Munca, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8149-8172)
1974-02-23 / nr. 8168
Simbata 23 februarie 1974 AM FOST ..NAVETIŞTI'1 PE 8 TRASEE FEROVIARE Naveta este un „rău necesar". Dezvoltarea industriei, construcţiilor, serviciilor publice absoarbe tot mai multă forţă de muncă, iar cînd aglomerările urbane îşi epuizează disponibilităţile proprii, se „împrumută" din satele, din localităţile învecinate, fără a dezrădăcina oamenii de acolo unde îşi au gospodăriile, rosturile, obişnuinţele. Din datele furnizate de Direcţia regională C.F.R. Bucureşti, prin cele 5 gări de călători ale Capitalei afluează zilnic aproape 30 000 de navetişti — cu abonamente C.F.R. — majoritatea parcurgînd distanţe pînă la 75 de kilometri. In ce condiţii călătoresc aceşti oameni spre locurile lor de muncă din Bucureşti şi apoi spre casă ? Ajung la lucru într-o condiţie fizică şi afectivă care să asigure o înaltă productivitate muncii? Cînd se întorc acasă de cît timp liber mai dispun pentru o viaţă normală de familie ? Iată ce ne relatează opt reporteri ai ziarului „Munca", ce i-au însoţit pe navetişti, joi, după amiază, în drumul spre casă şi vineri, în zorii zilei, spre locurile lor de muncă din Capitală. PE PARCURS SE IVEŞTE UN PUNCT FIERBINTE 21 februarie, ora 15:09. Plec din Bucureşti-Nord cu trenul nr. 7009 Împreună cu navetiştii. Garnitura curată, dotată cu vagoane salon de mare capacitate, oferă celor care se înapoiază acasă de la locul de muncă condiţii destul de bune de călătorie, aproape toţi avînd locuri pe bănci, foarte puţini fiind cei care stau in picioare. 22 februarie, în Gara Urziceni dis dedimineaţă, animaţie. Sunt navetiştii care lucrează la diferite întreprinderi şi şantiere din Capitală. Transportul acestora il asigură trenurile personale nr. 7 304 şi 7 302 care au plecarea la orele 3,55 şi respectiv 4,26. în ziua de 22 februarie am parcurs acest drum cu cea de-a doua cursă. Trenul, compus din şapte vagoane cu cite 74 de locuri pe bănci, a tras la peron înainte cu zece minute, timp suficient pentru urcare, avind în vedere numărul nu prea mare al călătorilor. Pînă la Moldoveni se călătoreşte comod. Aici se produce prima mare afluenţă. Grupuri de oameni încep să umple compartimentele, pentru ca la Fierbinţi să se populeze şi coridoarele. Cînd însă trenul se apropie de Moara Vlăsiei, printre călători începe un fel de murmur. Mulţi deschid geamurile şi încep să privească îngrijoraţi la cei circa 300 de vlăsieni care iau cu asalt vagoanele incă din mers. Nu se mai ţine cont de nimic. Cei cu abonamente de clasa a II-a se instalează in vagoane de clasa I. De-acum eşti nevoit să stai în locul în care te găseşti fiindcă înghesuiala nu-ţi permite nici o mişcare. Cei care au avut „norocul" să ocupe locuri în compartimente, şi, aceştia sunt îndeosebi urziceneni, îşi completează somnul de dimineaţă, joacă cărţi sau citesc. Aglomeraţia ar putea fi evitată, destul de simplu, după părerea multor navetişti, cu care am stat de vorbă, prin ataşarea la garnitura existentă a încă două vagoane de clasa a II-a. Sugestie la care a subscris şi conductorul trenului Gheorghe Ion. Rămîne să mai subscrie la această propunere şi Regionala C.F.R. Bucureşti. Persida Galuţ e de cîte 24 de locuri). E ora la care cea mai mare parte a celor 6 000 navetişti care trec zilnic prin această gară se îndreaptă spre casă şi atmosfera este total deosebită de alte ore prin faptul că toate vagoanele reunesc, cu mici excepţii, o mare familie. Familia de muncitori pentru ■care răgazul din tren este un fel de prelungire a climatului de la lucru ; în plus, se spun anecdote sau se discută serios, un fel de relaxare activă, pînă cînd se vor dedica familiei, după care se vor întîlni iar, la tren, miine în zori. Toate locurile sînt ocupate, de aceea se stă pe orice punct de sprijin : calorifer, geamantan, bidon, genunchii altcuiva şi chiar pe platformele metalice dintre vagoane. Se stăaşa şi nimeni nu găseşte în aglomeraţie pretext de nervozitate. Oamenii se simt bine. Fumează aproape toţi bărbaţii şi, aş zice, toţi îşi sting ţigara în scrumieră, iar în compartiment este de nerespirat. Un bărbat îşi despachetează mîncarea dintr-un ziar, mănîncă ce i-a mai rămas, dă drumul jos hîrtiei şi, prieteneşte, îşi înjură de mamă, tovarăşul, pe motivul contestării unui gol marcat de echipa favorită. I se răspunde nu mai puţin argotic, domnişoarele roşesc, mamele oftează, mă rog, este ora bărbaţilor „navetişti" care au muncit toată ziua şi acum îşi reclamă şi acest drept jignitor auzului celorlalţi. încet-încet, trenul lasă prin gările Mihai Bravu, Frasinu, Frăţeşti, Comana, Băneasa, Daia, grupuri de oameni ce se îndreaptă apoi spre sat, pe cărare, în șir indian, purtînd fiecare în sacoșă sau rucsac pîine de la București ; asta intră în ritualul navetei. Vagoanele sînt relativ curate. Numai hîrtia aceea de ziar se insinuează de sub banchetă, au obrăznicie. A doua zi aflu că prin gara Giurgiu trec în 24 de ore 6 196 de navetişti. Din oraşul dunărean pleacă spre Bucureşti aproape 300 de navetişti. Vin cu trenul 1 324, tren de muncitori navetişti, dublaţi spre Bucureşti de la Comana încolo de profesori, medici, care îşi termină programul sau abia intră în cel de după amiază. Naveta înseamnă pentru mulţi somnolenţă în aer greu de fum şi de alimente, navetă înseamnă haz de necaz cînd apare un vînzător ambulant pe traseu să-ţi vindă cinci bomboane la leu. Trenul secolului vitezei este de fapt cursa familiară de atîţia ani, aşteptată în satele Cimpiei, vara pe arşiţă, iarna pe frig, doar că acum trenul este curat, în tren, subiectele de conversaţie sînt noi, deşi oamenii se mai Înghesuie, se mai bruschează şi se iau la harţă în numele legii aspre a bărbăţiei Silvia Zabarcencu UN MINUT ÎNTÎRZIERE VALOREAZĂ CÎT O LOCOMOTIVĂ DIESEL HIDRAULICĂ Gara Titan. Navetişti In 24 de ore: 8 300. Joi, la ora 14.07 soseşte trenul de Olteniţa cu navetiştii din schimbul N. Urc. după coborirea lor. Străbat trenul de la un capăt la altul. Aspect dezolant. Peste tot, hirtii, coji de seminţe, chiştoace de ţigări, resturi alimentare, sticle goale, numeroase bănci cu vinilinul şi poliuretanul tăiate sau smulse, liteva geamuri sparte. Ora 15:30. Aceeaşi garnitură s-a pus în mişcare sub numărul 8319. De notat că nu s-a făcut nici cea mai sumară curăţenie, deşi gararea a durat 83 de minute. Pînă în dreptul uzinei „23 August" totul decurge normal. Aici însă, fiecare vagon este luat cu asalt pe ambele părţi. In mai puţin de un minut, toate vagoanele sînt arhipline. Doi muncitori, Nicolae Bran şi Florea Dumitrică, de la întreprinderea de cabluri şi materiale izolante, aflaţi lingă mine, îmi spun că este demult timpul ca C.F.R.-ul să ia o măsură serioasă, fiindcă nu se mai poate călători în condiţiile actuale. — Mai ales dimineaţa cînd ne ducem la lucru, adaugă Petre Pencu, de la întreprinderea „Republica", stăm într-un picior, uneori călătorim pe scară. Ar mai trebui încă pe atîtea vagoane ca să putem călători în condiţii omeneşti. Ajungem în staţia Curcani unde trenul se goleşte. Străbătîndu-1, mi-a fost dat să văd acelaşi spectacol dezolant, plus două uşi rupte. In dimineaţa zilei de vineri, cînd navetiştii vin spre Bucureşti, aceeaşi mare aglomeraţie. La sosire, trenul a avut o întîrziere de 15 minute, fără motive. Mult, puţin ? — Pentru noi, ne spunea tovarăşul Dumitru Pădure, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „23 August", numai un minut de întîrziere într-o zi a celor aproape 3 000 de navetişti echivalează cu timpul necesar pentru montarea unei locomotive Diesel hidraulică de 750 C.P. Petre Pallu Punctul cald, locul unde se urcă cei mai mulţi navetişti — halta Băneşti. Cele 8 vagoane ale trenului sînt acum complet ocupate, fără însă a fi supraaglomerate. Şeful de tren Ion Stăncilă care face de cîţiva ani ruta Bucureşti— Pietroşiţa ne spune : „Vagoanele sint curate la plecarea din Bucureşti. La sosirea in Tîrgovişte sau în staţia finală, nu le mai recunoşti : mucuri de ţigări pe jos, hirtii aruncate, urme de picioare pe banchete, canapele rupte şi totul înecat în fum şi miros de băutură. Din păcate, aceleaşi vagoane sînt folosite pentru garniturile de întoarcere şi în punctul tehnic de la Pietroşiţa nu există personal suficient pentru întreţinere şi nici instalaţiile corespunzătoare". La Tîrgovişte de la biroul de mişcare, agenţia de voiaj, pe parcurs de la şefii de gară reuşim să aproximăm o cifră însumînd numărul de navetişti care vin şi pleacă de la Titu la Tîrgovişte, de la Tîrgovişte la Pietroşiţa, de la Pietroşiţa la Titu — 6 000 numai pentru un schimb. Platforma industrială a Tîrgoviştei polarizează în ultima vreme importante forţe din localităţile limitrofe. La întoarcere cu cursa 1432 care pleacă din Tîrgovişte la 4,06 prea devreme dacă te gîndeşti că ar trebui să-i servească nu numai pe cei ce trebuie să ajungă pentru lucru la Bucureşti — mai putini — ci mai ales pe cei care ies din schimburi in uzinele din Tîrgovişte — cei mai mulţi. — Cursele de navetă sînt totdeauna la fel de aglomerate ? — Pe distanta aceasta diferenţierile se simt de la un sezon la altul — ne spune Ion Mighiu, muncitor la I.C.S.I.M. Eu consider că cei de la mişcare ar trebui să ţină seama că vara sînt mai mulţi navetişti, în special pentru că din primăvară se dă drumul la multe lucrări de construcţii. Călătoria a durat două ore şi 15 minute, conform mersului trenurilor. Cam mult pentru 80 de km ! Clara Dumitrescu CU „NAVETA" SE POATE CĂLĂTORI ŞI CONFORTABIL » Gara Obor. Navetişti în 24 de ore peste 2 000. Urcăm în trenul personal 8301, în compartimente, pe culoare totul străluceşte ,de curăţenie. Condiţiile de transport asigurate pasagerilor, ambianţa primitoare fac călătoria plăcută. Din cei aproape 1200 de navetişti, în majoritate cu domiciliul în zonele Brăneşti, Fundulea, Mostiştea, Dîlga, Lehliu, aproape 1100 au asigurate locuri pe banchete. „Din comuna noastră (Mostiştea) fac naveta peste 250 de salariaţi, ne relata tovarăşul Ştefan Ciulea. Niciodată n-am călătorit ca in prezent. Vagoane confortabile, spaţioase, bine încălzite". De la alţi numeroşi călători aflăm că nu întotdeauna a fost aşa. O experimentare insistentă a unui grafic alcătuit în raport cu reţeaua de staţii existente şi cu cerinţele călătorilor a fost de natură să contribuie la creşterea simţitoare a capacităţii de transport. Timpul afectat călătoriei, prin introducerea mijloacelor de tracţiune modernă, a redus durata transportului pe distanţa Bucureşti—Lehliu cu aproape 25 la sută. „Un factor de primă importanţă — ne spunea Vasile Constantin de la I.R.A. Obor — orarul conform mersului de tren este in marea majoritate a cazurilor respectat. Rar se produc întîrzieri. Aş propune, totuşi, suplimentarea vagoanelor la sfîrşit şi început de săptămână, zile cînd traficul e mai intens". In ideea foarte limpede că şi gările sînt pentru călători şi în serviciul lor, Motca Ştefan, din comuna Tămădău, spunea : „Gara Obor are posibilitatea pentru amplasarea în incinta sa a unor puncte de servire a călătorilor Clădirea deosebit de frumoasă, impunătoare, chiar cu spaţii generoase, este lipsită de spirit gospodăresc, de iniţiativă. Cam rar se dă cu mătura prin hol şi peroane. Ar trebui să se amenajeze şi unele puncte comerciale şi de informare de absolută utilitate". într-adevăr, pentru miile de călători care utilizează această gară există un singur telefon public şi un debit de tutun. Ar fi desigur necesar măcar un chioşc cu „de toate cite ceva" pentru miile de oameni care vin şi pleacă de aici. Vasile Andrei PRIMA CURSA E LIBERĂ — A DOUA GEME DE OAMENI Gara Basarab. Ora 15. Primul tren al navetiştilor de pe direcţia Bucureşti—Titu—Goleşti—Piteşti a plecat. „Au reuşit să-l prindă — ne spune adjunctul şefului staţiei Bucureştinord, Alexandru Cioarec, numai cei care termină lucrul la ora 14 sau 14,30 şi cîteva mii care au... părăsit locurile de muncă înainte de terminarea programului". La 16,41 pleacă spre kilometrul 30 (Bîldana), km 36 (Ghergani), km 41 (Conteşti), km 54 (Fusea) şi km 59 (Mătăsari) muncitorii navetişti de la Semănătoarea, I.R.E.M.O.A.S., Fabrica de faianţă şi obiecte sanitare, Fabrica de lapte, de mobilă, Bucureşti-Triaj etc. Călătoresc zilnic cu acest tren aproximativ 2 700 de oameni. Capacitatea vagoanelor din garnitura trasă la peron este Insă de numai 1 848 de locuri. Restul ? Pe culoare, pe tampoane, pe scări si pe unde nici nu te gindeşti... In vagoanele lui 1 009 a şi început să se instaleze atmosfera obişnuită de navetă. Oamenii se cunosc. Discuţiile Întrerupte dimineaţa se continuă acum. Călătorim de 15 minute. Compartimente întregi se înflăcărează la ideea începerii campionatului naţional de fotbal. „Mult a fost, puţin a mai rămas — zice Ştefan Radu, zidar la uzinele „Semănătoarea". Si unde mai pui că Dobrin e-n formă". In alte compartimente e linişte. Discuţiile au contenit. Unii dorm. Pe bănci, în picioare... Aţii, beau. Rachiu, vin de... 9. Am văzut însă şi compartimente întregi cuprinse de pasiunea jocului de cărţi- Septicul e la... ordinea zilei. Intr-o oră, o oră şi ceva de drum se pierd şi se cîştigă bani. Bani grei. Munciţi. „Aşa, de distracţie"— îmi spun Andrei şi Alexandru Iordache, Gheorghe şi Alexandru Pandele, două perechi de fraţi, care au fost amendaţi cu 1000 de lei, joi, de plutonierul major de miliţie Constantin Titu. Insă numai cînd sînt prinşi cu banii la vedere — cum s-a întîmplat alaltăieri. Dar cînd nu este în tren miliţia ? Şi de obicei nu este. Atunci jocul continuă nestingherit. De la Piteşti, dimineaţa la 3:14 porneşte spre Bucureşti singurul tren care adună toţi navetiştii schimbului I. Atmosfera e aceeaşi. Aglomeraţia, de asemenea, în mersul trenurilor mai figurează o serie de garnituri ce ar putea face ca îmbulzeala să fie evitată. Dar aceasta este cu totul altă poveste, căci cine se scoală la 2 noaptea ca să-l prindă pe 1006 ? Aşa că... il preferăm pe acesta — îmi spun toţi muncitorii cu care discut — deşi cu 1422 se întîrzie de obicei 15 sau 30 de minute. Şi uite-aşa oamenii pontează mai tirziu, mult după începerea normală a lucrului, pierzind timp preţios din producţie. Ieri, de exemplu, 1422 a mers ceva mai normal. A întîrziat doar zece minute... In tren erau circa 3 000 de oameni. Total întîrziere : 30 000 de minute. în parte, datorate navetiştilor din ultimul vagon care au declanşat frîna vagonului înainte de halta Basarab, fiindcă ei se aflau mai aproape de serviciu şi... nu doreau să întirzie ! Luminiţa Doja CE BINE AR FI CA DE LA GARĂ NAVETIŞTII să-şi continue DRUMUL SPRE CASĂ CU... AUTOBUZUL Pe liniile magistralei Bucureşti— Ploieşti, navetiştii nu mai au probleme cu trenul. Acum se circulă comod.i.Am şi uitat vremea câd stăteam pe tampoane ori agăţaţi de scări, îmi spune Gheorghe Sandu, muncitor la Rafinăria nr. 1 din Ploieşti. Sunt legături bune şi nu aşteptăm în gară. Cel puţin anul acesta nu ne-a mîncat din timp trenul, decit atunci cînd a întirziat", îmi confirmă această opinie şi Aurel Ştefan, muncitor la întreprinderea de utilaj chimic, şi Radu Barbu de la întreprinderea „1 Mai", Constantin Tudor de la întreprinderea de construcţii metalice „Dacia" şi alţii Cum s-a reuşit o corelare a graficului de mers cu orele de intrare şi ieşire din schimb am aflat de la tov. Eugen Gheorghiu, şeful staţiei Ploieşti-Sud : „Am discutat întotdeauna propunerile noului grafic de mers cu directorii întreprinderilor . Şi acum două săptămîni am avut o intilnire cu ei pentru mersul trenurilor ce intră in vigoare în luna mai şi am stabilit legături acceptabile pentru toţi ! Ele nu depăşesc o oră, o oră şi cinsprezece minute după ieşirea din schimb. Adică atu cit să aibă omul timp să ajungă la gară". In 24 de ore prin staţia Ploieşti- Sud trec (adică vin şi pleacă) cca. 26 000 de navetişti. Dimineaţa este o mare de oameni. Trenul 5012 care circulă de la Mărăşeşti la Bucureşti, preia din Ploieşti pe cei care lucrează in schimbul de noapte. Peronul era înţesat şi totuşi puţini au rămas să circule în picioare pe culoare. Il regăsesc un vagon pe Radu Barbu, unul dintre interlocutorii mei de pe peron. „Se uşurează curînd trenul, îmi spune el. Coboară oamenii la Brazi, Prahova, Crivina, Scroviştea. Cei mai mulţi coborîm la Prahova. Sîntem citeva sute, numai din comuna Şirna. 7 kilometri avem de făcut pînă acasă, pe jos. Asta-i greul. Ar putea să ne bage autobuz, că avem asfalt pînă in comună". In gara Prahova m-am uitat pe fereastră. O coloană lungă de oameni coboriţi din tren se aliniau acum în faţa rastedului cu biciclete. Şi vremea nu era deloc favorabilă. In discuţiile purtate cu tovarăşii mei de drum am aflat că Rafinăria Brazi işi transportă muncitorii cu autobuzul I.R.T.A. prin convenţie , din comună pină la poarta rafinăriei. Poate că asta ar putea s-o facă multe alte mari Întreprinderi ale Ploieştiului. Spre Bucureşti vin puţini navetişti cu trenul din comunele apropiate. Cei din Chitila, Buftea, Periş, preferă autobuzele I.R.T.A. şi ale I.T.B., deoarece îi duc pînă acasă. Stela Fomino AM RAMAS PE PERON... Cînd se apropie ora 15 — prin uşile Gării Basarab începe să se scurgă un şuvoi nesfirşit de oameni (împreună cu „Nord“-ul — 13 000 de navetişti în 24 de ore). A ieşit schimbul de la lucru. Toţi navetiştii de aici sint teleormăneni. Unii lucrează la „Vulcan", alţii la Vagoane — „16 Februarie", la Regia de ţigări, la „Granitul", la C.F.R., la „Utilaj chimic" etc. La ora 16,05 personalul 1019 Bucureşti—Videle e tras la peron şi luat cu asalt pentru ocuparea compartimentelor. Şi garnitura are doar 7 vagoane. Dintre acestea numai 5 sunt de a II-a, pentru navetişti. Socotelile se cam încurcă. Unde va încăpea „toată gara" asta plină de oameni ? Cu chiu, cu vai ne urcăm. Număr 9 compartimente „rezervate" cu forţa. „Ocupanţii" stau în spatele uşilor şi le ţin strîrns pe dinăuntru să nu intre „străinii". Dar iată, cu zece minute înainte de plecarea trenului, vine „al doilea val". „Acu să te ţii nene !“ aud pe cineva lingă mine. „Valul doi" îşi are „rezervate"... culoarele şi locurile dintre tampoane. Doar cei care au cunoscuţi printre primii ocupanţi ai compartimentelor se pot considera fericiţi, dacă ajung pînă acolo, în sfîrşit, pornim cu două minute întîrziere. Dumitru Mihăilă, lăcătuş la întreprinderea de confecţii metalice Militari, Petre Columban, muncitor, Marin Rădulescu, tipograf la „13 Decembrie" îmi spun că aşa călătoresc pe această linie de „cînd se ştiu ei", în gara „16 Februarie" s-au suit claie peste grămadă încă vreo 50 de navetiști. Trenul geme, vagoanele parcă se lasă pe arcuri. La Videle coboară mai mult de jumătate. Anton Jantea, șeful tranzitului Gării Videle, îmi spune : „în vagoane tip vechi sînt 72 locuri pe bănci. în picioare mai merg civilizat încă 30“. Eu am avut însă curiozitatea şi am numărat intr-un singur vagon 212 călători. Peste poate ! Vineri dimineaţă. La ora 5,22 nu m-am putut urca în personalul 1 004. Plin ochi. Din gara Tîrnava peste 1 000 de muncitori navetişti veniţi din Valea Cireşului, Botoroga, Tunari şi Stejarul iau cu asalt garnitura. Rămîn pe peron şi mă întreb : „Ce-or face oare colegele mele, care la această oră încearcă şi ele să prindă cursele de Bucureşti" ? Constantin Andrei NAVETA... E PENTRU BĂRBAŢI Mai întîi am trecut prin purgatoriul I.T.B.-lui, ca să pot fi o zi navetistă pe linia Bucureşti—Giurgiu. Zic „purgatoriu" pentru că în maşina 75 care merge la gara „Progresul", după ce că vine foarte rar, se îndoaie de atîta aglomeraţie, iar călătorii, cii nu stau unii în brațele altora, abia dacă ajunge cu talpa la podea. Deci gara „Progresul", joi, ora 16.28. Trenul personal 1 315, pleacă la timp, cu vagoanele ocupate (compartimen — TRENUL E CA O CASĂ SĂ-L PĂSTRĂM CURAT ! La plecarea din Bucureşti—Basarab, cursa 1435 nu este aglomerată. Pentru navetiştii care merg pe distanţa Bucureşti—Titu sînt convenabile alte trenuri. De la Titu însă încep să se urce navetiştii pentru Tîrgovişte. MUNKA CÎTEVA CONCLUZII... TELEGRAFIATE C.F.R. Impresii diferite şi, totuşi, cu o anume convergenţă a problemelor navetismului, probleme nesoluţionate încă pe majoritatea traseelor : • nu există trenuri speciale destinate navetiştilor ; • vagoane puţine, unele vechi, neconfortabile ; • viteză mică de circulaţie (sub 40 km/oră) pentru... secolul vitezei ; • întîrzieri nepermise pe traseu ; • nu toate gările sînt ospitaliere, funcţionale pentru fluxul navetiştilor, nu există staţii afectate numai călătorilor navetişti aşa cum o impun caracteristicile acestui tip de trafic ; • comportament necivilizat al unora dintre navetiști, mergînd pînă la acte de vandalisri. Concluziile anchetei le vom analiza împreună cu factorii de răspundere de la C.F.R. și le vom publica într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru. INFORMAŢII Cu prilejul celei de-a 56-a aniversări a creării Forţelor Armate sovietice, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, V. I. Drozdenko, a oferit, vineri seara o recepţie în saloanele ambasadei.Au participat general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, general maior Constantin Opriţă, adjunct al ministrului apărării naţionale, acad. Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului general al A.R.L.U.S., generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai unor organizaţii obşteşti şi instituţii centrale, ziarişti. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi militari, alţi membri ai corpului diplomatic. ★ însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Democrate Coreene la Bucureşti, Jang Miang Sul, a organizat vineri, in saloanele, ambasadei, o gală de filme cu prilejul împlinirii a 10 ani de la publicarea Tezelor tovarăşului Kim Ir Sen cu privire la problemele rurale socialiste in R.P.D. Coreeană. A fost prezentat filmul „O ţară plină de livezi". Au participat Bela Cseresnyes, vicepreşedinte al U.N.C.A.P., funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanţi ai altor instituţii centrale, ziarişti. ★ Cu ocazia aniversării proclamării Republicii Guyana, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe şi justiţiei al Republicii Guyana, Shridath Surendranath Ramphal. ★ A sosit la Bucureşti Patar Dodik, noul ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Republica Socialistă România. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 22 FEBRUARIE 1974 FOND GENERAL DE PREMII : 1.350.642 lei din care 220.893 lei report. EXTRAGEREA I: 63, 33, 42, 40, 87, 24, 12, 26, 57. EXTRAGEREA A II-A: 11, 69, 61, 75, 1, 89, 46, 62, 68. Timpul probabil Doina Damina, meteorolog de serviciu la Institutul de meteorologie şi hidrologie, ne comunică : Datorita pătrunderii în continuare a miei mase de aer rece dinspre regiunile centrale ale Cimpiei Ruse, vremea va continua să se răcească uşor, mai ales în estul ţării. Cerul va fi schimbător, mai mult acoperit în sudul şi estul ţârii, unde vor mai cădea precipitaţii cu caracter local. în celelalte regiuni precipitaţiile vor fi izolate. Pe alocuri in zona de munte va ninge. Vintul va sufla slab pină la potrivit. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 0 şi 10 grade, iar minimele între -6 şi +4 grade. Pe blocuri în Banat şi Transilvania se va produce ceaţă. Pagina a 5-a SPORT • SPORT » SPORT • SPORT ACTUALITATEA LA OINĂ • „CUPA U.G.S.R." REVINE PRINTRE COMPETIŢIILE CENTRALE • FINALA PE ŢARA SE VA DESFĂŞURĂ LA ORADEA • NOI SECŢII PE LINGĂ ASOCIAŢIILE SPORTIVE SINDICALE. Jocul nostru naţional, oină, cunoaşte o tot mai largă răspîndire în rîndul tinerilor din întreprinderi şi instituţii. La recenta plenară a federaţiei de specialitate s-au scos în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de echipele asociaţiilor sportive sindicale Gloria B uzinele „Republica" Bucureşti, Confecţia Rîmnicu Sărat, Celuloza-Călăraşi, Torpedo-Zărneşti (Braşov), C.F.R. Sibiu şi Combinatul poligrafic „Casa Scînteii", care au dominat ultimele competiţii republicane. De subliniat că, la ora actuală activează în ţară 210 secţii de oină afiliate la F.R.O., cu aproape 4 000 de jucători legitimaţi, dintre care 36 deţin titlul de maestru al sportului. Aceste nuclee sportive se pregătesc pentru noul sezon competiţional, avînd prevăzute mai multe întreceri interesante. Pe prim plan se situează „Cupa României", „Cupa tineretului", „Cupa speranţelor" — competiţie rezervată echipelor şcolare — şi Campionatul republican, care a ajuns la a 23-a ediţie. Printre concursurile centrale de amploare se numără şi „Cupa U.G.S.R.", reintrodusă in calendarul sportiv pe 1974. Această competiţie, organizată de Comisia sport-turism a U.G.S.R., în colaborare cu federaţia de oină, va reuni la start mai multe formaţii sindicale din ţară. Etapa finală se desfăşoară la Oradea, în ultima decadă a lunii iunie. Pentru noul sezon s-au luat unele măsuri privind dezvoltarea activităţii centrelor de iniţiere în jocul de oină din ţară, cum sînt, de pildă, cele 116 centre din judeţul Olt, a celor 62 de echipe din judeţul Constanţa şi 32 de formaţii şcolare din judeţul Neamţ, unde s-au amenajat numeroase terenuri de joc. Se va mări numărul secţiilor de oină de pe lingă asociaţiile sportive sindicale şi, totodată, urmează să se creeze noi centre de învăţarea oinei în toate judeţele. Comisiile judeţene de oină vor organiza, în sezonul de primăvară, cursuri de arbitri şi instructori sportivi, cu participarea jucătorilor fruntaşi. Fără îndoială, acestea vor contribui la buna desfăşurare a activităţii competiţionale şi la creşterea valorică a întrecerilor. Pe plan local, urmează să se organizeze o serie de concursuri de masă cum sînt : „Cupa Calatis" la Constanţa, „Cupa Ialomiţa" la Călăraşi, „Cupa Dunării" la Galaţi, „Cupa Moldovei" la Botoşani, sau „Cupa Maramureşului" la Baia Mare. La aceste competiţii se va experimenta noul regulament de oină, în care s-au introdus o serie de elemente tehnice privind dinamizarea întrecerilor de pe dreptunghiul de joc. M. Laurian Orientare turistică Tineri şi tinere din sectorul 1 al Capitalei au cutreierat — ore în şir — pădurea Băneasa înarmaţi cu hărţi şi creioane. Erau elevi şi eleve din şcolile generale, licee, şcoli profesionale şi studenţi de la A.S.E., care s-au întrecut pe grupe de vîrstă într-un concurs de iniţiere in orientarea turistică. Primele locuri au fost ocupate de Şcoala generală nr. 5 (grupa sub 14 ani), Şcoala generală nr. 1 (grupa 14—15 ani), Grupul şcolar poligrafic „Dimitrie Marinescu" (grupa 16—17 ani), iar de la studenţii A.S.E., Mihaela Băţăgui (anul II comerţ exterior) şi Gheorghe Ion (anul II merceologie) au fost cei mai buni. Text şi foto: Nic. TOKACEK Semnarea unui Acord privind transporturile maritime intrn miwnrrmmn Dnrmhlinii Cndolicto Dnmonia IIIUU 5UVUIIIUIU liupuuiiuiiuuuiuiiuiu iiuiuumu şi Republicii Argentina Vineri la amiază, la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a avut loc semnarea Acordului între guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Argentina privind transporturile maritime. Documentul a fost semnat, din partea română, de Emil Drăgănescuvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, iar din partea argentiniană de Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti. La solemnitate au fost " de faţă Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Airinei, Marin Măroiu, Ion Nicolescu, adjuncţi ai ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi membri ai Ambasadei Argentinei. Exprimind satisfacţia pentru acordul încheiat, Emil Drăgănescu a relevat faptul că el creează o serie de facilităţi privind transporturile maritime între cele două ţări, contribuind totodată la intensificarea relaţiilor comerciale bilaterale. Vorbitorul a subliniat că documentul se înscrie în contextul relaţiilor prieteneşti dintre România şi Argentina. El a arătat că intîlnirea, de anul trecut, dintre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi generalul Juan Peron, discuţiile purtate cu această ocazie au constituit un moment esenţial pentru dezvoltarea şi diversificarea pe multiple planuri a relaţiilor reciproc avantajoase dintre ţările noastre. La rîndul său ambasadorul Juan Carlos Marcellino Beltramino, subliniind semnificaţia acordului încheiat, a exprimat dorinţa ca acest an, în care va avea loc vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în ţara sa, şi care a început sub bune auspicii prin semnarea cîtorva instrumente asupra operaţiunilor economice în sectoare industriale bine determinate, să fie, Într-adevăr, anul începerii unei noi etape a relaţiilor amintite, caracterizate de un curs susţinut şi permanent crescînd al schimburilor, al cooperării economice şi al colaborării mai strînse in domeniile politic, ştiinţific şi cultural. Este dorinţa noastră, împărtăşită de guvernul român ca dezvoltarea acestor legături între cele două ţări prietene să capete o forţă şi o amploare necunoscute până acum. (Agerpres) O idee convertită în 100 milioane lei economii Microinterviu cu prof. univ. dr. ing. Nicolae Murguleţ La facultatea de metalurgie a Institutului Politehnic au fost analizate rezultatele colaborării cu marile combinate din ţară : Reşiţa, Galaţi şi Hunedoara, încă de mai mulţi ani, tema colaborării dintre oamenii de la catedră şi cei din uzină a fost folosirea mai raţională a energiei. Colectivul condus de profesorul Nicolae Murguleţ a obţinut succese remarcabile în acest mare dialog ştiinţă-producţie. — Tovarăşe profesor, ştiu că incă din timpul studenţiei şi mai tirziu cînd aţi pregătit teza de doctorat, v-aţi împărţit timpul de studiu cu cel din uzină. — Intr-adevăr, am urmărit în activitatea mea ştiinţifică găsirea unor căi care să ducă la economia de energie, economii care după calculele mele pot fi de-a dreptul spectaculoase printr-o reconsiderare a proceselor tehnologice. Pierind de la această idee mi-am propus să studiez tema : extinderea bazei de combustibili la aglomerarea minereurilor de fier pentru furnale. Făcînd o examinare a întregului proces de aglomerare, am constatat o serie de elemente care pot conduce întîi la o economie de energie şi apoi la Înlocuirea unor combustibili de import cu cei indigeni. — La ce anume vă referiţi, concret ? — La Reşiţa, unde am primit un sprijin fără rezerve din partea conducerii, in urma unui studiu şi a unei îndelungate experienţe am ajuns la concluzia că se justifică şi deci se impune în tehnica metalurgică actuală adoptarea unui aglomerat de minereu de fier suprabazic an cărui rezultat a însemnat în anul trecut 100 milioane lei economii. Succesul obţinut a generat ideea folosirii lui atit la elaborarea fontei în furnale, cit şi la elaborarea oţelului din fonta respectivă. Regindind acum procesele care au loc la elaborarea oţelului am ajuns la concluzia că putem realiza şi la convertizoarele de oţel de la Galaţi un nou procedeu de elaborare a oţelului cu fondanţi sintetici suprabazici (zgură sintetică). Aplicind această idee la obţinerea oţelului, la Galaţi, chiar de primele 600 de şarje s-au obţinut peste 30 milioane economii. — Ce perspective de generalizare oferă procedeul dv. pentru industria noastră metalurgică ? — Adoptarea lui la toate furnalele noastre, precum şi la elaborarea oţelului atit la convertizoare cit şi la cuptoarele Martin şi electrice va determina un oţel de masă cu calităţi superioare care uzual se fabrică numai prin procedeul in cuptoare electrice. Vor fi realizate astfel mari economii de energie nobilă cut şi investiţiiin utilaje. Adriana Luscalov ■ ATLETISM 03 • FONDISTII DIN LOTUL REPUBLICAN LA PRIMA CONFRUNTARE OFICIALA • UN GRUP DE SPORTIVI ROMANI EVOLUEAZĂ IN CEHOSLOVACIA • „CROSUL 8 MARTIE ORGANIZAT DE CLUBUL „METALUL" BUCUREŞTI. .• După finalele campionatelor republicane de atletism în sală pentru seniori, care se desfăşoară astăzi şi duminică, în Capitală, un grup de sportivi români va evolua în Cehoslovacia. Este vorba de două concursuri internaţionale programate marţi 26 februarie în localitatea Trlnec şi joi 28 februarie la Praga. Acestea vor constitui şi o verificare a specialiştilor probei de sărituri în Înălţime (fete şi băieţi) în vederea participării la Campionatele europene din sală, care au loc la Goteborg (Suedia) in zilele de 9—10 martie. • Pe un traseu de lingă Băile Felix (Oradea) se va desfăşura duminică 3 martie un concurs republican de cros, care va reuni la start mai mulţi atleţi şi atlete din ţară. Este prima întrecere oficială din acest sezon rezervată fondiştilor, prilej de selecţie pentru „Crosul Balcanic", ce urmează să aibă loc la 24 martie în localitatea Velenje — Iugoslavia. La concursul de cros amintit vor participa reprezentanţi ai asociaţiilor şi cluburilor sportive sindicale „Constructorul" şi „Metalul" Bucureşti, „Steagul roşu‘‘-Braşov, „Rovine" şi ,,Olimpia“-Craiova, C.S.O. Piteşti, C.S.M. Cluj, I.P. Oradea etc. . • Cu prilejul zilei de 8 Martie in mai multe localităţi din ţară vor avea loc o serie de concursuri tradiţionale de atletism. Dintre acestea notăm „Crosul 8 Martie", întrecerea rezervată fetelor, organizată de clubul sportiv sindical „Metalul“-Bucureşti. Concursul se desfăşoară duminică 3 martie. In aceeaşi zi, va avea loc şi competiţia de atletism „Cupa Metalul", pentru seniori şi juniori. BUN TOATE SPORTURILE ATENA 22 — In staţiunea de sporturi de iarnă Portaria din apropiere de Voios, a început cea de-a 7-a ediţie a Campionatelor balcanice de schi. Proba de slalom special a fost cîştigată de schiorul român Dan Cristea, cronometrat în cele două manşe cu timpul de 90,66/100, urmat de concurentul bulgar Kotkov — 91”75/ 100. • HAGA. — La sfirşitul acestei săptămîni se vor desfăşura în oraşul olandez Enschede campionatele europene de tir cu aer comprimat la care şi-au anunţat participarea peste 300 de ţintaşi reprezentînd 23 de ţări printre care U.R.S.S., Suedia, România, Ungaria, Polonia şi altele. In anul 1973 aceste campionate au avut loc la Linz în Austria şi au fost dominate de sportivii din U.R.S.S. care au cîştigat 11 din cele 12 probe stabilind în acelaşi timp şi 9 noi recorduri mondiale. La această ediţie a campionatelor europene ROMÂNIA VA FI REPREZENTATA PRINTRE ALTII DE DAN IUGA, LIVIU STAN, M. TRUŞCA, ANIŞOARA ''''MATEI SI ŞTEFAN CABAN. • MIÎNCHEN. — Echipa elveţiană de fotbal F.C. Basel, aflată in turneu în R.F. Germania, a jucat cu formaţia Müinchen 1860. Fotbaliştii vestgermani au terminat învingători cu scorul de 2—0.