Munca, mai 1973 (Anul 29, nr. 7915-7941)
1973-05-29 / nr. 7939
“ ,nr. 1948 1973 JACTUL REVOLUŢIONAR CARE SE AFLĂ LA BAZA DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI NOASTE SOCIALISTE ŞANTIERUL NAVAL OLTENIIA “ DE LA BARCA PESCĂREASCA, LA CARGOUL MARITIM La 11 iunie 1973 se împlinesc 25 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industriale, bancare, miniere, de asigurări şi de transport. Înfăptuită de popor, in frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist, naţionalizarea socialistă a desfiinţat proprietatea capitalistă, transformînd mijloacele de producţie in bunuri ale întregului popor, in proprietate socialistă de stat. Aşa cum se precizează in documentele partidului nostru, naţionalizarea a constituit cel mai important act revoluţionar, după cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, actul definitoriu al revoluţiei socialiste, prin care pirghiile de comandă ale economiei naţionale, respectiv întreprinderile din ramurile cele mai importante ale producţiei şi circulaţiei, au fost expropriate din miinile claselor exploatatoare şi trecute in miinile statului socialist - reprezentantul oamenilor muncii. In sfertul de veac ce s-a scurs de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie — act revoluţionar care se află la baza dezvoltării industriei noastre socialiste — oamenii muncii din patria noastră, sub conducerea inteleaptă a partidului au obţinut, succese strălucite in înfăptuirea in ritm accelerat a industrializării socialiste, şi, pe această bază, in dezvoltarea întregii economii naţionale şi făurirea bunăstării celor ce muncesc. In contextul înfăptuirii grandioasei opere de industrializare socialistă a ţării, dezvoltarea pe care a luat-o Şantierul naval din Olteniţa în anii care au trecut de la naţionalizare apare mai mult decît firească , cu greu ar putea recunoaşte cineva în întreprinderea modernă de astăzi, cu hale mari, luminoase, înzestrate cu maşini şi utilaje de înalt randament, în care statul a investit zeci de milioane de lei, atelierele navale de acum 25 de ani, din care se pare că în afară de nume nu a mai rămas aproape nimic. O dată cu dezvoltarea șantierului, al cărui director este, de 25 de ani fără întrerupere, muncitorul comunist Ioan V. Cristea, a crescut și colectivul de muncă — faţă de 1948 numărul salariaţilor este de aproape 6 ori mai mare — s-au produsmutaţii calitative în ce priveşte gradul de calificare a cadrelor, pentru a face faţă cerinţelor impuse de promovarea progresului tehnic. Unele meserii grele, cum era cea de intuitor, au dispărut, în locul lor apărînd meserii specifice construcţiilor navale, în special aceea de sudor. O dată cu întregul colectiv, cu sprijinul nemijlocit al organizaţiei de partid şi-a perfecţionat activitatea şi metodele de muncă şi preşedintele comitetului oamenilor muncii, tov. Ioan V. Cristea, devenit în aceşti ani inginer şi distins pentru meritele sale cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. „In cei 25 de ani care au trecut de la naţionalizare — ne spunea tovarăşul Marin Hulea, preşedintele comitetului sindicatului — Şantierul naval Olteniţa a cîştigat de 12 ori Steagul roşu şi diploma de onoare de întreprindere fruntaşă sau evidenţiată în întrecerea socialistă ; de 4 ani consecutiv deţinem titlul de unitate evidenţiată pe ramura industriei construcţiilor de maşini grele“. Asemenea înalte distincţii i s-au acordat acestui harnic şi talentat colectiv pentru meritele sale deosebite în creşterea producţiei şi productivităţii muncii, în sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Faţă de anul 1948, producţia globală a crescut de 52 de ori, iar productivitatea muncii de 9 ori ; pentru acest an se prevede ca faţă de 1970 producţia globală să crească cu 51,2 la sută, iar productivitatea muncii cu 30,1 la sută; în 1972 şantierul a realizat suplimentar peste 39 milioane lei la producţia marfă, aproape 7,5 milioane lei valută la export şi 9 milioane lei beneficii suplimentare. In 1971 şi 1972 au fost livrate suplimentar la export cîte o motonavă de 5 000 tone. Demne de remarcat sunt realizările din primele 4 luni ale anului : 107,42 la sută la producţia marfă , 110,47 la sută la productivitatea muncii, 106,7 la sută la beneficii. Impresionantă este nu numai sporirea producţiei în sine, ci, mai ales, creşterea tehnicităţii produselor executate, a gradului de competitivitate al acestora. Iată ce ne spunea în acest sens inginerul Aurelian Pîntea, şeful atelierului proiectări-prototip : „De la ambarcaţiunile simple, în general nave pescăreşti din lemn, care se executau în faza incipientă a existenţei şantierului, s-a trecut la construcţia unor nave fluviale şi maritime din ce in ce mai mari şi mai complexe". Din anul 1968 şantierul execută motonave fluviale de 5 000 tone cu un înalt grad de automatizare ; în 1971 proiectul a fost adaptat şi pentru practicarea navigaţiei costiere pe mări şi lacuri. Incepînd din 1970, pe baza proiectului de execuţie elaborat de atelierul Dr. Ioan Bunea (Continuare în pag. a 5-a) Olteniţa, azi, citadelă a constructorilor de nave Cu planul pe 5 luni îndeplinit • Industria judeţului Maramureş — 6 zile Cu şase zile mai devreme, industria judeţului Maramureş a raportat realizarea planului pe primele cinci luni ale anului. Există, astfel, condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii mai în judeţul Maramureş să se realizeze o producţie marfă suplimentară in valoare de peste 65 000 000 lei, concretizată, între altele în 6100 tone de acid sulfuric, 1 400 mc de cherestea de fag şi răşinoase, mobilă in valoare de aproape 500 000 lei, 2 752 mc prefabricate din beton etc. (CORNEL ARDELEAN, coresp. „MUNCA“). • Industria judeţului Suceava — 4 zile Un nou şi important succes confirmă angajarea plenară a oamenilor muncii din JUDEŢUL SUCEAVA in marea întrecere pentru înfăptuirea înainte de termen a cincinalului. Este vorba de realizarea cu patru zile mai devreme a sarcinilor de producţie pe primele cinci luni ale anului. Insufleţiţi de înaltele distincţii acordate organizaţiei judeţene de partid şi Consiliului popular judeţean pentru ocuparea locului I, respectiv II In întrecerea pe 1972, sucevenii au pus mai bine în valoare resursele de care dispun, obţinînd de la începutul anului şi pînă în prezent o producţie suplimentară în valoare de 94 000 000 lei. Perfecţionarea proceselor tehnologice, pregătirea profesională, valorificarea inepuizabilului tezaur al gîndirii şi căutărilor colective au permis depăşirea sarcinii de creştere a productivităţii muncii cu 1 1,2 la sută. Astfel, a fost reali- zată o producţie suplimentară de 8 500 mc de cherestea de răşinoa- se, mobilă în valoare de 6,5 milioane lei, peste 3 000 tone barită, 8 500 mc lemn pentru celuloză, 18 000 perechi încălţăminte, 410 tone conserve de carne etc. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor succese au adus-o minerii, care de la începutul cincinalului şi pînă acum au realizat un avans de 160 de zile, muncitorii de la exploatările forestiere şi fabricile de cherestea, care au livrat peste prevederi la export produse în valoare de 1 000 000 lei valută, colectivul Combinatului de prelucrare a lemnului etc. (MIHAI ŢINŢAR, coresp. „MUNCA“). • Combinatul de prelucrare a lemnului din Pitești — 6 zile Unitate distinsă recent cu titlul de fruntașă în întrecerea socialista pe ramură pentru succesele deosebite obţinute anul trecut, COMBINATUL DE PRELUCRARE A LEMNULUI DIN PITEŞTI a îndeplinit sarcinile de producţie aferente primelor cinci luni din acest an cu şase zile mai devreme. Se preconizează ca, datorită avansului cîştigat in această perioadă să se realizeze suplimentar o producţie globală în valoare de circa 7 000 000 lei şi o producţie marfă în valoare de 4,5 milioane lei. (DUMITRU BURCEA, coresp. „MUNCA“). Proletari din toate țările, mîti-vât ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7939 ♦♦♦ Marți 29 mai 1973 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României, George Macovescu Iăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvlntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al partidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de pârtid şi de stat, a spus: „Vă mulţumesc umadintul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, in faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru ca el m-a adus pînă aici, în anii aceia de tinereţe, cînd am cunoscut partidul, am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămintul din care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa in conducătorii lui. Partidul nostru are astazi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, ţara aceasta a noastră. O faceţi dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o apucam cu aceeaşi grijă cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o menta". După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, s-au întreţinut cordial cu sărbătoritul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al F.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitoreasca şi pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 20 de ani. La solemnitate au luat parte tova Cariatul tovarăşului NICOLAE CE . Aş dori ca in numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani şi al înminării acestui mait ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără , dar în aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfăşurat o intensă activitate — şi în ilegalitate, cînd a adus o contribuţie însemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi în anii de construcţie socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaţionale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o în aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinînd seama de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, nu cit mai bune condiţiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noastre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi in viitor o activitate bună în această direcţie. Ii doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. ui COMPLEX SANATORIAI DE LA AMARA -j construit din fondurile UniuniiGenerale a Sindicatelor din România Recent a fost inaugurat noul Complex sanatorial de la Amara, construit din fondurile Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Darea in folosinţă a acestui important edificui de sănătate se înscrie printre obiectivele prevăzute în actualul plan cincinal in domeniul creşterii nivelului de trai al întregului popor - ţelul suprem al politicii partidului şi statului nostru - constituind o nouă expresie a grijii manifestate de sindicate pentru înfăptuirea Hotărîrilor Partidului Comunist Român cu privire la perfecţionarea asistenţei sanitare acordate oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor şi familiilor lor. ★ ★ ★ La 7 kilometri de Slobozia, judeţul Ialomiţa, în inima Bărăganului, monotonia şesului este întreruptă de un „eveniment geologic“: lacul Amora - vestigiu multimilenar al Mării Sarmatice, rămas printr-un capriciu al naturii în mijlocul nesfîrşitei tălăzuiri vegetale a lanurilor de porumb şi a holdelor de grîu, nu pentru a ogoi arşiţa drumeţilor, ci cu rostul de a alina multe din suferinţele omului. Înainte de a i se determina compoziţia prin metode savante, ţăranii din partea locului au descoperit prin experienţă, puterea tămăduitoare a apelor sale verzui, grele de sare, şi a nămolului tezaurizat în apreciabile „depozite de sănătate". Balneologii români afirmă de multe decenii că proprietăţile curative ale lacului Amara, bogat in sulfaţi, iod, bicarbonat de sodiu, fier, nu sînt cu nimic mai prejos decît ale renumitului Techirghiol, decît apele termale ale Felixului sau Herculanelor. Staţiunea balneară s-a „încropit" însă cu greu, improvizată prin casele din sat. De-abia în anii din urmă s-au amenajat ştranduri, pavilioane de băi, cu o capacitate de cazare de 900 de locuri, dispersate în construcţii uşoare, cu un confort modest. Noul şi modernul Complex sanatorial al sindicatelor, construit pe malul lacului Amara de Uniunea Generală a Sindicatelor, este format dintr-un ansamblu de clădiri spaţioase, din beton şi sticlă, în care pot fi găzduite şi tratate simultan câte 1 050 de persoane. Complexul sanatorial al sindicatelor du Silvia Zabarcencu Victor Botez Fotografii: St. Albescu (Continuare in pag. a 4-a)