Munca, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8020-8044)

1973-09-15 / nr. 8032

SUB SEMNUL PRIETENIEI, STIMEI RECIPROCE ŞI APROPIERII ÎNTRE POPOARE, IERI A CONTINUAT VIZITA PREŞEDINTELUI NI­COI­AC­­CĂUŞESCU IN REPUBLICA ECUADOR Banchet în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Preşedintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în sa­loanele Palatului Naţional, în onoa­rea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian — contraami­ral Alfredo Poveda Bu­rbano, minis­trul de interne, Luis Guillermo Du­ran, ministrul educaţiei, general Marco Almeida Jativa, ministrul a­­părării, Luis Morejon, ministrul pre­vederilor sociale, Gustavo Jarrin Ampudia, ministrul resurselor natu­rale şi turismului, dr. Antonio Jose Lucio Paredes, ministrul afacerilor externe, Raul Maldonado Mejia, ministrul sănătăţii publice, Guiller­mo Maldonado Lines, ministrul a­­griculturii şi zootehniei, Francisco Rosales Ramos, ministrul industriei, comerţului şi integrării, Rafael Ro­driguez Palacios, ministrul lucrări­lor publice, Ruben Dario Ayala, mi­nistrul finanţelor, personalităţi ale vieţii culturale ştiinţifice, conducă­tori ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-şefi ai principale­lor ziare din Quito, conducerea mu­nicipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat tovarăşii Ion Păţan, Ştefan Andrei, George Macovescu, Bujor Almăşan, Mircea Maliţa şi ce­lelalte persoane oficiale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară preziden­ţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţi de preşe­dintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demnita­rilor ecuadorieni, a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, pre­zenţi la banchet. In timpul banchetului, cei doi pre­şedinţi au rostit cuvintări. Preşedintele Ecuadorului a înmi­­nat preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele colan al Ordinului Naţional de merit“, cea mai înaltă distincţie ecuadoriană, conferită prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consec­venţi pentru covieţuire frăţească între oameni. Banchetul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invi­taţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită in relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de­ stat din ţările socialiste eu­ropene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De a­­semenea, doresc să mulţumesc popu­laţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate aces­tea, noi vedem expresia sentimente­lor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta co­laborarea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adre­sez, domnule preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros, prietenesc şi cele mai bune urări de fericire şi pros­peritate poporului prieten ecuado­rian. Am venit în ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine a­­nimaţi de sentimente de prietenie şi solidaritate, de dorinţa de a ex­plora împreună căile dezvoltării pri­eteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi po­porul ecuadorian au multe trăsături­­ comune, ca urmare a afinităţilor de­­ origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din­­ cuceririle ştiinţei şi culturii europe­ne şi universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecuadorian au şi alte momente, aş putea spune identice, în dezvoltarea lor naţională şi socială, au cunoscut timp îndelun­gat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea inde­pendenţei naţionale, pentru afirma­(Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Sîmbătă 15 septembrie 1973 Anul XXIX nr. 8032 6 pagini 30 bani Cuvîntarea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este un eveniment unic prezenţa dumneavoastră, ca primul şef de stat din Europa orientală care vizitează patria noastră şi care aduce priete­nia unui popor latin ca şi al nostru, pînă acum cîţiva ani la distanţă şi necunoscut din cauza poziţiei geo­grafice, depărtări pe care ştiinţa şi tehnica contemporană practic le-au eliminat, făcînd ţările îndepărtate in longitudine şi latitudine să devină vecine. Vă transmit cel mai cordial bun venit, domnule preşedinte al Repu­blicii Socialiste România, în numele colectivităţii ecuadoriene şi al guver­nului revoluţionar naţionalist al for­ţelor armate, care vă stimează ca un bun prieten, nu in sensul rece al ve­chii politeţi internaţionale, ci în noul sens al termenului de prietenie, care înseamnă spirit de respect şi ajutor reciproc, dorinţa sinceră de cooperare în procesul de creştere economică, participarea necondiţionată la cunoaş­terea şi folosirea progresului ştiinţi­fic, care contribuie la bunăstarea umană. Europa a format spiritul nostru modern, domnule preşedinte, pe baza substratului puternic al culturilor au­­tohtone, care înfloreau pe toate dru­murile Americii, in momentul sosirii descoperitorilor şi cuceritorilor spa­nioli, portughezi, gali şi saxoni. Ca şi poporul dumneavoastră, po­porul ecuadorian devine indiscutabil ierarhia latinităţii, marcată prin uma­nismul de unire şi orientare. Ca şi România, Spania, care a completat provenienţa noastră etnică şi a înăl­ţat pe culmi procesele formării lim­bii strămoşilor noştri, a trăit şi a simţit influenţa pe care au lăsat-o de-a lungul a secole de plămădire şi afirmare in comun, popoare din toa­te colţurile lumii, cunoscute, în ulti­mele milenii, şlefuind imaginea ro­mantică şi eroică, capabile de toată măreţia spirituală şi materială, fapt de care suntem­ mîndri. Bun venit, domnule preşedinte, in republica „de la jumătatea lumii", simbol al orizontului deschis spre toate perspectivele, spre cerul care culminează In zenitul lumii univer­ (Continuare In pag. a 3-a) „ZIUA METALURGISTULUI" -prilej de noi succese in planului cincinal înainte In acest an, sărbătorim, la 18 septembrie, pentru a doua oară, „Ziua metalurgistului“. Acest eve­niment deosebit, marcat de un rod­nic bilanţ al metalurgiei româneşti, are loc in condiţiile în care întregul popor participă cu însufleţire la în­făptuirea grandiosului program e­­laborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R., la traducerea in viaţă a sarcinilor sta­bilite de plenarele Comitetului Cen­tral al partidului din noiembrie 1972 şi februarie-martie 1973, care au de­clanşat o atmosferă febrilă, mobili­­zînd masele largi la Înfăptuirea o­­biectivului naţional, cincinalul îna­inte de termen. Ca urmare a politicii consecvente a partidului de industrializare a ţă­rii, industria metalurgică s-a dezvol­tat intr-un ritm înalt, obţinîndu-se în primii trei ani ai cincinalului ac­tual un ritm mediu de creştere de 10,7 la sută, urmînd ca pînă in a­­nul 1975 acesta să crească la 13,6 la sută, pentru asigurarea îndepli­nirii cincinalului înainte de termen. Merită să fie subliniat faptul că în ultimii 17 ani­ producţia de oţel a ţării noastre a crescut de peste 10 ori. Răspunzînd prin noi fapte de muncă, demne de încrederea ce li se acordă, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, prin munca poli­tică şi organizatorică desfăşurată de sindicate pentru mobilizarea co­lectivelor de muncă în întrecerea socialistă, ce se desfăşoară în între­prinderi pentru îndeplinirea cinci­nalului înainte de termen, metalur­­giştii întîmpină această sărbătoare cu un bilanţ rodnic. Chemarea metalurgiştilor gălăţeni către toate colectivele de muncă din ramură a creat o largă emula­ţie in întreprinderi, raportindu-se, zi de zi, lună de lună, noi realizări remarcabile în înfăptuirea sarcini­lor de plan şi a angajamentelor a­­sumate în întrecerea socialistă. La finele celor opt luni din acest an, raetalurgiştii au raportat parti­dului şi guvernului realizarea pla­nului la producţia globală în pro­porţie de 101,9 la sută, la producţia marfă în proporţie de 101,7 la sută, livrind peste prevederi, economiei naţionale şi la export, importante cantităţi la producţia fizică. Planul pe această perioadă a fost depăşit preşedintele comitetului Uniunii Sin­dicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini cu 114 000 tone fontă, 118 600 tone oţel — din care 16 000 tone oţel a­­liat —, 67 000 tone laminate finite pline, 14 000 tone ţevi de oţel, 1 620 tone cupru de convertizor, 400 tone laminate de cupru şi alte produse. Rezultate deosebite au fost înre­gistrate şi pe linta exportului, acti­vitate in care s-a obţinut o depăşire de 51,6 milioane lei valută a nive­lului planificat pe opt luni. Semni­ficativ în această direcţie este fap­tul că structura exportului s-a îm­bunătăţit, în sensul sporirii ponderii produselor de calitate, cu un înalt grad de prelucrabilitate. Angajaţi în marea competiţie cu timpul de a înfăptui sarcinile cinci­nalului înainte de termen, metalur­­giştii din Hunedoara şi Galaţi, cei din vechile vetre de foc ale Reşiţei, Călanului, Cimpiei Turzii, Zlatnei şi din Baia Mare, de peste tot, unde la flacăra nestinsă a cuptoar­el­or se plămădeşte metalul, au supus unei temeinice analize rezervele de care dispun, descoperind noi posibilităţi pentru a obţine producţii sporite la furnale, oţelării şi laminoare. Aşa, de exemplu, angajamentele asuma­te în întrecerea socialistă de colec­tivele de muncă de la combinatele siderurgice din Hunedoara şi Reşi­ţa, de la întreprinderile metalurgice din Călan, Zlatna, Iaşi, Brăila, Bu­zău, de la unităţile de produse re­fractare din Braşov şi Alejd, cit şi de la alte întreprinderi ale industri­ei metalurgice au fost realizate şi depăşite pe întregul an încă la fine­le lunii august, obţinindu-se un spor la productivitatea muncii de 3 234 lei pe salariat, concretizată în circa 600 milioane lei peste plan la pro­ducţia globală. Alături de colectivele din între­prinderi, cercetătorii şi proiectanţii din institutele ramurii s-au preocu­pat mai atent de soluţionarea pro­blemelor majore, puse în faţa lor de industria metalurgică, au elabo­rat proiecte bazate pe soluţii mai judicioase care asigură introducerea înfăptuirea de termen procedeelor tehnologice avansate şi a metodelor moderne de mare efi­cienţă economică. Militând cu abnegaţie pentru în­făptuirea politicii partidului, de dez­voltare a puterii economice şi de creştere a bunăstării şi fericirii po­porului, sindicatele, în colaborare cu conducerile unităţilor din ramură, sub conducerea organizaţiilor de partid, depun eforturi susţinute pen­tru introducerea şi generalizarea ce­lor mai bune metode de lucru, fa­­cilitind operative schimburi de ex­perienţă, stimulînd iniţiativele cre­atoare, de a ţine tot mai sus steagul întrecerii. Merită să fie amintită in acest sens iniţiativa jurnaliştilor hunedo­­reni, intitulată „Realizarea întregii cantităţi de fontă peste plan cu cocs economisit", care a condus în pri­mul semestru a.c. la o economie de 413 tone cocs, iar prin extinderea ei la întreprinderea „Victoria“ Călan şi la Combinatul siderurgic Reşiţa s-a obţinut în aceeaşi perioadă o eco­nomie de 500 şi respectiv 372 tone cocs. Acţionînd în colaborare cu orga­nele de conducere colectivă, sindi­catele, Comitetul Uniunii şi Biroul său executiv au organizat o mai largă popularizare a iniţiativelor şi metodelor avansate, apărute in în­trecerea socialistă, au organizat schimburi de experienţă şi consfă­tuiri in vederea extinderii şi gene­ralizării lor în ramură, ca, de exem­plu, în cazul iniţiativelor „Fiecare inginer şi tehnician să rezolve o problemă tehnică sau organizatori­că“ ; „Contu­l colector de economii al grupei sindicale" : Micronul, gra­mul, secunda" şi altele, care au con­tribuit la reducerea cheltuielilor materiale peste prevederi cu 3,8 lei la 1 000 lei producţie-marfă, şi obţine­rea unor beneficii suplimentare de 370 milioane lei în primele 7 luni ale acestui an. Acum, cînd sărbătorim „Ziua me­talurgistului“, acest eveniment tre­buie să marcheze un nou imbold pentru traducerea în viaţă a mă­reţelor sarcini puse in faţa oameni­lor muncii din industria metalurgi­ (Continuare in pag. a 2-a) ing. Nicolae Moraru R­aliu I­satu­kreier-­Fabrica de conserve din peşte şi antrepozitul frigorific din Sulina Printr-o largă mobilizare de forţe poate fi grăbită punerea în funcţiune Greşeşte acela care-şi mai închipuie astăzi Sulina, oraşul de la intilnirea Dunării cu Marea Neagră, ca pe o aşezare cit de­cit urbană, în care oamenii se îndeletnicesc numai cu pescuitul şi navigaţia. Nu demult, s-a semnat certificatul de naştere al unei Suline noi — cea industrială. Chiar dacă noile obiective nu s-au finalizat încă, conturul lor prefaţează o prezenţă vi­guroasă. O „familie" în curs de edificare a Sulinei industriale este cea formată din fabrica de conserve din peşte, fabrica de gheaţă şi depozitul frigorific. Raţiunea amplasării aici a acestor obiective e la îndemîna tuturor. In loc ca mahonele din lemn — metalul favorizează topirea gheţii şi alterarea peş­telui — să transporte peştele noaptea numai la Tulcea, la 36 de mile marine de Sulina, vor exista două centre de polaritate. Totodată, capacitatea de pro­ducţie va spori corespunzător, sortimental, probabil, se va diversifica, iar noi, gurmanzi sau nu, vom avea mai des pe masă marinată de crap, şalău cu legume ori mai știm ce alt produs asemănător. Pînă atunci însă, vom începe reportajul nostru cu o știre deloc îmbucu­rătoare : fabrica de conserve trebuia să fie terminată la 31 august, dar încă nu este gata! Cine se face vinovat de această serioasă indisciplină de plan? Constatările „Raliului şantierelor“ vă stau la dispoziţie. CU CINE RIDICAŢI O FABRICĂ VALORÎND ZECI DE MILIOANE DE LEI, TOVARĂŞI DIRECTORI? Trustul de construcţii-montaj pen­tru agricultură şi industria alimenta­ră din Bucureşti (director ing. Cor­nel Cazan) are un şantier la Tulcea (şef de şantier, ing. Horia Marinescu), iar acesta un lot la Sulina (şef de lot, Eugen Guzganu). Care lot nu are nici un inginer cu experienţă, doar cîteva... zeci de milioane de lei la dispoziţie pentru ridicarea obiectivu­lui ! Nu negăm nicidecum compe­tenţa şefului de lot sau entuziasmul celor doi ingineri şi al subingineru­­lui, toţi trei stagiari, care participă la această lucrare, insă nu ne pu­tem opri a nu întreba: din zecile de ingineri experimentaţi ai trustului nici unul nu a putut prelua condu­cerea lotului de la Sulina? Şi, în paranteză fie spus, cei trei stagiari — nici unul nefiind localnic — nu pu­teau fi plasaţi pe lingă un coleg mai virstnic al lor, de la care să se fa­miliarizeze cu tainele ingineriei? Problemele conducerii lucrărilor sînt cu atît mai complexe şi strin­gente, cu cit muncitorii nu au expe­rienţă în domeniul construcţiilor in­dustriale, deoarece fabrica de la Sulina este primul obiectiv de acest gen pe care-1 ridică oameni ce pînă nu demult au lucrat în domeniul hidroamelioraţiilor. In concluzie, con­­siderăm că politica de cadre aplicată la lotul Sulina este deficitară. Cu toate că tovarăşul inginer Cornel Cazan, directorul T.C.M.A.I.A., a vi­zitat obiectivul în discuţie, nu se poate aprecia că s-au făcut simţite îmbunătăţiri consistente în structura cadrelor. Mai mult, după aprecierea şefului de lot, la data cînd am fost pe şantier ce simţea lipsa a 30 de zidari, 10 faianţari şi 4 fierari beto­ (Continuare in pag. a 4-a) L­I LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON IMPUN: FOLOSIREA INTENSIVĂ A FIECĂREI­A • PRIMA URGENTĂ: RECOLTA­REA ȘI ELIBERAREA TERENULUI DESTINAT ÎNSAMÎNTARILOR DE TOAMNA. • SPECIALIȘTII RECOMANDA: ÎN­­SAMÎNTAREA GRIULUI POATE ÎNCE­PE ÎN TOATE ZONELE TARII. • IMPERATIVELE CAMPANIEI A­GRICOLE: ANTRENAREA LA MUNCA ÎN CÎMP A TUTUROR FORTELOR SI MIJLOACELOR; SCHIMBUL N­­E­GE­NERALIZAT PENTRU TOATE TRAC­TOARELE DIN DOTARE; ORGANIZA­RE RIGUROASĂ ÎN CÎMP; INGINE­RUL AGRONOM SA FIE PREZENT ÎN PERMANENTĂ LA LOCURILE CHEIE DE LUCRU. ’ JUDEŢUL BACAU Recoltările şi însăminţarea griului­­ in centrul preocupărilor In fermele Întreprinderilor agrico­le de stat din judeţul Bacău, activi­tatea cunoaşte In aceste zile un ritm Intens, o atenţie deosebită fiind acordată lucrărilor de care depinde asigurarea unei baze trainice recol­tei viitoare. Pe terenurile eliberate de culturile timpurii a început însă­­minţatul griului şi a celorlalte cul­turi de toamnă, pînă în prezent fiind introdusă sub brazdă sămînţă de griu, orz, precum şi de secară pen­tru masă verde, pe aproape 400 hec­tare. Avlndu-se în vedere că circa 40 la sută din totalul însămînţărilor de toamnă urmează să se facă după culturile u­rzii, accentul se pune în­deosebi, pe intensificarea ritmului la recoltări. La cartofi, de pildă, ca urmare a bunei organizări a muncii, s-a reuşit să se recolteze pînă acum (Continuara In pag. a 5-a) XXXII It;'. JUDEŢUL DÎMBOVIŢA Cu actuala viteză zilnică de lucru nu pot îi recuperate restantele ! In această săptămină, pe ogoarele dîmboviţene, ritmul lucrărilor agri­cole s-a îmbunătăţit. Farajei cu stringerea porumbului, a florii-soa­(Continuare In pag. a 5-a)

Next