Munca, mai 1973 (Anul 29, nr. 7915-7941)

1973-05-29 / nr. 7939

“ ,nr. 1948 1973 JACTUL REVOLUŢIONAR CARE SE AFLĂ LA BAZA­­ DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI NOAST­­E SOCIALISTE ŞANTIERUL NAVAL OLTENII­A “ DE LA BARCA PESCĂREASCA, LA CARGOUL MARITIM La 11 iunie 1973 se împlinesc 25 de ani de la naţionalizarea prin­cipalelor mijloace de producţie industriale, bancare, miniere, de asigu­rări şi de transport. Înfăptuită de popor, in frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist, naţionalizarea socialistă a desfiin­ţat proprietatea capitalistă, transformînd mijloacele de producţie in bunuri ale întregului popor, in proprietate socialistă de stat. Aşa cum se precizează in documentele partidului nostru, naţionalizarea a cons­tituit cel mai important act revoluţionar, după cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, actul definitoriu al revoluţiei socialiste, prin care pirghiile de comandă ale economiei naţionale, respectiv întreprin­derile din ramurile cele mai importante ale producţiei şi circulaţiei, au fost expropriate din miinile claselor exploatatoare şi trecute in miinile statului socialist - reprezentantul oamenilor muncii. In sfertul de veac ce s-a scurs de la naţionalizarea principalelor mij­loace de producţie — act revoluţionar care se află la baza dezvoltării industriei noastre socialiste — oamenii muncii din patria noastră, sub conducerea inteleaptă a partidului­­ au obţinut, succese strălucite in înfăptuirea in ritm accelerat a industrializării socialiste, şi,­ pe această bază, in dezvoltarea întregii economii naţionale şi făurirea bunăstării celor ce muncesc. In contextul înfăptuirii grandioa­sei opere de industrializare socialis­tă a ţării, dezvoltarea pe care a luat-o Şantierul naval din Olteniţa în anii care au trecut de la naţiona­lizare apare mai mult decît firească , cu greu ar putea recunoaşte cineva în întreprinderea modernă de astăzi, cu hale mari, luminoase, înzestrate cu maşini şi utilaje de înalt randa­ment, în care statul a investit zeci de milioane de lei, atelierele navale de acum 25 de ani, din care se pare că în afară de nume nu a mai ră­mas aproape nimic. O dată cu dez­voltarea șantierului, al cărui director este, de 25 de ani fără întrerupere, muncitorul comunist Ioan V. Cristea, a crescut și colectivul de muncă — faţă de 1948 numărul salariaţilor este de aproape 6 ori mai mare — s-au produs­­mutaţii calitative în ce priveşte gradul de calificare a ca­drelor, pentru a face faţă cerinţelor impuse de promovarea progresului tehnic. Unele meserii grele, cum era cea de intuitor, au dispărut, în locul lor apărînd meserii specifice construcţiilor navale, în special aceea de sudor. O dată cu întregul colectiv, cu sprijinul nemijlocit al organizaţiei de partid şi-a perfecţionat activitatea şi metodele de muncă şi preşedinte­le comitetului oamenilor muncii, tov. Ioan V. Cristea, devenit în aceşti ani inginer şi distins pentru merite­le sale cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. „In cei 25 de ani care au trecut de la naţionalizare — ne spunea tova­răşul Marin Hulea, preşedintele co­mitetului sindicatului — Şantierul naval Olteniţa a cîştigat de 12 ori Steagul roşu şi diploma de onoare de întreprindere fruntaşă sau eviden­ţiată în întrecerea socialistă ; de 4 ani consecutiv deţinem titlul de uni­tate evidenţiată pe ramura industriei construcţiilor de maşini grele“. Ase­menea înalte distincţii i s-au acordat acestui harnic şi talentat colectiv pentru meritele sale deosebite în creşterea producţiei şi productivităţii muncii, în sporirea eficienţei între­gii activităţi economice. Faţă de anul 1948, producţia globală a crescut de 52 de ori, iar productivitatea muncii de 9 ori ; pentru acest an se prevede ca faţă de 1970 producţia globală să crească cu 51,2 la sută, iar produc­tivitatea muncii cu 30,1 la sută; în 1972 şantierul a realizat suplimentar peste 39 milioane lei la producţia marfă, aproape 7,5 milioane lei va­lută la export şi 9 milioane lei be­neficii suplimentare. In 1971 şi 1972 au fost livrate suplimentar la export cîte o motonavă de 5 000 tone. Dem­ne de remarcat sunt realizările din primele 4 luni ale anului : 107,42 la sută la producţia marfă , 110,47 la sută la productivitatea muncii, 106,7 la sută la beneficii. Impresionantă este nu numai spo­rirea producţiei în sine, ci, mai ales, creşterea tehnicităţii produselor exe­cutate, a gradului de competitivitate al acestora. Iată ce ne spunea în a­­cest sens inginerul Aurelian Pîntea, şeful atelierului proiectări-prototip : „De la ambarcaţiunile simple, în ge­neral nave pescăreşti din lemn, care se executau în faza incipientă a exis­tenţei şantierului, s-a trecut la con­strucţia unor nave fluviale şi mari­time din ce in ce mai mari şi mai complexe". Din anul 1968 şantierul execută motonave fluviale de 5 000 tone cu un înalt grad de automati­zare ; în 1971 proiectul a fost adap­tat şi pentru practicarea navigaţiei costiere pe mări şi lacuri. Incepînd din 1970, pe baza proiectului de execuţie elaborat de atelierul Dr. Ioan Bunea (Continuare în pag. a 5-a) Olteniţa, azi, citadelă a constructorilor de nave Cu planul pe 5 luni îndeplinit • Industria judeţului Maramureş — 6 zile Cu şase zile mai devreme, in­dustria judeţului Maramureş a raportat realizarea planului pe pri­mele cinci luni ale anului. Există, astfel, condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii mai în judeţul Maramureş să se realizeze o producţie marfă su­plimentară in valoare de peste 65 000 000 lei, concretizată, între altele în 6100 tone de acid sul­furic, 1 400 mc de cherestea de fag şi răşinoase, mobi­lă in valoare de aproape 500 000 lei, 2 752 mc prefabricate din be­ton etc. (CORNEL ARDELEAN, coresp. „MUNCA“). • Industria judeţului Suceava — 4 zile Un nou şi important succes con­firmă angajarea plenară a oame­nilor muncii din JUDEŢUL SU­CEAVA in marea întrecere pentru înfăptuirea înainte de termen a cincinalului. Este vorba de reali­zarea cu patru zile mai devreme a sarcinilor de producţie pe pri­­­­mele cinci luni ale anului. In­­sufleţiţi de înaltele distincţii a­­cordate organizaţiei judeţene de partid şi Consiliului popular jude­ţean pentru ocuparea locului I, respectiv II In întrecerea pe 1972, sucevenii au pus mai bine în va­loare resursele de care dis­pun, obţinînd de la începutul a­­nului şi pînă în prezent o pro­ducţie suplimentară în valoare de 94 000 000 lei. Perfecţionarea proceselor teh­nologice, pregătirea profesională, valorificarea inepuizabilului tezaur al gîndirii şi căutărilor colective au­­ permis depăşirea sarcinii de creş­tere a productivităţii muncii cu 1 1,2 la sută. Astfel, a fost reali-­­ zată o producţie suplimentară de­­ 8 500 mc de cherestea de răşinoa-­­ se, mobilă în valoare de 6,5 mi­lioane lei, peste 3 000 tone ba­­rită, 8 500 mc lemn pentru celu­loză, 18 000 perechi încălţăminte, 410 tone conserve de carne etc. O contribuţie deosebită la obţi­nerea acestor succese au adus-o minerii, care de la începutul cinci­nalului şi pînă acum au realizat un avans de 160 de zile, muncitorii de la exploatările forestiere şi fabri­cile de cherestea, care au livrat peste prevederi la export produse în valoare de 1 000 000 lei valută, colectivul Combinatului de prelu­crare a lemnului etc. (MIHAI ŢINŢAR, coresp. „MUNCA“). • Combinatul de prelucrare a lemnului din Pitești — 6 zile Unitate distinsă recent cu titlul de fruntașă în întrecerea socialista pe ramură pentru succesele deose­bite obţinute anul trecut, COMBI­NATUL DE PRELUCRARE A LEMNULUI DIN PITEŞTI a înde­plinit sarcinile de producţie aferen­te primelor cinci luni din acest an cu şase zile mai devreme. Se pre­conizează ca, datorită avansului cîştigat in această perioadă să se realizeze suplimentar o producţie globală în valoare de circa 7 000 000 lei şi o producţie marfă în valoare de 4,5 milioane lei. (DUMITRU BURCEA, coresp. „MUNCA“). Proletari din toate țările, m­îti-vâ­t ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7939 ♦♦♦ Marți 29 mai 1973 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României, George Macovescu Iăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Ver­­deţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU a felici­tat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvlntul ministrul afa­cerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al partidului Co­munist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de pârtid şi de stat, a spus: „Vă mulţumesc um­adintul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, in faţa dum­neavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru ca el m-a adus pînă aici, în anii aceia de tine­reţe, cînd am cunoscut partidul,­ am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămintul din care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect ro­lul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stin­ge credinţa în clasa muncitoare, cre­dinţa în partidul meu, credinţa in conducătorii lui. Partidul nostru are astazi o politi­că externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, ţara aceasta a noas­tră. O faceţi dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Exter­ne trebuie s-o apucam cu aceeaşi grijă cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o menta". După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, s-au întreţinut cordial cu sărbătoritul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amia­­ză, cu ordinul „Steaua Republicii So­­cialiste România“ clasa I, pe tovară­şul George Macovescu, membru al Comitetului Central al F.C.R., minis­trul afacerilor externe, pentru înde­lungată şi rodnică activitate în miş­carea muncitoreasca şi pentru con­tribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de con­struire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 20 de ani. La solemnitate au luat parte tova­ Cariatul tovarăşului NICOLAE CE . Aş dori ca in numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani şi al înm­inării acestui m­ait ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără , dar în aceşti ani to­varăşul Macovescu a desfăşurat o intensă activitate — şi în ilegalita­te, cînd a adus o contribuţie în­semnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi în anii de con­strucţie socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaţiona­le. Deci, prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tova­răşul Macovescu a depus-o în a­­ceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea a­­cestei înalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de vii­tor, în munca pe care o are tova­răşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinînd seama de politica internaţională a ţării noas­tre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi în viitor va fi ne­cesară o activitate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, nu cit mai bune condiţiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a cola­borării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noastre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi in viitor o activitate bună în această direcţie. Ii doresc încă o dată deplin succes în acti­vitatea sa, viaţă îndelungată, mul­tă sănătate şi fericire. ui COMPLEX SANATORIAI DE LA AMARA -­j construit din fondurile UniuniiGenerale a Sindicatelor din România Recent a fost inaugurat noul Complex sanatorial de la Amara, con­struit din fondurile Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Darea in folosinţă a acestui important edificui de sănătate se înscrie printre obiectivele prevăzute în actualul plan cincinal in domeniul creşterii ni­velului de trai al întregului popor - ţelul suprem al politicii partidului şi statului nostru - constituind o nouă expresie a grijii manifestate de sindicate pentru înfăptuirea Hotărîrilor Partidului Comunist Român cu privire la perfecţionarea asistenţei sanitare acordate oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor şi familiilor lor. ★ ★ ★ La 7 kilometri de Slobozia, ju­deţul Ialomiţa, în inima Bărăga­nului, monotonia şesului este între­ruptă de un „eveniment geologic“: lacul Amora - vestigiu multimile­nar al Mării Sarmatice, rămas prin­­tr-un capriciu al naturii în mijlocul nesfîrşitei tălăzuiri vegetale a lanu­rilor de porumb şi a holdelor de grîu, nu pentru a ogoi arşiţa dru­meţilor, ci cu rostul de a alina multe din suferinţele omului. Îna­inte de a i se determina compo­ziţia prin metode savante, ţăranii din partea locului au descoperit prin experienţă, puterea tămăduitoare a apelor sale verzui, grele de sare, şi a nămolului tezaurizat în apre­ciabile „depozite de sănătate". Balneologii români afirmă de multe decenii că proprietăţile cura­tive ale lacului Amara, bogat in sulfaţi, iod, bicarbonat de sodiu, fier, nu sînt cu nimic mai prejos decît ale renumitului Techirghiol, decît apele termale ale Felixului sau Herculanelor. Staţiunea bal­neară s-a „încropit" însă cu greu, improvizată prin casele din sat. De-abia în anii din urmă s-au ame­najat ştranduri, pavilioane de băi, cu o capacitate de cazare de 900 de locuri, dispersate în construcţii uşoare, cu un confort modest. Noul şi modernul Complex sana­torial al sindicatelor, construit pe malul lacului Amara de Uniunea Generală a Sindicatelor, este for­mat dintr-un ansamblu de clădiri spaţioase, din beton şi sticlă, în care pot fi găzduite şi tratate si­multan câte 1 050 de persoane. Com­plexul sanatorial al sindicatelor du­ Silvia Zabarcencu Victor Botez Fotografii: St. Albescu (Continuare in pag. a 4-a)

Next