Munca, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7891-7914)

1973-04-02 / nr. 7891

Pagina a 2-a ^v.'i'ivV'v'xííx'x'x'ív**'^^ Sâmbătă după amiază, duminică toată ziua <vX*>:\v;\\v>>Vv>;.%>>\^vX\\v>XvX*X\v;vVv/.v. %%w>>;v.vX^!<v>.*>:*.wî*>î*y»y»y.v.*.v.-.*.-.,I,I*I»Xv.v.v;,î,Iv!vX,i,I4I*X*r*!*I,,**-y» • • • ••;•:•!•:•.•.•......v.v.y.v.v.v.v.- vX-.%v.,XvX\-.-.v.-.*«\vXv:v.-.-.-.-.-v-.\vX v.v.v.v.v.v.v.’.vav.v,..*.....:..*. •v.v.v.v.v»v»v.v«v#v.v»v.v.v.v.*.v.“.».v.“.*.*.»!*.*y«v«v«v«v.v4v,.%v.v.v.v.v.,.v.v.v.v.vX*X,X*X* x•>î•!•^^v•v•y•v•v.v.v.v.•.v•v^X*!•!•^x•X•>^x•!•^v•v•!AV•v.v.vXv.vX•X•X•X•X•X•X•X•X*^^^^^Xv^>i^w^X•^X•î• MANIFESTĂRI CULTURAL-DISTRACTIVE ORGANIZATE DE SINDICATE LA aUBURI Şl CASE DE CULTURĂ CÂRMIT CULTURAL LA CLUBUL „SIDERURGIS­­TUL“ DIN HUNEDOARA a a­­vut loc sîmbătă un festival al brigăzilor artistice de amatori de pe raza municipiului. La reuşita festivalului şi-au dat concursul 21 de brigăzi artisti­ce de agitaţie, evidenţiindu-se formaţiile reprezentative ale si­­derurgiştilor, constructorilor şi cadrelor medicale. (ALEXAN­DRU NAGY, coresp. „MUNCA“) LA CELE DOUA MARI CLU­BURI BRAŞOVENE „TRACTO­RUL“ ŞI „STEAGUL ROŞU“ s-au organizat sîmbătă după a­­miază şi duminică, prin grija comitetelor sindicatelor, acţiuni cultural-artistice de mare atrac­ţie pentru constructorii de trac­toare şi autocamioane şi fami­liile lor. Bunăoară, la Clubul Uzinei de autocamioane a avut loc sîmbătă o seară de odihnă pentru salariaţii din secţia mo­tor, în cadrul căreia şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori ale clubului, iar la clu­bul „Tractorul“ s-a desfăşurat duminică un concurs de muzică uşoară intitulat „Debuturi“. (ILIE MIHALEA, coresp. „MUNCA“) CASA DE CULTURA A SIN­DICATELOR DIN VASLUI a devenit sîmbătă seara neîncă­pătoare. Sute de tineri din oraş au venit aici să asiste la cea de a Iii-a ediţie a spectacolului­­concurs de muzică uşoară inti­tulat „Constelaţia necunoscută“, organizat de Consiliul orăşe­nesc al sindicatelor Vaslui, în colaborare cu Comite­tul, orăşe­nesc- U.T.C. (ION. FTLUM, coresp. „MUNCA“) Sîmbătă după amiază şi du­minică LA SLATINA s-a des­făşurat finala popularului fes­ti­val — concurs „Emblema ora­şelor“, care a reunit cele mai bune formaţii de amatori ale sindicatelor şi aşezămintelor culturale din Slatina, caracal, Corabia şi Balş. Au participat un mare număr de brigăzi ar­tistice de agitaţie, formaţii de dansuri populare, dansuri mo­derne, montaje literar-muzicale, tarafuri, solişti de muzică popu­lară şi uşoară, grupuri vocale folclorice, recitatori şi inter­preţi de romanţe, fiecare for­maţie şi interpret scoţînd în relief ceea ce este mai valoros în cultura locală. (DUMITRU BURCEA, coresp. „MUNCA“) LA CASA DE CULTURA A SINDICATELOR DIN TULCEA a avut loc un spectacol dedicat muncitorilor fruntaşi de pe plat­forma şantierului uzinei de a­­lumină, care s-au angajat să dea în folosinţă acest importam obiectiv cu o lună înainte de termen. La această acţiune şi­­au dat concursul formaţiile ar­­tistice de amatori ale sindicate­­lor din municipiul Tulcea şi co­rurile de la Niculiţel şi cel al Liceului pedagogic din localita­te. Au participat peste 800 de muncitori, tehniceni şi ingineri cu familiile lor. (ION ATODI­­RESEI, activist la Consiliul ju­deţean al sindicatelor Tulcea). LA CASA DE CULTURA A SINDICATELOR PLOIEŞTI a luat fiinţă o orchestră semi­­simfonică de amatori, prima de acest gen din localitate. Peste 500 iubitori ai muzicii de operă şi operetă i-au aplaudat dumi­nică seara pe cei 21 de membri ai orchestrei amintite — munci­­tori, profesori, medici, pensio­nari, conduși de prof. Adam Remus. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“) Sîmbătă după amiază CONSI­LIUL MUNICIPAL AL SINDI­CATELOR DIN GIURGIU a organizat la Casa de cultură un spectacol mu­­zical-coregrafic dedicat celor peste 900 fruntaşi distinşi în în­trecerea socialistă pentru înfăp­tuirea cincinalului înainte de termen. Şi-au dat concursul brigăziler artistice de agr­oare ale întreprinderii de prefabri­cate din beton şi Casei de cultu­ră, taraful şi formaţia de mu­zică uşoară ale Consiliului mu­nicipal al sindicatelor, formaţii­­le de dansuri ale întreprinderi­lor „Steagul Roşu“, „Dunărea­nă“ şi Şantierul Naval (TRA­­IAN BARBALATA, activist cultural — Casa de cultură din­­ GIURGIU) tf yjZjeZjgSjgZZ&ZagZZgZ&ZigZjiZ&Z&u' BAIA M MARE Monumentalitatea edificiului nu poate estompa conţinutul activităţii Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare este un edificiu impună­tor din punct de vedere arhitectonic, lemnul, betonul, sticla şi metalul, îm­­binîndu-se aici în mod armonios într-o idee artistică monumentală. Nu trece o zi fără ca aici să se orga­nizeze ceva. Cercurile de pictură, sculptură, filatelie, cenaclul literar, universitatea populară şi altele des­făşoară zilnic activităţi. Dar, o analiză mai atentă a pro­gramului de activitate al Casei de cultură scoate la iveală cîteva lacune ce se impun a fi remediată urgent. Iată, de pildă, programul săptă­­mînii care a trecut. Luni — Teatrul de estradă din Deva a prezentat două spectacole cu titlul „Sus cortina la cetate“. Marţi — comitetul sindica­tului de la C.C.L. Alimentara din Baia Mare a organizat „Ziua între­prinderii“, acţiune interesantă de sărbătorire a fruntaşilor în întrece­rea socialistă, la care şi-a dat con­­cursul brigada artistică de agitaţie a întreprinderii respective. Miercuri , a avut loc o conferinţă pe tema „Perspective şi orientări privind au­tomatizarea proceselor de produc­ţie“, la care a participat un mare număr de chimişti şi metalurgişti băimăreni. Joi , în cadrul acţiunii „Prietenii autoclubului“, s-a organi­zat o consfătuire pe tema „Cunoaşte­rea mecanismelor autovehiculelor de circulaţie“. Sîmbătă — a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor o ac­ţiune similară cu cea de marţi. De data aceasta organizatorul a fost sindicatul Trustului de alimentaţie publică locală Baia Mare Duminică , în sala de conferinţe , cu prilejul a­­niversârii a 340 de ani de la naşterea marelui cărturar român Miron Cos­­tin, a avut loc un medalion literar sub auspiciile bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Trecînd în revistă acest program, constatăm că din acţiunile enumerate doar ultima s-a desfăşurat sub aus­piciile Casei de cultură, dacă nu luăm în consideraţie activitatea cercu­rilor şi a universităţii populare. In al doilea rînd se constată o să­răcie de acţiuni cultural-educative concrete, care să vizeze probleme a­­cute, atît ale producţiei cit şi ale dez­voltării conştiinţei socialiste. Din păcate, programul pe luna a­­prilie al Casei de cultură a sindica­telor păcătuieşte prin aceleaşi defi­cienţe ca cel de pe luna martie. Por­­nind de la conţinutul sărac in idei al acestui program pe luna aprilie (încă tipărit!) Consiliul municipal al sindicatelor are datoria să-l revizu­iască şi să îl aducă în consens cu nevoile cotidiene ale activităţii cul­tural-educative. Desigur, acest lu­cru necesită o analiză amănunţită a condiţilor concrete, a cerinţelor oa­menilor muncii din municipiu. (COR­NEL ARDELEAN, coresp. „MUN­CA"). „Primăvara culturală piteşteană" Ciclul de manifestări intitulat su­gestiv „Primăvara culturală piteş­teană“, organizat de Comitetul muni­cipal de cultură şi educaţie socialis­tă, Consiliul municipal al sindicate­lor şi Comitetul municipal U.T.C., s-a încheiat duminică cu un bogat program de activităţi, la care au par­ticipat un mare număr de oameni ai muncii. Manifestările, desfăşurate pe par­cursul a 12 zile, şi-au propus să con­tribuie la înţelegerea amplelor pro­­ieele acan­om­ice şi sociale care se pe­trec în prezent în ţara noastră. In acest sens mesele rotunde, sesiunile de referate ştiinţifice, simpozioanele sau întîlnirile din cadrul „Tribunei muncii politice“, organizate la Casa de cultură a sindicatelor, Clubul U­­zinei de autoturisme, Grupul indus­trial de petrochimie, întreprinderea „Textila“ şi altele au avut ca prin­cipală temă „Sarcinile plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 — program de acţiune al tuturor colectivelor de muncă“. O mare parte a timpului afectat acestor manifestări a fost dedicată preocupărilor profesionale şi creaţiei tehnice, reuniuni ştiinţifice pe tema „Inovatori şi Inovaţii“ (la întreprin­derea de reţele electrice, Fabrica de motoare electrice, Combinatul de In­dustrializare a lemnului, întreprinde­rea de poduri metalice şi prefabrica­te din beton, Fabrica de stofe „Arge­­şana“), consfătuirea organizată la Staţiunea experimentală Ştefăneşti pe tema: „Zona periurbană a muni­cipiului Piteşti — cadrul propice pentru dezvoltarea legumiculturii“; „Clubul ideilor olimpice“ — reuniu­ne ştiinţifică a cîştigătorilor olimpia­delor şcolare din 1972—1973; „Mono­grafia meseriilor“ — întîlniri sale ele­vilor cu specialişti din întreprinderi, etc. Zilele dedicate activităţii cu car­tea, filmului, artelor plastice, tea­trului sau folclorului au prilejuit de asemenea deschiderea a numeroase expoziţii, organizarea unor recita­luri de poezii, reuniuni cinefile, me­dalioane muzicale. „Primăvara culturii piteştene“ s-a încheiat duminică cu spectacolul „Cintecele primăverii“ prezentat de formaţiile Casei de cultură a sindi­catelor, a Uzinei de autoturisme şi sindicatului invăţământ, după care a urmat „Carnavalul primăverii“. (DU­MITRU BURCEA, coresp. „MUNCA") MUNKA Luni 2 aprilie 1973 »Programul de activitate răspunde dezideratului — cincinalul Înainte de termeni“ (Urmare din pag. a 1-a) matriţării închise şi particularităţile maşinilor orizontale de forjat sau sunt elucidate noile operaţiuni de prelucrare a metalelor şi aliajelor­­estruziunea ş.a. După expunerea scurtă, la obiect, urmează discuţiile. Inginerul Costică Staicu revine asu­pra termenilor „la cald“ şi „la rece" subliniind particularităţile materiale­lor preparate la temperaturi de for­jare şi conchide amintind scopul in­troducerii noilor procedee în forjare, exprimat în reducerea consumului de metal şi de efort fizic, in micşorarea timpului de prelucrare şi în creşte­rea productivităţii muncii. Rînd pe rînd, prin luările la cuvint, mem­brii secţiei forjă exprimă puncte de vedere, fac propuneri, discută in contradictoriu. Maistrul Mihai Dinu recomandă colegilor săi mai multă atenţie în respectarea normelor şi procedeelor tehnologice pentru obţi­nerea randamentului maxim şi arată deficienţele sistemului de încălzire a cuptoarelor şi lipsa aparatelor de măsurat şi controlat temperatura me­talelor. Vasile Jurest, şef de brigadă la ciocanul-matriţei de 5 tone, arată avantajele noii metode de forjare a fuzetelor, care a adus o importantă economie de metal şi a uşurat mun­ca la preforjare. Maistrul Stelian Chica insistă asupra necesităţii in­troducerii forjării prin matriţare şi a folosirii manipulatorului de forjat axe la ciocanul de 2 tone în vederea creşterii productivităţii muncii şi a uşurării muncii manuale. Maistrul Stan Spiţă propune introducerea in continuare a SDV-urilor corespunză­toare în secţie, maistrul Alexandru Haşiu atrage atenţia asupra impor­tanţei reviziei şi îngrijirii instala­ţiilor electrice de la maşini şi uti­laje. Şeful secţiei, inginerul Radu Calu, conduce discuţiile şi invită participanţii să facă noi propuneri. Seriozitatea, spiritul de răspundere, discernămîntul cu care colectivul secţiei forjă işi analizează lucid defi­cienţele impun respect. Interesul for­jorilor, atenţia şi participarea efecti­vă la dezbatere ne vorbeau de la sine despre eficienţa întîlnirii lor „de lucru“, la club. In altă încăpere a clubului, pentru tinerii muncitori în curs de calificare la locul de muncă, o expunere des­pre „Conceptul de societate socialis­tă multilateral dezvoltată" este pre­zentată de profesorul George Flo­­roiu, directorul liceului industrial din localitate şi lector al Comitetului judeţean P.C.R. în continuare, pro­iecţia filmului „Metamorfoze“, reali­zat de cineclubul „Progresul“, s-a vrut o pledoarie în imagini filmate pentru frumuseţea şi importanţa fie­cărei meserii din uzină. „Am pornit de la ideea apropierii tinerilor mun­citori şi ucenici la locul de muncă, de uzină, să-i facem să-şi îndrăgeas­că meseria şi, intr-un fel, să micşo­răm timpul necesar calificării lor. In acest scop am constituit clubul tine­rilor ce se califică la locul de mun­că. Acţiunile organizate aici vizează atit însuşirea temeinică a meseriei, cit şi educarea politică şi patriotică şi lărgirea orizontului cultural-ştiin­­ţific“, ne explică directorul Mihala­­che Drăghici. Cunoaşterea uzinei, a problemelor apărute de la o zi la alta, conferă programului de activitate a clubului caracterul actualităţii şi al oportuni­tăţii. Temele şi formele acţiunilor sunt stabilite în funcţie de necesită­ţile şi cerinţele specifice secţiilor, conjugate cu cerinţele majore ce stau în faţa uzinei. Tematica dezba­terilor cu aşchietorii — despre noile metode în aşchierea metalelor, cu controlorii de calitate — despre cali­tatea produselor, cu secţia sculărie — despre disciplina la locul de muncă, cu secţia rulouri — despre moderni­zarea ruloului vibrator, cu secţia ro­­tărie — despre calitatea produselor şi căile lichidării rebuturilor, cu şoferii — despre transporturile în uzină, etc. probează încă o dată această concordanţă deplină. Iniţierea unor noi şi originale forme de activităţi In vederea cuprinderii cît mai com­plexe a problemelor de producţie, cu adresă directă la profesii sau funcţii, evidenţiază un potenţial nevalorificat încă la adevărata sa capacitate. Astfel, cercul de economie, adresat economiştilor, pune în dezbatere pro­bleme de productivitate a muncii, probleme de marketing şi probleme ale sistemului informaţional. Condus de directorul economic al grupului de uzine, Dumitru Purice, preşedin­tele consiliului de conducere al clu­bului, cercul are ca scop antrenarea economiştilor la problemele concrete ale productivităţii muncii. O altă formă de activitate recent organizată la oţelărie şi construcţii metalice este sfatul maistrului, cadru unde se întîlnesc periodic maiştrii din prin­cipalele secţii şi sectoare, discutînd despre rolul şi aportul maistrului în producţie. Iar în curs de pregătire la secţia montaj, oţelărie şi mecanic-şef se află incă o formă a muncii poli­tice şi cultural-educative desfăşurată de club, mini-club la grupa sindicală, unde se preconizează a fi abordată o tematică variată — de la problemele tehnice, politice, cultural-distractive, la întîlniri cu cadre de conducere, cu oameni de ştiinţă şi artă etc. Căutări, eforturi de a adapta pro­gramul de activitate al clubului ce­rinţelor economice ale producţiei, de a participa efectiv la rezolvarea lor. Alături de acţiuni pentru copii şi ti­neret, pentru femei, pentru pensio­nari şi bunici, acţiunile consacrate producţiei din marea uzină de uti­laj greu reprezintă tematica ma­joră în conţinutul programului, mo­dalitatea prin care clubul „Progre­sul“ contribuie prin mijloacele şi formele specifice ale activităţii sale la dezvoltarea şi modernizarea pro­ducţiei, la calificarea superioară a muncitorilor, la lărgirea orizontului lor cultural-ştiinţific, la întărirea spi­ritului de răspundere şi a disciplinei în muncă. „Şi pe această cale putem contribui la îndeplinirea cincinalului inainte de termen !“. Cuvintele di­rectorului Mihalache Drăghici le-am găsit transpuse în mod exemplar în fapte : acţiuni eficiente, interesante, idei generoase. TEATRIA NEAMŢ Săptămâna teatrului de amatori Manifestările cultu­ral-artistice din oraşul Piatra N­eaimţ ajj fost ' dominate în săptămîna ..care s-a' ' înnch­eiat de ’'frumoase acţiuni ini­ţiate şi organizate de Consiliul municipal al sindicatelor, sub gene­ricul „Săptămina tea­trului de amatori“. A­­ceasta a constituit pen­tru formaţiile de tea­tru sindicale din loca­litate prilejul de a-şi etala posibilităţile ar­tistice în cadrul unei suite de spectacole prezentate pe scena CASEI DE CULTURA A SINDICATELOR. Debutul săptămînii teatrului de amatori a avut loc marţi, cu pie­sa lui Alexandru Voi­­tin „Oameni care tac“, în­­interpretarea­ colec­tivului­ dramatic al Ca­­sei de­ cultura a sindi­­ca­telor. In următoarele­­ zile au fost prezentate pe rînd comediile „Ploaie de musafiri“, de I. Avian, în inter­pretarea echipei de teatru a sindicatului sanitar, şi „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu, în in­terpretarea artiştilor amatori de la O.C L. Alimentara. In încheierea mani­festărilor, sîmbătă sea­ra colectivul dramatic al sindicatului Fabricii de hârtie şi cartoane „Comuna din Paris“ şi-a etalat la rîndul său măiestria artistică interpretînd comedia „Moartea ultimului go­­’Tari"'de. .Virgil Stojc-.. itescu, spectacol care­ s-a bucurat la fel ca și cele precedente de binemeritata aprecie­re a numerosului pu­blic spectator. Din partea Consiliu­lui municipal al sindi­catelor au fost acor­date diplome forma­ţiilor cu cea mai bo­gată activitate precum şi celor mai buni in­terpreţi. (I A­C O­B LUPU, coresp. ..MUN­CA"). ©©©©©©©©©©sss ©©©©©©©©©©ess©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©© Ieri, pe ogoare s-a lucrat cu mult spor BASB După o Îndelungată aşteptare, cau­zată de excesul de umiditate din sol, la sfirşitul săptămînii trecute în fermele vegetale ale I.A.S. din judeţul Iaşi s-au însâmînţat primele hectare de mazăre şi borceag. Tot parcul mecanic este gata d­e lucru, sămînţa este selecţionată” terenul este repartizat pe ferme, în aşa fel incit pe măsura ce umiditatea solu­lui se va reduce culturile din epo­­ca l­a vor fi rapid însăminţate. In aşteptarea îmbunătăţirii vremii nu s-a stat deloc degeaba. In majori­tatea întreprinderilor agricole de stat, avind şi sectoare viticole şi pomi­cole, forţa de m­uncă a fost îndrep­tată spre aceste sectoare. In vii şi livezi lucrările sunt in toi. La pomi este pe terminate operaţiunea de tă­iere pentru formate şi fructificate. Pe măsura terminării acestora se execută stropitul. O atenţie deose­bită se acordă noilor plantaţii de pomi, efectuate in toamna anului trecut, pentru a li se asigura cele mai bune condiţii de dezvoltare. Mai bine de 3-4 din vii au fost dez­gropate, lucrîndu-se intens la tăiat şi legat La ferma Trifeşti a I.A.S. Popri­­cani, singura fermă legumicolă din judeţ, lucrările de repicare a legu­melor timpurii sunt pe terminate, In acelaşi timp se fac pregătiri intense pentru asigurarea răsadurilor legu­melor din epoca a II-a. (ION FILIP, coresp „MUNCA“) SfIEBBJ După cum ne-a informat inginerul Ion Nastase, director adjunct la Di­recţia judeţeană a agriculturii Sibiu, ieri la arături şi în­sămînţări au fost folosite aproape 700 tractoare. Rezul­tatul : 700 de hectare însăminţate cu orzoaică, ovăz, sfeclă, borceag, cartofi, iar alte 600 hectare pregăti­te pentru însâmînţări. In bazinul Tîrnavelor şi I.A.S. Dealul Ocnei au fost plantaţi cartofii pe zeci de hec­tare Din datele centralizate la Direcţia agricolă rezultă că pînă în ziua de 1 aprilie ac. s-au executat arături pe o suprafaţă de 22 000 hectare, din cele 54 680 hectare planificate, iar alte 2 300 hectare au fost semănate cu diferite culturi de epocă. Tot duminică, în fiecare comună din judeţ, tinerii utecişti au ajutat la săpatul gropilor pentru plantarea pomilor. O amploare deosebită au cunoscut aceste lucrări în comunele Cristian, Săcădate, Avrig, Racoviţa, în cele 10 ferme pomicole din ca­drul I.A.S. Sibiu, printre care Dea­lul Ocnei, Ruja, Slimnic, Vurpăr, Apaldul de Sus s-au efectuat înlocu­iri de goluri în plantaţiile tinere. In finalul acestei importante acţiuni la nivelul judeţului Sibiu vor fi plantaţi 40 000 de pomi. (ION VIDRI­­GHIN, coresp. ziarului „MUNCA“) ARGEŞ Alături de cooperatorii şi meca­nizatorii din S.U.A., lucrătorii în­treprinderilor agricole de stat din JUDEŢUL ARGEŞ au transformat ziua de duminică intr-o zi obişnuită de lucru. In unităţile din zona de nord a judeţului, unde terenul s-a zvîntat mai repede, la fermele Mir­­ceşti şi Dobrogostea (I.A.S. Piteşti), Merişani, Tigveni şi Cepari (I.A.S. Curtea de Argeş), Lăicâi, Lucieni şi Mihăieşti (I.A.S. Cimpulung) s-a lu­crat de dimineaţă pînă seara la insă­­mînţatul borceagului, mazărei şi lu­­cernei. Este drept, suprafeţele care au primit pînă acum sămînţa culturi­lor din prima urgenţă nu sunt prea mari. Specialiştii şi cadrele de con­ducere din aceste unităţi cercetează insă zilnic, parcelă cu parcelă şi pe masă.fa­ce o porţiune, fie chiar de numai 3—4 hectare, se zvintă, încep să lucreze tractoarele sau atelajele. — Sîmbătă am însâmînţat cu bor­ceag 5 hectare — ne spune şeful fer­­mei Căteasca — iar astăzi — dumi­nică sperăm să pregătim o tarla de 40 hectare. La rîndul său, tovarăşul inginer Ion Stoica, directorul I.A.S. Costeşti, ne spune: „Dacă pînă sîmbătă la fermele Pădureţi şi Ioneşti nu se insămintasera decit 26 de hectare, duminică am pregătit şi însămînţat 45 hectare". De la inginerul Gheorghe Costache, directorul Trustului I.A.S., pe care l-am întîlnit duminică pe ogoare, am aflat că în această zi la cele 200 hectare însăminţate cu cul­turi din urgenţa l­a s-au adăugat încă 100 hectare. Totodată în această zi au fost transportate în cîmp 260 tone îngrăşăminte organice şi chi­mi­ce, au fost pregătite şi transportate 80 tone furaje pentru animale şi au fost efectuate lucrări de plantări, tăieri şi stropiri în livezile de pomi fructiferi pe importante suprafeţe. (DUMITRU BURCEA, coresp. ziaru­lui „MUNCA“) DOLJ Mii de tractoare au lucrat dumi­nică pe ogoarele Doljului, grăbind ritmul însăminţărilor. S-a lucrat pe toate terenurile zvîntate la arat, pre­­gătit terenul şi insămînţatul culturi­lor din epoca I-a. Celor 30 unităţi agricole cultivatoare de sfeclă de zahăr, care terminaseră însămînţa­­tul, li s-au mai adăugat ieri şi cele din Poiana Mare, Tunari, Piscu Vechi, Ghidici şi altele. Pînă acum sfecla de zahăr a fost semănată pe 75 la sută din suprafaţa planificată. Bilanţul zilei de ieri a fost bogat. S-au insăminţat cu diferite culturi din epoca I-a aproape 5 000 de hec­tare, s-au pregătit pentru insămin­­ţări mai mult de 7 000 hectare, iar pe circa 1 500 hectare s-au executat alături de primăvară. Pină acum in judeţul Dolj au fost semănate aproa­pe 35 000 hectare. (ELENA TUICU, coresp. ziarului „MUNCA“) CONSTANŢA O vastă acţiune de plantare a po­milor fructiferi a început in această primăvară în zona litoralului. De-a­­lungul ambelor părţi ale şoselei Con­stanţa—Mangalia, de exemplu, pio­nierii şi şcolarii ca şi locuitorii din localităţile Constanţa, Agigea, Eforie, Tusla şi „23 August“ au desfăşurat şi duminică o adevărată întrecere patriotică la plantarea puieţilor de piersici. Ei au săpat gropi pentru sădirea a peste 500 puieţi de piersici, ce vor adăuga acestei zone a litora­lului un plus de frumuseţe şi rodni­cie. In acelaşi timp, pădurile Dobrogei se îmbogăţesc in acest Început de primăvară cu noi specii de arbori Pînă acum silvicultorii constănţeni au executat plantări de pini, plopi, salcîmi şi alte specii pe o suprafaţă de peste 150 hectare în razele ocoa­­lelor silvice Hîrşova, Murfatlar, Bă­­neasa, Cernavodă, etc. (GHEORGHE DIMA, coresp. „MUNCA“). BIJCIJBIEŞTE Acţiunea de sădire a arborilor ornamentali şi a pomilor fructiferi a antrenat, zilele acestea, în Capitală, zeci de mii de cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile. Pretutindeni, in spaţiile dintre blocuri, in parcuri, de-a lungul arte­relor de circulaţie, în comunele subordonate, ca şi in curţile şcolilor, grădiniţelor, întreprinderilor, locuin­ţelor vor fi sădiţi aproape 600 000 de puieţi. Potrivit prevederilor Comite­tului Executiv al Consiliului Popular Municipal, peste 70 000 vor fi pomi fructiferi­­ caişi, vişini, piersici, pruni, meri, din soiuri­ semitimpurii, adaptaţi la climatul zonei din această parte a ţării. Intrucît sezonul optim se va sftrşi in curînd, perioada dintre 31 mar­tie — 7 aprilie a fost declarată „Săp­­tămîna îngrijirii şi sădirii pomilor“ Comitetele executive ale Consi­liilor populare ale sectoarelor, de­putaţii, comitetele de cetăţeni şi cele ale asociaţiilor de locatari antrenează un mare număr de locuitori la pre­gătirea gropilor şi plantarea puieţi­lor, la îngrijirea şi amenajarea zonelor verzi şi de agrement. In ziua de 1 aprilie, peste 500 000 de bucureşteni au participat la a­­ceastă acţiune de larg interes. VRAMEA Judeţul Vrancea se numără printre puţinele care mai sunt, incă, afectate de excesul de umiditate, de alune­cările de teren şi de inundaţii, dato­rită cărora campania însăminţărilor de primăvară nu a putut fi incă de­clanşată. Duminică, peste 20 000 de oameni ai muncii au efectuat lucrări de evacuare a apelor şi de desecare pe o suprafaţă de 6 000 ha, au reparat şi repus in circulaţie 28 km drumuri şi şosele. Muncitorii de la unităţile de balastieră din localităţile Călimă­­neşti, Doaga, Suraia şi Pădureni şi-au reluat lucrul. 20 de filme într-un an — O acţiune interesantă a Consiliului judeţean al sin­dicatelor Dolj pe care ne grăbim s-o facem larg cunoscută — Nu au trecut nici doi ani de la realizarea prim­elor filme şi iată că prin activitatea lor cineamatorii uzinei „Electroputere“ au depăşit pe mulţi dintre confraţii craioveni. Un mănunchi de pasionaţi ai pe­liculei şi aparatului de filmat au realizat într-un an 15 filme axate pe problemele majore ale uzinei şi oamenilor ei. In acest an, planul, alcătuit cu multă minuţiozitate, prevede realizarea a 20 filme, care să reflecte preocuparea colectivu­lui uzinei pentru realizarea cinci­nalului înainte de termen. Recent, „Studioul“ cineamatorilor de la „Electroputere“, amenajat cu spri­jinul comitetului sindicatului, a avut oaspeţi pe toţi cineamatorii din Craiova care au participat la un util schimb de experienţă, or­ganizat de Consiliul judeţean al sindicatelor Dolj. — Cineclubul — spunea în cu­­vîntul său Elena Oprişiu, respon­sabila colectivului — şi-a organi­zat activitatea pe sectoare: ope­ratorie, laborator, regie, montaj, scenarii, sonorizare, lumini. In fiecare din aceste colective acti­vează oameni pasionaţi care işi pe­trec timpul liber în­­studio“ sau pe teren, documentîndu-se sau fil­mând. Pentru perfecţionarea noa­stră, avem cercuri de studiu în care căutăm să pătrundem cît mai mult în tainele celei de a şaptea arte. Filmele noastre reflectă cele mai stringente probleme ale actu­alităţii, iar autenticitatea lor se datoreşte faptului că membrii ci­­neclubului sunt muncitori, ingineri şi tehnicieni, care lucrează în di­ferite sectoare ale marii uzine. Participanţilor la schimbul de experienţă li s-a prezentat o gală de filme realizate de gazde : „De­fecţiune tehnică şi morală“, un film despre grija faţă de avutul obştesc ; „Inerţii sub semnul între­bării“, film care s-a axat pe preo­cuparea pentru folosirea judicioa­să a utilajelor ; „Căutînd brăţările de aur“ — o peliculă plină de ti­nereţe şi prospeţim­e, ce redă ac­tivitatea cadrelor didactice şi ele­vilor de la Grupul şcolar „Elec­troputere“ pentru însuşirea mese­riei alese. Muncitorii Petre Ganea, opera­torul cineclubului, Romeo Ghioc şi Emil Calotă, scenarişti, au vor­bit celor prezenţi despre felul cum se alcătuieşte scenariul, cum se re­alizează imaginile, sonorizarea şi motivele muzicale ale filmului. Inginerul Sabin Popescu a eviden­ţiat căutările tehnicienilor pentru a realiza diverse aparate şi dis­pozitive necesare activităţii cine­clubului. Au fost prezentate planul şi fil­mele aflate în lucru. Ele sunt sem­nificative prin titlu şi conţinut: „Stop risipei“ ; „Proprietari şi producători“ ; „Cine eşti, omule de lingă mine ?“; „Veteranii“; „Tina­ra generaţie“. Filmele propuse a fi realizate în acest an reflectă preocuparea membrilor cineclubu­lui de a se integra plenar în acti­vitatea generală a colectivului uzi­nei şi a reda pe peliculă realizări­le celor care muncesc cu abnegaţie pentru a traduce în viaţă progra­mul adoptat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională. Elena Ţurcu coresp. ziarului „MUNCA" Premiile concursului de lucrări literare pe tema economiei S-au acordat recent premiile concursului de lucrări literare pe tema economiei. Juriul, alcătuit din reprezentanţi ai Uniunii scriitorilor, Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste şi ai Casei de Economii şi Consemnaţiuni a atribuit următoarele premii: PIESE DE TEATRU Premiul II, comediei „Leatul nebunilor” de Nicolae Mavrodin. Premiile I şi III nu s-au acordat SCENETE Menţiune, scenetei „O pereche fericită" de Victor Hilmu. Nu s-au acordat alte premii. SCHIŢE ŞI NUVELE Două premii II, schiţelor: - „Aşa s-a convins" de Vasile Turculescu - „Moş Barna" de Ştefan Zaides Permiul III, nuvelei „Combinatul” de Gheorghe Dumitrescu Premiul I nu s-a acordat. MONOLOGURI ŞI POEZII Două premii II, monologurilor : - „Nina" de Florin Iordăchescu - „Bănuţul“ de Elisabeta Bergea Mențiune, monologului „In jurul unui turism" de Mircea Popescu. Premiile I si II nu s-au acordat.

Next