Munca, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8149-8172)

1974-02-23 / nr. 8168

Simbata 23 februarie 1974 AM FOST ..NAVETIŞTI'1 PE 8 TRASEE FEROVIARE Naveta este un „rău necesar". Dezvoltarea industriei, construcţiilor, serviciilor publice absoarbe tot mai multă forţă de muncă, iar cînd aglomerările urbane îşi epuizează disponi­bilităţile proprii, se „împrumută" din satele, din localităţile învecinate, fără a dezrădăcina oamenii de acolo unde îşi au gospodăriile, rosturile, obişnuinţele. Din datele furnizate de Direcţia regională C.F.R. Bucu­reşti, prin cele 5 gări de călători ale Capitalei afluează zilnic aproape 30 000 de navetişti — cu abonamente C.F.R. — majoritatea parcurgînd distanţe pînă la 75 de kilometri. In ce condiţii călătoresc aceşti oameni spre locurile lor de muncă din Bucureşti şi apoi spre casă ? Ajung la lucru în­­tr-o condiţie fizică şi afectivă care să asigure o înaltă produc­tivitate muncii? Cînd se întorc acasă de cît timp liber mai dispun pentru o viaţă normală de familie ? Iată ce ne relatează opt reporteri ai ziarului „Munca", ce i-au însoţit pe navetişti, joi, după amiază, în drumul spre casă şi vineri, în zorii zilei, spre locurile lor de muncă din Capitală. PE PARCURS SE IVEŞTE UN PUNCT FIERBINTE 21 februarie, ora 15:09. Plec din Bucureşti-Nord cu trenul nr. 7009 Îm­preună cu navetiştii. Garnitura cu­rată, dotată cu vagoane salon de mare capacitate, oferă celor care se înapoiază acasă de la locul de mun­că condiţii destul de bune de călă­torie, aproape toţi avînd locuri pe bănci, foarte puţini fiind cei care stau in picioare. 22 februarie, în Gara Urziceni dis de­­dimineaţă, animaţie. Sunt nave­tiştii care lucrează la diferite între­prinderi şi şantiere din Capitală. Transportul acestora il asigură trenu­rile personale nr. 7 304 şi 7 302 care au plecarea la orele 3,55 şi respectiv 4,26. în ziua de 22 februarie am parcurs acest drum cu cea de-a doua cursă. Trenul, compus din şapte va­goane cu cite 74 de locuri pe bănci, a tras la peron înainte cu zece minute, timp suficient pentru urcare, avind în vedere numărul nu prea mare al călătorilor. Pînă la Moldoveni se călătoreşte comod. Aici se produce prima mare afluenţă. Grupuri de oameni încep să umple compartimen­tele, pentru ca la Fierbinţi să se populeze şi coridoarele. Cînd însă trenul se apropie de Moara Vlăsiei, printre călători începe un fel de murmur. Mulţi deschid geamurile şi încep să privească îngrijoraţi la cei circa 300 de vlăsieni care iau cu asalt vagoanele incă din mers. Nu se mai ţine cont de nimic. Cei cu abona­mente de clasa a II-a se instalează in vagoane de clasa I. De-acum eşti nevoit să stai în locul în care te găseşti fiindcă înghesuiala nu-ţi per­mite nici o mişcare. Cei care au avut „norocul" să ocupe locuri în compartimente, şi, aceştia sunt îndeosebi urziceneni, îşi comple­tează somnul de dimineaţă, joacă cărţi sau citesc. Aglomeraţia ar putea fi evitată, destul de simplu, după părerea mul­tor navetişti, cu care am stat de vorbă, prin ataşarea la garnitura existentă a încă două vagoane de clasa a II-a. Sugestie la care a sub­scris şi conductorul trenului Gheor­­ghe Ion. Rămîne să mai subscrie la această propunere şi Regionala C.F.R. Bucureşti. Persida Galuţ­ ­e de cîte 24 de locuri). E ora la care cea mai mare parte a celor 6 000 na­vetişti care trec zilnic prin această gară se îndreaptă spre casă şi at­mosfera este total deosebită de alte ore prin faptul că toate vagoanele reunesc, cu mici excepţii, o mare fa­milie. Familia de muncitori pentru ■care răgazul din tren este un fel de prelungire a climatului de la lucru ; în plus, se spun anecdote sau se dis­cută serios, un fel de relaxare activă, pînă cînd se vor dedica familiei, după care se vor întîlni iar, la tren, miine în zori. Toate locurile sînt ocupate, de a­­ceea se stă pe orice punct de spri­jin : calorifer, geamantan, bidon, ge­nunchii altcuiva şi chiar pe platfor­mele metalice dintre vagoane. Se stă­­aşa şi nimeni nu găseşte în aglome­raţie pretext de nervozitate. Oamenii se simt bine. Fumează aproape toţi bărbaţii şi, aş zice, toţi îşi sting ţigara în scrumieră, iar în compartiment este de nerespirat. Un bărbat îşi des­pachetează mîncarea dintr-un ziar, mănîncă ce i-a mai rămas, dă drumul jos hîrtiei şi, prieteneşte, îşi înjură de mamă, tovarăşul, pe motivul con­testării unui gol marcat de echipa fa­vorită. I se răspunde nu mai puţin argotic, domnişoarele roşesc, mamele oftează, mă rog, este ora bărbaţilor „navetişti" care au muncit toată ziua şi acum îşi reclamă şi acest drept jignitor auzului celorlalţi. încet-încet, trenul lasă prin gările Mihai Bravu, Frasinu, Frăţeşti, Co­­m­ana, Băneasa, Daia, grupuri de oa­meni ce se îndreaptă apoi spre sat, pe cărare, în șir indian, purtînd fie­care în sacoșă sau rucsac pîine de la București ; asta intră în ritualul na­vetei. Vagoanele sînt relativ curate. Numai hîrtia aceea de ziar se insi­nuează de sub banchetă, au obrăzni­cie. A doua zi aflu că prin gara Giurgiu trec în 24 de ore 6 196 de na­vetişti. Din oraşul dunărean pleacă spre Bucureşti aproape 300 de nave­tişti. Vin cu trenul 1 324, tren de mun­citori navetişti, dublaţi spre Bucu­reşti de la Comana încolo de profe­sori, medici, care îşi termină pro­gramul sau abia intră în cel de după amiază. Naveta înseamnă pentru mulţi somnolenţă în aer greu de fum şi de alimente, navetă înseamnă haz de necaz cînd apare un vînzător am­bulant pe traseu să-ţi vindă cinci bomboane la leu. Trenul secolului vi­tezei este de fapt cursa familiară de atîţia ani, aşteptată în satele Cimpi­­ei, vara pe arşiţă, iarna pe frig, doar că acum trenul este curat, în tren, subiectele de conversaţie sînt noi, deşi oamenii se mai Înghesuie, se mai bruschează şi se iau la harţă în nu­mele legii aspre a bărbăţiei Silvia Zabarcencu UN MINUT ÎNTÎRZIERE VALOREAZĂ CÎT O LOCOMOTIVĂ DIESEL HIDRAULICĂ Gara Titan. Navetişti In 24 de ore: 8 300. Joi, la ora 14.07 soseşte trenul de Olteniţa cu navetiştii din schim­bul N­. Urc. după coborirea lor. Stră­bat trenul de la un capăt la altul. Aspect dezolant. Peste tot, hirtii, coji de seminţe, chiştoace de ţigări, resturi alimentare, sticle goale, nu­meroase bănci cu vinilinul şi poliu­­retanul tăiate sau smulse, liteva gea­muri sparte. Ora 15:30. Aceeaşi garnitură s-a pus în mişcare sub numărul 8319. De notat că nu s-a făcut nici cea mai sumară curăţenie, deşi gararea a du­rat 83 de minute. Pînă în dreptul uzinei „23 August" totul decurge normal. Aici însă, fiecare vagon este luat cu asalt pe ambele părţi. In mai puţin de un minut, toate vagoanele sînt arhipline. Doi muncitori, Nicolae Bran şi Florea Dumitrică, de la întreprinde­rea de cabluri şi materiale izolante, aflaţi lingă mine, îmi spun că este demult timpul ca C.F.R.-ul să ia o măsură serioasă, fiindcă nu se mai poate călători în condiţiile actuale. — Mai ales dimineaţa cînd ne du­cem la lucru, adaugă Petre Pencu, de la întreprinderea „Republica", stăm într-un picior, uneori călăto­rim pe scară. Ar mai trebui încă pe atîtea vagoane ca să putem călători în condiţii omeneşti. Ajungem în staţia Curcani unde trenul se goleşte. Străbătîndu-1, mi-a fost dat să văd acelaşi spectacol de­zolant, plus două uşi rupte. In dimineaţa zilei de vineri, cînd navetiştii vin spre Bucureşti, aceeaşi mare aglomeraţie. La sosire, trenul a avut o întîrziere de 15 minute, fără motive. Mult, puţin ? — Pentru noi, ne spunea tovarăşul Dumitru Pădure, preşedintele comi­tetului sindicatului de la întreprin­derea „23 August", numai un minut de întîrziere într-o zi a celor aproa­pe 3 000­ de navetişti echivalează cu timpul necesar pentru montarea unei locomotive Diesel hidraulică de 750 C.P. Petre Pallu Punctul cald, locul unde se urcă cei mai mulţi navetişti — halta Băneşti. Cele 8 vagoane ale trenului sînt a­­cum complet ocupate, fără însă a fi supraaglomerate. Şeful de tren Ion Stăncilă care face de cîţiva ani ruta Bucureşti— Pietroşiţa ne spune : „Vagoanele sint curate la plecarea din Bucureşti. La sosirea in Tîrgovişte sau în staţia fi­nală, nu le mai recunoşti : mucuri de ţigări pe jos, hirtii aruncate, ur­me de picioare pe banchete, canape­le rupte şi totul înecat în fum şi miros de băutură. Din păcate, ace­leaşi vagoane sînt folosite pentru garniturile de întoarcere şi în punc­tul tehnic de la Pietroşiţa nu există personal suficient pentru întreţinere şi nici instalaţiile corespunzătoare". La Tîrgovişte de la biroul de miş­care, agenţia de voiaj, pe parcurs de la şefii de gară reuşim să aproximăm o cifră însumînd numărul de nave­tişti care vin şi pleacă de la Titu la Tîrgovişte, de la Tîrgovişte la Pie­troşiţa, de la Pietroşiţa la Titu — 6 000 numai pentru un schimb. Plat­forma industrială a Tîrgoviştei po­larizează în ultima vreme importan­te forţe din localităţile limitrofe. La întoarcere cu cursa 1432 care pleacă din Tîrgovişte la 4,06 prea de­vreme dacă te gîndeşti că ar trebui să-i servească nu numai pe cei ce tre­buie să ajungă pentru lucru la Bucu­reşti — mai putini — ci mai ales pe cei care ies din schimburi in uzinele din Tîrgovişte — cei mai mulţi. — Cursele de navetă sînt totdeauna la fel de aglomerate ? — Pe distanta aceasta diferenţieri­le se simt de la un sezon la altul — ne spune Ion Mighiu, muncitor la I.C.S.I.M. Eu consider că cei de la mişcare ar trebui să ţină seama că vara sînt mai mulţi navetişti, în spe­cial pentru că din primăvară se dă drumul la multe lucrări de construc­ţii. Călătoria a durat două ore şi 15 minute, conform mersului trenurilor. Cam mult pentru 80 de km ! Clara Dumitrescu CU „NAVETA" SE POATE CĂLĂTORI ŞI CONFORTABIL » Gara Obor. Navetişti în 24 de ore peste 2 000. Urcăm în trenul perso­nal 8301, în compartimente, pe cu­loare totul străluceşte ,de curăţenie. Condiţiile de transport asigurate pa­sagerilor, ambianţa primitoare fac călătoria plăcută. Din cei aproape 1­200 de navetişti, în majoritate cu domiciliul în zonele Brăneşti, Fun­­dulea, Mostiştea, Dîlga, Lehliu, a­­proape 1100 au asigurate locuri pe banchete. „Din comuna noastră (Mos­­tiştea) fac naveta peste 250 de sa­lariaţi, ne relata tovarăşul Ştefan Ciulea. Niciodată n-am călătorit ca in prezent. Vagoane confortabile, spaţioase, bine încălzite". De la alţi numeroşi călători aflăm că nu întot­deauna a fost aşa. O experimentare insistentă a unui grafic alcătuit în raport cu reţeaua de staţii existente şi cu cerinţele călătorilor a fost de natură să contribuie la creşterea simţitoare a capacităţii de transport. Timpul afectat călătoriei, prin intro­ducerea mijloacelor de tracţiune mo­dernă, a redus durata transportului pe distanţa Bucureşti—Lehliu cu a­­proape 25 la sută. „Un factor de pri­mă importanţă — ne spunea Vasile Constantin de la I.R.A. Obor — ora­rul conform mersului de tren este in marea majoritate a cazurilor respec­tat. Rar se produc întîrzieri. Aş propune, totuşi, suplimentarea va­goanelor la sfîrşit şi început de săp­tămână, zile cînd traficul e mai in­tens". In ideea foarte limpede că şi gările sînt pentru călători şi în serviciul lor, Motca Ştefan, din comuna Tă­­mădău, spunea : „Gara Obor are po­sibilitatea pentru amplasarea în in­cinta sa a unor puncte de servire a călătorilor Clădirea deosebit de fru­moasă, impunătoare, chiar cu spaţii generoase, este lipsită de spirit gos­podăresc, de iniţiativă. Cam rar se dă cu mătura prin hol şi peroane. Ar trebui să se amenajeze şi unele puncte comerciale şi de informare de absolută utilitate". într-adevăr, pen­tru miile de călători care utilizează această gară există un singur tele­fon public şi un debit de tutun. Ar fi desigur necesar măcar un chioşc cu „de toate cite ceva" pentru miile de oameni care vin şi pleacă de aici. Vasile Andrei PRIMA CURSA E LIBERĂ — A DOUA GEME DE OAMENI Gara Basarab. Ora 15. Primul tren al navetiştilor de pe direcţia Bucu­reşti—Titu—Goleşti—Piteşti a plecat. „Au reuşit să-l prindă — ne spune adjunctul şefului staţiei Bucureşti­­nord, Alexandru Cioarec, numai cei care termină lucrul la ora 14 sau 14,30 şi cîteva mii care au... părăsit locurile de muncă înainte de termi­narea programului". La 16,41 pleacă spre kilometrul 30 (Bîldana), km 36 (Ghergani), km 41 (Conteşti), km 54 (Fusea) şi km 59 (Mătăsari) muncitorii navetişti de la Semănătoarea, I.R.E.M.O.A.S., Fa­brica de faianţă şi obiecte sanitare, Fabrica de lapte, de mobilă, Bucu­reşti-Triaj etc. Călătoresc zilnic cu acest tren aproximativ 2 700 de oa­meni. Capacitatea vagoanelor din garnitura trasă la peron este Insă de numai 1 848 de locuri. Restul ? Pe culoare, pe tampoane, pe scări si pe unde nici nu te gindeşti... In vagoanele lui 1 009 a şi început să se instaleze atmosfera obişnuită de navetă. Oamenii se cunosc. Dis­cuţiile Întrerupte dimineaţa se con­tinuă acum. Călătorim de 15 minute. Compartimente întregi se înflăcă­rează la ideea începerii campiona­tului naţional de fotbal. „Mult a fost, puţin a mai rămas — zice Ştefan Radu, zidar la uzinele „Semănătoa­rea". Si unde mai pui că Dobrin e-n formă". In alte compartimente e li­nişte. Discuţiile au contenit. Unii dorm. Pe bănci, în picioare... Aţii, beau. Rachiu, vin de... 9. Am văzut însă şi compartimente întregi cu­prinse de pasiunea jocului de cărţi- Septicul e la... ordinea zilei. Intr-o oră, o oră şi ceva de drum se pierd şi se cîştigă bani. Bani grei. Munciţi. „Aşa, de distracţie"— îmi spun An­drei şi Alexandru Iordache, Gheor­­ghe şi Alexandru Pandele, două pe­rechi de fraţi, care au fost amendaţi cu 1000 de lei, joi, de plutonierul major de miliţie Constantin Titu. Insă numai cînd sînt prinşi cu banii la vedere — cum s-a întîmplat alal­tăieri. Dar cînd nu este în tren mi­liţia ? Şi de obicei nu este. Atunci jocul continuă nestingherit. De la Piteşti, dimineaţa la 3:14 porneşte spre Bucureşti singurul tren care adună toţi navetiştii schimbului I. Atmosfera e aceeaşi. Aglomeraţia, de asemenea, în mersul trenurilor mai figurează o serie de garnituri ce ar putea face ca îmbulzeala să fie evitată. Dar aceasta este cu totul altă poveste, căci cine se scoală la 2 noaptea ca să-l prindă pe 1­006 ? Aşa că... il preferăm pe acesta — îmi spun toţi muncitorii cu care discut — deşi cu 1422 se întîrzie de obicei 15 sau 30 de minute. Şi uite-aşa oa­menii pontează mai tirziu, mult după începerea normală a lucrului, pier­­zind timp preţios din producţie. Ieri, de exemplu, 1422 a mers ceva mai normal. A întîrziat doar zece mi­nute... In tren erau circa 3 000 de oameni. Total întîrziere : 30 000 de minute. în parte, datorate navetişti­lor din ultimul vagon care au de­clanşat frîna vagonului înainte de halta Basarab, fiindcă ei se aflau mai aproape de serviciu şi... nu do­reau să întirzie ! Luminiţa Doja CE BINE AR FI CA DE LA GARĂ NAVETIŞTII să-şi continue DRUMUL SPRE CASĂ CU... AUTOBUZUL Pe liniile magistralei Bucureşti— Ploieşti, navetiştii nu mai au pro­bleme cu trenul. Acum se circulă co­mod.­i.Am şi uitat vremea câd stă­team pe tampoane ori agăţaţi de scări, îmi spune Gheorghe Sandu, muncitor la Rafinăria nr. 1 din Plo­ieşti. Sunt legături bune şi nu aş­teptăm în gară. Cel puţin anul a­­cesta nu ne-a mîncat din timp tre­nul, decit atunci cînd a întirziat", îmi confirmă această opinie şi Aurel Ştefan, muncitor la întreprinderea de utilaj chimic, şi Radu Barbu de la întreprinderea „1 Mai", Constan­tin Tudor de la întreprinder­ea de construcţii metalice „Dacia" şi alţii Cum s-a reuşit o corelare a graficu­lui de mers cu orele de intrare şi ieşire din schimb am aflat de la tov. Eugen Gheorghiu, şeful staţiei Plo­­ieşti-Sud : „Am discutat întotdeauna propunerile noului grafic de mers cu directorii întreprinderilor . Şi a­­cum două săptămîni am avut o in­­tilnire cu ei pentru mersul trenurilor ce intră in vigoare în luna mai şi am stabilit legături acceptabile pentru toţi ! Ele nu depăşesc o oră, o oră şi cinsprezece minute după ieşirea din schimb. Adică atu­ cit să aibă omul timp să ajungă la gară". In 24 de ore prin staţia Ploieşti- Sud trec (adică vin şi pleacă) cca. 26 000 de navetişti. Dimineaţa este o mare de oameni. Trenul 5012 care circulă de la Mărăşeşti la Bucureşti, preia din Ploieşti pe cei care lu­crează in schimbul de noapte. Pe­ronul era înţesat şi totuşi puţini au rămas să circule în picioare pe cu­loare. Il regăsesc un vagon pe Radu Barbu, unul dintre interlocutorii mei de pe peron. „Se uşurează curînd trenul, îmi spune el. Coboară oa­menii la Brazi, Prahova, Crivina, Scroviştea. Cei mai mulţi coborîm la Prahova. Sîntem citeva sute, numai din comuna Şirna. 7 kilometri avem de făcut pînă acasă, pe jos. Asta-i greul. Ar putea să ne bage autobuz, că avem asfalt pînă in comună". In gara Prahova m-am uitat pe fereastră. O coloană lungă de oa­meni coboriţi din tren se aliniau a­­cum în faţa rastedului cu biciclete. Şi vremea nu era deloc favorabilă. In discuţiile purtate cu tovarăşii mei de drum am aflat că Rafinăria Brazi işi transportă muncitorii cu autobu­zul I.R.T.A. prin convenţie , din co­mună pină la poarta rafinăriei. Poa­te că asta ar putea s-o facă multe alte mari Întreprinderi ale Ploieştiu­­lui. Spre Bucureşti vin puţini na­vetişti cu trenul din comunele apro­piate. Cei din Chitila, Buftea, Periş, preferă autobuzele I.R.T.A. şi ale I.T.B., deoarece îi duc pînă acasă. Stela Fomino AM RAMAS PE PERON... Cînd se apropie ora 15 — prin uşile Gării Basarab începe să se scurgă un şuvoi nesfirşit de oameni (împreună cu „Nord“-ul — 13 000 de navetişti în 24 de ore). A ieşit schimbul­­ de la lucru. Toţi navetiştii de aici sint te­leormăneni. Unii lucrează la „Vul­can", alţii la Vagoane — „16 Februa­rie", la Regia de ţigări, la „Grani­tul", la C.F.R., la „Utilaj chimic" etc. La ora 16,05 personalul 1019 Bucu­reşti—Videle e tras la peron şi luat cu asalt pentru ocuparea comparti­mentelor. Şi garnitura are doar 7 vagoane. Dintre acestea numai 5 sunt de a II-a, pentru navetişti. Socotelile se cam încurcă. Unde va încăpea „toată gara" asta plină de oameni ? Cu chiu, cu vai ne urcăm. Număr 9 compartimente „rezervate" cu forţa. „Ocupanţii" stau în spatele uşilor şi le ţin strîrns pe dinăuntru să nu in­tre „străinii". Dar iată, cu zece mi­nute înainte de plecarea trenului, vi­ne „al doilea val". „Acu să te ţii nene !“ aud pe cineva lingă mine. „Valul doi" îşi are „rezervate"... cu­loarele şi locurile dintre tampoane. Doar cei care au cunoscuţi printre primii ocupanţi ai compartimentelor se pot considera fericiţi, dacă ajung pînă acolo, în sfîrşit, pornim cu două minute întîrziere. Dumitru Mihăilă, lăcătuş la întreprinderea de confec­ţii metalice Militari, Petre Columban, muncitor, Marin Rădulescu, tipograf la „13 Decembrie" îmi spun că aşa călătoresc pe această linie de „cînd se ştiu ei", în gara „16 Februarie" s-au suit claie peste grămadă încă vreo 50 de navetiști. Trenul geme, va­goanele parcă se lasă pe arcuri. La Videle coboară mai mult de jumătate. Anton Jantea, șeful tranzitului Gării Videle, îmi spune : „în vagoane tip vechi sînt 72 locuri pe bănci. în pi­cioare mai merg civilizat încă 30“. Eu am avut însă curiozitatea şi am numărat intr-un singur vagon 212 că­lători. Peste poate ! Vineri diminea­ţă. La ora 5,22 nu m-am putut urca în personalul 1 004. Plin ochi. Din gara Tîrnava peste 1 000 de muncitori navetişti veniţi din Valea Cireşului, Botoroga, Tunari şi Stejarul iau cu asalt garnitura. Rămîn pe peron şi mă întreb : „Ce-or face oare colegele mele, care la această oră încearcă şi ele să prindă cursele de Bucureşti" ? Constantin Andrei NAVETA... E PENTRU BĂRBAŢI Mai întîi am trecut prin purgato­riul I.T.B.-lu­i, ca să pot fi o zi nave­tistă pe linia Bucureşti—Giurgiu. Zic „purgatoriu" pentru că în maşina 75 care merge la gara „Progresul", după ce că vine foarte rar, se îndoaie de atîta aglomeraţie, iar călătorii, ci­i nu stau unii în brațele altora, abia dacă ajunge cu talpa la podea. Deci gara „Progresul", joi, ora 16.28. Trenul personal 1 315, pleacă la timp, cu vagoanele ocupate (compartimen­ — TRENUL E CA O CASĂ­­ SĂ-L PĂSTRĂM CURAT ! La plecarea din Bucureşti—Basarab, cursa 1435 nu este aglomerată. Pen­tru navetiştii care merg pe distanţa Bucureşti—Titu sînt convenabile alte trenuri. De la Titu însă încep să se urce navetiştii pentru Tîrgovişte. MUNKA CÎTEVA CONCLUZII... TELEGRAFIATE C.F.R. Impresii diferite şi, totuşi, cu o anume convergenţă a problemelor navetismului, probleme nesoluţionate încă pe majoritatea traseelor : • nu există trenuri speciale destinate navetiştilor ; • vagoane puţine, unele vechi, neconfortabile ; • viteză mică de circulaţie (sub 40 km/oră) pentru... secolul vitezei ; • întîrzieri nepermise pe traseu ; • nu toate gările sînt ospitaliere, funcţionale pentru fluxul navetiştilor, nu există staţii afectate numai călătorilor navetişti aşa cum o impun caracteristicile acestui tip de trafic ; • comportament necivilizat al unora dintre navetiști, mergînd pînă la acte de vandalisri. Concluziile anchetei le vom analiza împreună cu factorii de răspundere de la C.F.R. și le vom publica într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru. INFORMAŢII Cu prilejul celei de-a 56-a ani­versări a creării Forţelor Armate sovietice, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, V. I. Drozdenko, a ofe­rit, vineri seara o recepţie în sa­loanele ambasadei.­­Au participat general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministru­lui apărării naţionale şi şef al Ma­relui Stat Major, Cornel Pacoste, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, general maior Constantin O­­priţă, adjunct al ministrului apără­rii naţionale, acad. Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului gene­ral al A.R.L.U.S., generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai unor or­ganizaţii obşteşti şi instituţii cen­trale, ziarişti. Au luat parte şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, ataşaţi militari, alţi membri ai corpului diplomatic. ★ însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Democrate Coreene la Bucureşti, Jang Miang Sul, a organizat vineri, in saloanele, ambasadei, o gală de filme cu pri­lejul împlinirii a 10 ani de la pu­blicarea Tezelor tovarăşului Kim Ir Sen cu privire la problemele rurale socialiste in R.P.D. Coreeană. A fost prezentat filmul „O ţară plină de livezi". Au participat Bela Cseresnyes, vicepreşedinte al U.N.C.A.P., func­ţionari superiori din Ministerul A­­facerilor Externe, reprezentanţi ai altor instituţii centrale, ziarişti. ★ Cu ocazia aniversării proclamării Republicii Guyana, ministrul afaceri­lor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe şi justiţiei al Republicii Guyana, Shri­­dath Surendranath Ramphal. ★ A sosit la Bucureşti Patar Dodik, noul ambasador extraordinar şi ple­­nipotențiar al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Republica Socialistă România. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 22 FEBRUARIE 1974 FOND GENERAL DE PREMII : 1.350.642 lei din care 220.893 lei report. EXTRAGEREA I: 63, 33, 42, 40, 87, 24, 12, 26, 57. EXTRAGEREA A II-A: 11, 69, 61, 75, 1, 89, 46, 62, 68. Timpul probabil Doina Damina, meteorolog de ser­viciu la Institutul de meteorologie şi hidrologie, ne comunică : Datorita pătrunderii în continuare a miei mase de aer rece dinspre regiunile centrale ale Cimpiei Ruse, vremea va continua să se răcească uşor, mai ales în estul ţării. Cerul va fi schim­bător, mai mult acoperit în sudul şi estul ţârii, unde vor mai cădea pre­cipitaţii cu caracter local. în celelalte regiuni precipitaţiile vor fi izolate. Pe alocuri in zona de munte va ninge. Vintul va sufla slab pină la potrivit. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 0 şi 10 grade, iar minimele între -6 şi +4 grade. Pe blocuri în Banat şi Transilvania se va produce ceaţă. Pagina a 5-a SPORT • SPORT » SPORT • SPORT ACTUALITATEA LA OINĂ • „CUPA U.G.S.R." REVINE PRINTRE COMPETIŢIILE CENTRALE • FINALA PE ŢARA SE VA DESFĂŞURĂ LA ORADEA • NOI SECŢII PE LINGĂ ASOCIAŢIILE SPORTIVE SINDICALE. Jocul nostru naţional, oină, cunoaş­te o tot mai largă răspîndire în rîn­dul tinerilor din întreprinderi şi in­stituţii. La recenta plenară a fede­raţiei de specialitate s-au scos în evi­denţă rezultatele frumoase obţinute de echipele asociaţiilor sportive sin­dicale Gloria B uzinele „Republica" Bucureşti, Confecţia Rîmnicu Sărat, Celuloza-Călăraşi, Torpedo-Zărneşti (Braşov), C.F.R. Sibiu şi Combinatul poligrafic „Casa Scînteii", care au dominat ultimele competiţii republi­cane. De subliniat că, la ora actuală ac­tivează în ţară 210 secţii de oină afi­liate la F.R.O., cu aproape 4 000 de jucători legitimaţi, dintre care 36 de­ţin titlul de maestru al sportului. A­­ceste nuclee sportive se pregătesc pentru noul sezon competiţional, a­­vînd prevăzute mai multe întreceri interesante. Pe prim plan se situea­ză „Cupa României", „Cupa tineretu­lui", „Cupa speranţelor" — competi­ţie rezervată echipelor şcolare — şi Campionatul republican, care a ajuns la a 23-a ediţie. Printre concursurile centrale de amploare se numără şi „Cupa U.G.S.R.", reintrodusă in ca­lendarul sportiv pe 1974. Această competiţie, organizată de Comisia sport-turism a U.G.S.R., în colabora­re cu federaţia de oină, va reuni la start mai multe formaţii sindicale din ţară. Etapa finală se desfăşoară la Oradea, în ultima decadă a lunii iu­nie. Pentru noul sezon s-au luat unele măsuri privind dezvoltarea activităţii centrelor de iniţiere în jocul de oină din ţară, cum sînt, de pildă, cele 116 centre din judeţul Olt, a celor 62 de echipe din judeţul Constanţa şi 32 de formaţii şcolare din judeţul Neamţ, unde s-au amenajat numeroase tere­nuri de joc. Se va mări numărul sec­ţiilor de oină de pe lingă asociaţiile sportive sindicale şi, totodată, urmea­ză să se creeze noi centre de învăţa­rea oinei în toate judeţele. Comisiile judeţene de oină vor organiza, în se­zonul de primăvară, cursuri de arbitri şi instructori sportivi, cu participarea jucătorilor fruntaşi. Fără îndoială, acestea vor contribui la buna desfă­şurare a activităţii competiţionale şi la creşterea valorică a întrecerilor. Pe plan local, urmează să se orga­nizeze o serie de concursuri de ma­să cum sînt : „Cupa Calatis" la Con­stanţa, „Cupa Ialomiţa" la Călăraşi, „Cupa Dunării" la Galaţi, „Cupa Moldovei" la Botoşani, sau „Cupa Maramureşului" la Baia Mare. La a­­ceste competiţii se va experimenta noul regulament de oină, în care s-au introdus o serie de elemente tehnice privind dinamizarea întrecerilor de pe dreptunghiul de joc. M. Laurian Orientare turistică Tineri şi tinere din sectorul 1 al Capitalei au cutreierat — ore în şir — pădurea Băneasa înarmaţi cu hărţi şi creioane. Erau elevi şi eleve din şcolile generale, licee, şcoli pro­fesionale şi studenţi de la A.S.E., care s-au întrecut pe grupe de vîr­­stă într-un concurs de iniţiere in orientarea turistică. Primele locuri au fost ocupate de Şcoala generală nr. 5 (grupa sub 14 ani), Şcoala generală nr. 1 (grupa 14—15 ani), Grupul şcolar poligrafic „Dimitrie Marinescu" (grupa 16—17 ani), iar de la studenţii A.S.E., Mi­­haela Băţăgui (anul II comerţ ex­terior) şi Gheorghe Ion (anul II merceologie) au fost cei mai buni. Text şi foto: Nic. TOKACEK Semnarea unui Acord privind transporturile maritime intrn miwnrrmmn Dnrmhlinii Cnd­olicto Dnmonia IIIUU 5UVUIIIUIU liupuuiiuii­uuuiuiiuiu iiuiuumu şi Republicii Argentina Vineri la amiază, la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a avut loc semnarea Acordului între guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Argentina pri­vind transporturile maritime. Documentul a fost semnat, din partea română, de Emil Drăgănescu­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, iar din partea argentiniană de Juan Carlos Mar­­celino Beltramino, ambasadorul a­­cestei ţări la Bucureşti. La solemnitate au fost " de faţă Nicolae Ghenea, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Gheorghe Airinei, Marin Măroiu, Ion Nicoles­­cu, adjuncţi ai ministrului transpor­turilor şi telecomunicaţiilor, precum şi membri ai Ambasadei Argentinei. Exprimind satisfacţia pentru acor­­dul încheiat, Emil Drăgănescu a relevat faptul că el creează o serie de facilităţi privind transporturile ma­ritime între cele două ţări, contri­buind totodată la intensificarea rela­ţiilor comerciale bilaterale. Vorbito­rul a subliniat că documentul se în­scrie în contextul relaţiilor priete­neşti dintre România şi Argentina. El a arătat că intîlnirea, de anul trecut, dintre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi generalul Juan Peron, discuţiile purtate cu această ocazie au constituit un moment esen­ţial pentru dezvoltarea şi diversifi­carea pe multiple planuri a relaţiilor reciproc avantajoase dintre ţările noastre. La rîndul său ambasadorul Juan Carlos Marcellino Beltramino, subli­niind semnificaţia acordului încheiat, a exprimat dorinţa ca acest an, în care va avea loc vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în ţara sa, şi care a început sub bune auspicii prin semnarea cîtorva instrumente asupra operaţiunilor economice în sectoare industriale bine determinate, să fie, Într-adevăr, anul începerii unei noi etape a relaţiilor amintite, caracte­rizate de un curs susţinut şi perma­nent crescînd al schimburilor, al cooperării economice şi al colaborării mai strînse in domeniile politic, ştiin­ţific şi cultural. Este dorinţa noastră, împărtăşită de guvernul român ca dezvoltarea acestor legături între cele două ţări prietene să capete o forţă şi o amploare necunoscute până acum. (Agerpres) O idee convertită în 100 milioane lei economii Microinterviu cu prof. univ. dr. ing. Nicolae Murguleţ La facultatea de metalurgie a Institutului Politehnic au fost analiza­te rezultatele colaborării cu marile combinate din ţară : Reşiţa, Galaţi şi Hunedoara, încă de­ mai mulţi ani, tema colaborării dintre oamenii de la catedră şi cei din uzină a fost folosirea mai raţională a energiei. Co­lectivul condus de profesorul Nicolae Murguleţ a obţinut succese remar­cabile în acest mare dialog ştiinţă-producţie. — Tovarăşe profesor, ştiu că incă din timpul studenţiei şi mai tirziu cînd aţi pregătit teza de doctorat, v-aţi împărţit timpul de studiu cu cel din uzină. — Intr-adevăr, am urmărit în activitatea mea ştiinţifică găsirea unor căi care să ducă la economia de energie, economii care după calculele mele pot fi de-a dreptul spectaculoase printr-o reconsiderare a proceselor tehnologice. Pierind de la această idee mi-am propus să studiez tema : extinderea bazei de combustibili la aglomerarea minereurilor de fier pentru furnale. Făcînd o examinare a întregului proces de aglomerare, am constatat o serie de elemente care pot conduce întîi la o economie de energie şi apoi la Înlocuirea unor combustibili de import cu cei indi­geni. — La ce anume vă referiţi, concret ? — La Reşiţa, unde am primit un sprijin fără rezerve din partea con­ducerii, in urma unui studiu şi a unei îndelungate experienţe am ajuns la concluzia că se justifică şi deci se impune în tehnica metalurgică ac­tuală adoptarea unui aglomerat de minereu de fier suprabazic an­ cărui rezultat a însemnat în anul trecut 100 milioane lei economii. Succesul obţinut a generat ideea folosirii lui atit la elaborarea fontei în furnale, cit şi la elaborarea oţelului din fonta respectivă. Regindind acum proce­sele care au loc la elaborarea oţelului am ajuns la concluzia că putem realiza şi la convertizoarele de oţel de la Galaţi un nou procedeu de ela­borare a oţelului cu fondanţi sintetici suprabazici (zgură sintetică). Apli­­cind această ide­e la obţinerea oţelului, la Galaţi, chiar de primele 600 de şarje s-au obţinut peste 30 milioane economii. — Ce perspective de generalizare oferă procedeul dv. pentru indus­tria noastră metalurgică ? — Adoptarea lui la toate furnalele noastre, precum şi la elaborarea oţe­lului atit la convertizoare cit şi la cuptoarele Martin şi electrice va deter­mina un oţel de masă cu calităţi superioare care uzual se fabrică numai prin procedeul in cuptoare electrice. Vor fi realizate astfel mari econo­mii de energie nobilă cut şi investiţiiin utilaje. Adriana Luscalov ■ ATLETISM 03 • FONDISTII DIN LOTUL REPU­BLICAN LA PRIMA CONFRUNTA­RE OFICIALA • UN GRUP DE SPORTIVI ROMANI EVOLUEAZĂ IN CEHOSLOVACIA • „CROSUL 8 MARTIE ORGANIZAT DE CLUBUL „METALUL" BUCUREŞTI. .• După finalele campionatelor re­publicane de atletism în sală pentru seniori, care se desfăşoară astăzi şi duminică, în Capitală, un grup de sportivi români va evolua în Ceho­slovacia. Este vorba de două concur­suri internaţionale programate marţi 26 februarie în localitatea Trlnec şi joi 28 februarie la Praga. Acestea vor constitui şi o verificare a specialiş­tilor probei de sărituri în Înălţime (fete şi băieţi) în vederea participării la Campionatele europene din sală, care au loc la Goteborg (Suedia) in zilele de 9—10 martie. • Pe un traseu de lingă Băile Felix (Oradea) se va desfăşura duminică 3 martie un concurs republican de cros, care va reuni la start mai mulţi atleţi şi atlete din ţară. Este prima întrecere oficială din acest sezon rezervată fondiştilor, prilej de selecţie pentru „Crosul Balcanic", ce urmează să ai­bă loc la 24 martie în localitatea Ve­­lenje — Iugoslavia. La concursul de cros amintit vor participa reprezen­tanţi ai asociaţiilor şi cluburilor spor­tive sindicale „Constructorul" şi „Me­talul" Bucureşti, „Steagul roşu‘‘-Bra­­şov, „Rovine" şi ,,Olimpia“-Craiova, C.S.O. Piteşti, C.S.M. Cluj, I.P. Ora­dea etc. . • Cu prilejul zilei de 8 Martie in mai multe localităţi din ţară vor avea loc o serie de concursuri tradiţionale de atletism. Dintre acestea notăm „Crosul 8 Martie", întrecerea rezerva­tă fetelor, organizată de clubul spor­tiv sindical „Metalul“-Bucureşti. Concursul se desfăşoară duminică 3 martie. In aceeaşi zi, va avea loc şi competiţia de atletism „Cupa Metalul", pentru seniori şi juniori. BUN TOATE SPORTURILE ATENA 22 — In staţiunea de spor­turi de iarnă Portaria din apropiere de Voios, a început cea de-a 7-a edi­ţie a Campionatelor balcanice de schi. Proba de slalom special a fost cîştigată de schiorul român Dan Cris­­tea, cronometrat în cele două manşe cu timpul de 90,66/100, urmat de concurentul bulgar Kotkov — 91”75/ 100. • HAGA. — La sfirşitul acestei săptămîni se vor desfăşura în oraşul olandez Enschede campionatele euro­pene de tir cu aer comprimat la care şi-au anunţat participarea peste 300 de ţintaşi reprezentînd 23 de ţări printre care U.R.S.S., Suedia, Româ­nia, Ungaria, Polonia şi altele. In anul 1973 aceste campionate au avut loc la Linz în Austria şi au fost dominate de sportivii din U.R.S.S. care au cîştigat 11 din cele 12 probe stabilind în acelaşi timp şi 9 noi re­corduri mondiale. La această ediţie a campionatelor europene ROMÂNIA VA FI REPRE­ZENTATA PRINTRE ALTII DE DAN IUGA, LIVIU STAN, M. TRUŞ­­CA, ANIŞOARA ''''MATEI SI ŞTE­FAN CABAN. • MIÎNCHEN. — Echipa elveţiană de fotbal F.C. Basel, aflată in turneu în R.F. Germania, a jucat cu forma­ţia Müinchen 1860. Fotbaliştii vest­­germani au terminat învingători cu scorul de 2—0.

Next