă acest program, constatăm că din acţiunile enumerate doar ultima s-a desfăşurat sub auspiciile Casei de cultură, dacă nu luăm în consideraţie activitatea cercurilor şi a universităţii populare. In al doilea rînd se constată o sărăcie de acţiuni cultural-educative concrete, care să vizeze probleme acute, atît ale producţiei cit şi ale dezvoltării conştiinţei socialiste. Din păcate, programul pe luna aprilie al Casei de cultură a sindicatelor păcătuieşte prin aceleaşi deficienţe ca cel de pe luna martie. Pornind de la conţinutul sărac in idei al acestui program pe luna aprilie (încă tipărit!) Consiliul municipal al sindicatelor are datoria să-l revizuiască şi să îl aducă în consens cu nevoile cotidiene ale activităţii cultural-educative. Desigur, acest lucru necesită o analiză amănunţită a condiţilor concrete, a cerinţelor oamenilor muncii din municipiu. (CORNEL ARDELEAN, coresp. „MUNCA"). „Primăvara culturală piteşteană" Ciclul de manifestări intitulat sugestiv „Primăvara culturală piteşteană“, organizat de Comitetul municipal de cultură şi educaţie socialistă, Consiliul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal U.T.C., s-a încheiat duminică cu un bogat program de activităţi, la care au participat un mare număr de oameni ai muncii. Manifestările, desfăşurate pe parcursul a 12 zile, şi-au propus să contribuie la înţelegerea amplelor proieele acanomice şi sociale care se petrec în prezent în ţara noastră. In acest sens mesele rotunde, sesiunile de referate ştiinţifice, simpozioanele sau întîlnirile din cadrul „Tribunei muncii politice“, organizate la Casa de cultură a sindicatelor, Clubul Uzinei de autoturisme, Grupul industrial de petrochimie, întreprinderea „Textila“ şi altele au avut ca principală temă „Sarcinile plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 — program de acţiune al tuturor colectivelor de muncă“. O mare parte a timpului afectat acestor manifestări a fost dedicată preocupărilor profesionale şi creaţiei tehnice, reuniuni ştiinţifice pe tema „Inovatori şi Inovaţii“ (la întreprinderea de reţele electrice, Fabrica de motoare electrice, Combinatul de Industrializare a lemnului, întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton, Fabrica de stofe „Argeşana“), consfătuirea organizată la Staţiunea experimentală Ştefăneşti pe tema: „Zona periurbană a municipiului Piteşti — cadrul propice pentru dezvoltarea legumiculturii“; „Clubul ideilor olimpice“ — reuniune ştiinţifică a cîştigătorilor olimpiadelor şcolare din 1972—1973; „Monografia meseriilor“ — întîlniri sale elevilor cu specialişti din întreprinderi, etc. Zilele dedicate activităţii cu cartea, filmului, artelor plastice, teatrului sau folclorului au prilejuit de asemenea deschiderea a numeroase expoziţii, organizarea unor recitaluri de poezii, reuniuni cinefile, medalioane muzicale. „Primăvara culturii piteştene“ s-a încheiat duminică cu spectacolul „Cintecele primăverii“ prezentat de formaţiile Casei de cultură a sindicatelor, a Uzinei de autoturisme şi sindicatului invăţământ, după care a urmat „Carnavalul primăverii“. (DUMITRU BURCEA, coresp. „MUNCA") MUNKA Luni 2 aprilie 1973 »Programul de activitate răspunde dezideratului — cincinalul Înainte de termeni“ (Urmare din pag. a 1-a) matriţării închise şi particularităţile maşinilor orizontale de forjat sau sunt elucidate noile operaţiuni de prelucrare a metalelor şi aliajelorestruziunea ş.a. După expunerea scurtă, la obiect, urmează discuţiile. Inginerul Costică Staicu revine asupra termenilor „la cald“ şi „la rece" subliniind particularităţile materialelor preparate la temperaturi de forjare şi conchide amintind scopul introducerii noilor procedee în forjare, exprimat în reducerea consumului de metal şi de efort fizic, in micşorarea timpului de prelucrare şi în creşterea productivităţii muncii. Rînd pe rînd, prin luările la cuvint, membrii secţiei forjă exprimă puncte de vedere, fac propuneri, discută in contradictoriu. Maistrul Mihai Dinu recomandă colegilor săi mai multă atenţie în respectarea normelor şi procedeelor tehnologice pentru obţinerea randamentului maxim şi arată deficienţele sistemului de încălzire a cuptoarelor şi lipsa aparatelor de măsurat şi controlat temperatura metalelor. Vasile Jurest, şef de brigadă la ciocanul-matriţei de 5 tone, arată avantajele noii metode de forjare a fuzetelor, care a adus o importantă economie de metal şi a uşurat munca la preforjare. Maistrul Stelian Chica insistă asupra necesităţii introducerii forjării prin matriţare şi a folosirii manipulatorului de forjat axe la ciocanul de 2 tone în vederea creşterii productivităţii muncii şi a uşurării muncii manuale. Maistrul Stan Spiţă propune introducerea in continuare a SDV-urilor corespunzătoare în secţie, maistrul Alexandru Haşiu atrage atenţia asupra importanţei reviziei şi îngrijirii instalaţiilor electrice de la maşini şi utilaje. Şeful secţiei, inginerul Radu Calu, conduce discuţiile şi invită participanţii să facă noi propuneri. Seriozitatea, spiritul de răspundere, discernămîntul cu care colectivul secţiei forjă işi analizează lucid deficienţele impun respect. Interesul forjorilor, atenţia şi participarea efectivă la dezbatere ne vorbeau de la sine despre eficienţa întîlnirii lor „de lucru“, la club. In altă încăpere a clubului, pentru tinerii muncitori în curs de calificare la locul de muncă, o expunere despre „Conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată" este prezentată de profesorul George Floroiu, directorul liceului industrial din localitate şi lector al Comitetului judeţean P.C.R. în continuare, proiecţia filmului „Metamorfoze“, realizat de cineclubul „Progresul“, s-a vrut o pledoarie în imagini filmate pentru frumuseţea şi importanţa fiecărei meserii din uzină. „Am pornit de la ideea apropierii tinerilor muncitori şi ucenici la locul de muncă, de uzină, să-i facem să-şi îndrăgească meseria şi, intr-un fel, să micşorăm timpul necesar calificării lor. In acest scop am constituit clubul tinerilor ce se califică la locul de muncă. Acţiunile organizate aici vizează atit însuşirea temeinică a meseriei, cit şi educarea politică şi patriotică şi lărgirea orizontului cultural-ştiinţific“, ne explică directorul Mihalache Drăghici. Cunoaşterea uzinei, a problemelor apărute de la o zi la alta, conferă programului de activitate a clubului caracterul actualităţii şi al oportunităţii. Temele şi formele acţiunilor sunt stabilite în funcţie de necesităţile şi cerinţele specifice secţiilor, conjugate cu cerinţele majore ce stau în faţa uzinei. Tematica dezbaterilor cu aşchietorii — despre noile metode în aşchierea metalelor, cu controlorii de calitate — despre calitatea produselor, cu secţia sculărie — despre disciplina la locul de muncă, cu secţia rulouri — despre modernizarea ruloului vibrator, cu secţia rotărie — despre calitatea produselor şi căile lichidării rebuturilor, cu şoferii — despre transporturile în uzină, etc. probează încă o dată această concordanţă deplină. Iniţierea unor noi şi originale forme de activităţi In vederea cuprinderii cît mai complexe a problemelor de producţie, cu adresă directă la profesii sau funcţii, evidenţiază un potenţial nevalorificat încă la adevărata sa capacitate. Astfel, cercul de economie, adresat economiştilor, pune în dezbatere probleme de productivitate a muncii, probleme de marketing şi probleme ale sistemului informaţional. Condus de directorul economic al grupului de uzine, Dumitru Purice, preşedintele consiliului de conducere al clubului, cercul are ca scop antrenarea economiştilor la problemele concrete ale productivităţii muncii. O altă formă de activitate recent organizată la oţelărie şi construcţii metalice este sfatul maistrului, cadru unde se întîlnesc periodic maiştrii din principalele secţii şi sectoare, discutînd despre rolul şi aportul maistrului în producţie. Iar în curs de pregătire la secţia montaj, oţelărie şi mecanic-şef se află incă o formă a muncii politice şi cultural-educative desfăşurată de club, mini-club la grupa sindicală, unde se preconizează a fi abordată o tematică variată — de la problemele tehnice, politice, cultural-distractive, la întîlniri cu cadre de conducere, cu oameni de ştiinţă şi artă etc. Căutări, eforturi de a adapta programul de activitate al clubului cerinţelor economice ale producţiei, de a participa efectiv la rezolvarea lor. Alături de acţiuni pentru copii şi tineret, pentru femei, pentru pensionari şi bunici, acţiunile consacrate producţiei din marea uzină de utilaj greu reprezintă tematica majoră în conţinutul programului, modalitatea prin care clubul „Progresul“ contribuie prin mijloacele şi formele specifice ale activităţii sale la dezvoltarea şi modernizarea producţiei, la calificarea superioară a muncitorilor, la lărgirea orizontului lor cultural-ştiinţific, la întărirea spiritului de răspundere şi a disciplinei în muncă. „Şi pe această cale putem contribui la îndeplinirea cincinalului inainte de termen !“. Cuvintele directorului Mihalache Drăghici le-am găsit transpuse în mod exemplar în fapte : acţiuni eficiente, interesante, idei generoase. TEATRIA NEAMŢ Săptămâna teatrului de amatori Manifestările cultural-artistice din oraşul Piatra Neaimţ ajj fost ' dominate în săptămîna ..care s-a' ' înncheiat de ’'frumoase acţiuni iniţiate şi organizate de Consiliul municipal al sindicatelor, sub genericul „Săptămina teatrului de amatori“. Aceasta a constituit pentru formaţiile de teatru sindicale din localitate prilejul de a-şi etala posibilităţile artistice în cadrul unei suite de spectacole prezentate pe scena CASEI DE CULTURA A SINDICATELOR. Debutul săptămînii teatrului de amatori a avut loc marţi, cu piesa lui Alexandru Voitin „Oameni care tac“, îninterpretarea colectivului dramatic al Casei de cultura a sindicatelor. In următoarele zile au fost prezentate pe rînd comediile „Ploaie de musafiri“, de I. Avian, în interpretarea echipei de teatru a sindicatului sanitar, şi „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu, în interpretarea artiştilor amatori de la O.C L. Alimentara. In încheierea manifestărilor, sîmbătă seara colectivul dramatic al sindicatului Fabricii de hârtie şi cartoane „Comuna din Paris“ şi-a etalat la rîndul său măiestria artistică interpretînd comedia „Moartea ultimului go’Tari"'de. .Virgil Stojc-.. itescu, spectacol care s-a bucurat la fel ca și cele precedente de binemeritata apreciere a numerosului public spectator. Din partea Consiliului municipal al sindicatelor au fost acordate diplome formaţiilor cu cea mai bogată activitate precum şi celor mai buni interpreţi. (I AC OB LUPU, coresp. ..MUNCA"). ©©©©©©©©©©sss ©©©©©©©©©©ess©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©© Ieri, pe ogoare s-a lucrat cu mult spor BASB După o Îndelungată aşteptare, cauzată de excesul de umiditate din sol, la sfirşitul săptămînii trecute în fermele vegetale ale I.A.S. din judeţul Iaşi s-au însâmînţat primele hectare de mazăre şi borceag. Tot parcul mecanic este gata de lucru, sămînţa este selecţionată” terenul este repartizat pe ferme, în aşa fel incit pe măsura ce umiditatea solului se va reduce culturile din epoca la vor fi rapid însăminţate. In aşteptarea îmbunătăţirii vremii nu s-a stat deloc degeaba. In majoritatea întreprinderilor agricole de stat, avind şi sectoare viticole şi pomicole, forţa de muncă a fost îndreptată spre aceste sectoare. In vii şi livezi lucrările sunt in toi. La pomi este pe terminate operaţiunea de tăiere pentru formate şi fructificate. Pe măsura terminării acestora se execută stropitul. O atenţie deosebită se acordă noilor plantaţii de pomi, efectuate in toamna anului trecut, pentru a li se asigura cele mai bune condiţii de dezvoltare. Mai bine de 3-4 din vii au fost dezgropate, lucrîndu-se intens la tăiat şi legat La ferma Trifeşti a I.A.S. Popricani, singura fermă legumicolă din judeţ, lucrările de repicare a legumelor timpurii sunt pe terminate, In acelaşi timp se fac pregătiri intense pentru asigurarea răsadurilor legumelor din epoca a II-a. (ION FILIP, coresp „MUNCA“) SfIEBBJ După cum ne-a informat inginerul Ion Nastase, director adjunct la Direcţia judeţeană a agriculturii Sibiu, ieri la arături şi însămînţări au fost folosite aproape 700 tractoare. Rezultatul : 700 de hectare însăminţate cu orzoaică, ovăz, sfeclă, borceag, cartofi, iar alte 600 hectare pregătite pentru însâmînţări. In bazinul Tîrnavelor şi I.A.S. Dealul Ocnei au fost plantaţi cartofii pe zeci de hectare Din datele centralizate la Direcţia agricolă rezultă că pînă în ziua de 1 aprilie ac. s-au executat arături pe o suprafaţă de 22 000 hectare, din cele 54 680 hectare planificate, iar alte 2 300 hectare au fost semănate cu diferite culturi de epocă. Tot duminică, în fiecare comună din judeţ, tinerii utecişti au ajutat la săpatul gropilor pentru plantarea pomilor. O amploare deosebită au cunoscut aceste lucrări în comunele Cristian, Săcădate, Avrig, Racoviţa, în cele 10 ferme pomicole din cadrul I.A.S. Sibiu, printre care Dealul Ocnei, Ruja, Slimnic, Vurpăr, Apaldul de Sus s-au efectuat înlocuiri de goluri în plantaţiile tinere. In finalul acestei importante acţiuni la nivelul judeţului Sibiu vor fi plantaţi 40 000 de pomi. (ION VIDRIGHIN, coresp. ziarului „MUNCA“) ARGEŞ Alături de cooperatorii şi mecanizatorii din S.U.A., lucrătorii întreprinderilor agricole de stat din JUDEŢUL ARGEŞ au transformat ziua de duminică intr-o zi obişnuită de lucru. In unităţile din zona de nord a judeţului, unde terenul s-a zvîntat mai repede, la fermele Mirceşti şi Dobrogostea (I.A.S. Piteşti), Merişani, Tigveni şi Cepari (I.A.S. Curtea de Argeş), Lăicâi, Lucieni şi Mihăieşti (I.A.S. Cimpulung) s-a lucrat de dimineaţă pînă seara la insămînţatul borceagului, mazărei şi lucernei. Este drept, suprafeţele care au primit pînă acum sămînţa culturilor din prima urgenţă nu sunt prea mari. Specialiştii şi cadrele de conducere din aceste unităţi cercetează insă zilnic, parcelă cu parcelă şi pe masă.face o porţiune, fie chiar de numai 3—4 hectare, se zvintă, încep să lucreze tractoarele sau atelajele. — Sîmbătă am însâmînţat cu borceag 5 hectare — ne spune şeful fermei Căteasca — iar astăzi — duminică sperăm să pregătim o tarla de 40 hectare. La rîndul său, tovarăşul inginer Ion Stoica, directorul I.A.S. Costeşti, ne spune: „Dacă pînă sîmbătă la fermele Pădureţi şi Ioneşti nu se insămintasera decit 26 de hectare, duminică am pregătit şi însămînţat 45 hectare". De la inginerul Gheorghe Costache, directorul Trustului I.A.S., pe care l-am întîlnit duminică pe ogoare, am aflat că în această zi la cele 200 hectare însăminţate cu culturi din urgenţa la s-au adăugat încă 100 hectare. Totodată în această zi au fost transportate în cîmp 260 tone îngrăşăminte organice şi chimice, au fost pregătite şi transportate 80 tone furaje pentru animale şi au fost efectuate lucrări de plantări, tăieri şi stropiri în livezile de pomi fructiferi pe importante suprafeţe. (DUMITRU BURCEA, coresp. ziarului „MUNCA“) DOLJ Mii de tractoare au lucrat duminică pe ogoarele Doljului, grăbind ritmul însăminţărilor. S-a lucrat pe toate terenurile zvîntate la arat, pregătit terenul şi insămînţatul culturilor din epoca I-a. Celor 30 unităţi agricole cultivatoare de sfeclă de zahăr, care terminaseră însămînţatul, li s-au mai adăugat ieri şi cele din Poiana Mare, Tunari, Piscu Vechi, Ghidici şi altele. Pînă acum sfecla de zahăr a fost semănată pe 75 la sută din suprafaţa planificată. Bilanţul zilei de ieri a fost bogat. S-au insăminţat cu diferite culturi din epoca I-a aproape 5 000 de hectare, s-au pregătit pentru insăminţări mai mult de 7 000 hectare, iar pe circa 1 500 hectare s-au executat alături de primăvară. Pină acum in judeţul Dolj au fost semănate aproape 35 000 hectare. (ELENA TUICU, coresp. ziarului „MUNCA“) CONSTANŢA O vastă acţiune de plantare a pomilor fructiferi a început in această primăvară în zona litoralului. De-alungul ambelor părţi ale şoselei Constanţa—Mangalia, de exemplu, pionierii şi şcolarii ca şi locuitorii din localităţile Constanţa, Agigea, Eforie, Tusla şi „23 August“ au desfăşurat şi duminică o adevărată întrecere patriotică la plantarea puieţilor de piersici. Ei au săpat gropi pentru sădirea a peste 500 puieţi de piersici, ce vor adăuga acestei zone a litoralului un plus de frumuseţe şi rodnicie. In acelaşi timp, pădurile Dobrogei se îmbogăţesc in acest Început de primăvară cu noi specii de arbori Pînă acum silvicultorii constănţeni au executat plantări de pini, plopi, salcîmi şi alte specii pe o suprafaţă de peste 150 hectare în razele ocoalelor silvice Hîrşova, Murfatlar, Băneasa, Cernavodă, etc. (GHEORGHE DIMA, coresp. „MUNCA“). BIJCIJBIEŞTE Acţiunea de sădire a arborilor ornamentali şi a pomilor fructiferi a antrenat, zilele acestea, în Capitală, zeci de mii de cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile. Pretutindeni, in spaţiile dintre blocuri, in parcuri, de-a lungul arterelor de circulaţie, în comunele subordonate, ca şi in curţile şcolilor, grădiniţelor, întreprinderilor, locuinţelor vor fi sădiţi aproape 600 000 de puieţi. Potrivit prevederilor Comitetului Executiv al Consiliului Popular Municipal, peste 70 000 vor fi pomi fructiferi caişi, vişini, piersici, pruni, meri, din soiuri semitimpurii, adaptaţi la climatul zonei din această parte a ţării. Intrucît sezonul optim se va sftrşi in curînd, perioada dintre 31 martie — 7 aprilie a fost declarată „Săptămîna îngrijirii şi sădirii pomilor“ Comitetele executive ale Consiliilor populare ale sectoarelor, deputaţii, comitetele de cetăţeni şi cele ale asociaţiilor de locatari antrenează un mare număr de locuitori la pregătirea gropilor şi plantarea puieţilor, la îngrijirea şi amenajarea zonelor verzi şi de agrement. In ziua de 1 aprilie, peste 500 000 de bucureşteni au participat la această acţiune de larg interes. VRAMEA Judeţul Vrancea se numără printre puţinele care mai sunt, incă, afectate de excesul de umiditate, de alunecările de teren şi de inundaţii, datorită cărora campania însăminţărilor de primăvară nu a putut fi incă declanşată. Duminică, peste 20 000 de oameni ai muncii au efectuat lucrări de evacuare a apelor şi de desecare pe o suprafaţă de 6 000 ha, au reparat şi repus in circulaţie 28 km drumuri şi şosele. Muncitorii de la unităţile de balastieră din localităţile Călimăneşti, Doaga, Suraia şi Pădureni şi-au reluat lucrul. 20 de filme într-un an — O acţiune interesantă a Consiliului judeţean al sindicatelor Dolj pe care ne grăbim s-o facem larg cunoscută — Nu au trecut nici doi ani de la realizarea primelor filme şi iată că prin activitatea lor cineamatorii uzinei „Electroputere“ au depăşit pe mulţi dintre confraţii craioveni. Un mănunchi de pasionaţi ai peliculei şi aparatului de filmat au realizat într-un an 15 filme axate pe problemele majore ale uzinei şi oamenilor ei. In acest an, planul, alcătuit cu multă minuţiozitate, prevede realizarea a 20 filme, care să reflecte preocuparea colectivului uzinei pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Recent, „Studioul“ cineamatorilor de la „Electroputere“, amenajat cu sprijinul comitetului sindicatului, a avut oaspeţi pe toţi cineamatorii din Craiova care au participat la un util schimb de experienţă, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor Dolj. — Cineclubul — spunea în cuvîntul său Elena Oprişiu, responsabila colectivului — şi-a organizat activitatea pe sectoare: operatorie, laborator, regie, montaj, scenarii, sonorizare, lumini. In fiecare din aceste colective activează oameni pasionaţi care işi petrec timpul liber înstudio“ sau pe teren, documentîndu-se sau filmând. Pentru perfecţionarea noastră, avem cercuri de studiu în care căutăm să pătrundem cît mai mult în tainele celei de a şaptea arte. Filmele noastre reflectă cele mai stringente probleme ale actualităţii, iar autenticitatea lor se datoreşte faptului că membrii cineclubului sunt muncitori, ingineri şi tehnicieni, care lucrează în diferite sectoare ale marii uzine. Participanţilor la schimbul de experienţă li s-a prezentat o gală de filme realizate de gazde : „Defecţiune tehnică şi morală“, un film despre grija faţă de avutul obştesc ; „Inerţii sub semnul întrebării“, film care s-a axat pe preocuparea pentru folosirea judicioasă a utilajelor ; „Căutînd brăţările de aur“ — o peliculă plină de tinereţe şi prospeţime, ce redă activitatea cadrelor didactice şi elevilor de la Grupul şcolar „Electroputere“ pentru însuşirea meseriei alese. Muncitorii Petre Ganea, operatorul cineclubului, Romeo Ghioc şi Emil Calotă, scenarişti, au vorbit celor prezenţi despre felul cum se alcătuieşte scenariul, cum se realizează imaginile, sonorizarea şi motivele muzicale ale filmului. Inginerul Sabin Popescu a evidenţiat căutările tehnicienilor pentru a realiza diverse aparate şi dispozitive necesare activităţii cineclubului. Au fost prezentate planul şi filmele aflate în lucru. Ele sunt semnificative prin titlu şi conţinut: „Stop risipei“ ; „Proprietari şi producători“ ; „Cine eşti, omule de lingă mine ?“; „Veteranii“; „Tinara generaţie“. Filmele propuse a fi realizate în acest an reflectă preocuparea membrilor cineclubului de a se integra plenar în activitatea generală a colectivului uzinei şi a reda pe peliculă realizările celor care muncesc cu abnegaţie pentru a traduce în viaţă programul adoptat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională. Elena Ţurcu coresp. ziarului „MUNCA" Premiile concursului de lucrări literare pe tema economiei S-au acordat recent premiile concursului de lucrări literare pe tema economiei. Juriul, alcătuit din reprezentanţi ai Uniunii scriitorilor, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi ai Casei de Economii şi Consemnaţiuni a atribuit următoarele premii: PIESE DE TEATRU Premiul II, comediei „Leatul nebunilor” de Nicolae Mavrodin. Premiile I şi III nu s-au acordat SCENETE Menţiune, scenetei „O pereche fericită" de Victor Hilmu. Nu s-au acordat alte premii. SCHIŢE ŞI NUVELE Două premii II, schiţelor: - „Aşa s-a convins" de Vasile Turculescu - „Moş Barna" de Ştefan Zaides Permiul III, nuvelei „Combinatul” de Gheorghe Dumitrescu Premiul I nu s-a acordat. MONOLOGURI ŞI POEZII Două premii II, monologurilor : - „Nina" de Florin Iordăchescu - „Bănuţul“ de Elisabeta Bergea Mențiune, monologului „In jurul unui turism" de Mircea Popescu. Premiile I si II nu s-au acordat.