Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-29 / nr. 8223

Proletari din toate tarile, unifi-va ! MUNCA ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8223 ♦♦♦ Luni 29 aprilie 1974 ♦♦♦ 8 pagini 30 ban" Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheor­ghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de cercetări chimice — puternică şi prestigioasă unitate de cer­cetare, care a găzduit dezbate­rile plenarei şi expoziţia — to­varăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit entu­ziasm, cu multă căldură de spe­cialiştii care lucrează aici, in manifestarea lor însufleţită gă­­sindu-şi expresia sentimentele de adincă dragoste şi recunoş­tinţă faţă de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenţie permanentă orientării şi progresului rapid al activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ridi­cării ei pe un plan superior în concordanţă cu cerinţele majore ale etapei actuale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In intîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, preşedintele Con­siliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, miniştri, pre­şedinţii academiilor de ştiinţe, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de invăţămînt superior, precum şi membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. (Continuare in pag. a 3-a) C­uvântam tovarăşului MOL­A­­i CEAUŞESCU la plenara Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, şi prin dum­neavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Cen­tral al partidului. (Aplauze puter­nice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aş dori să felicit pe acei care au rea­lizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cer­cetare, care au fost prezentate în expoziţie. Ele reprezintă într-ade­­văr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe aceas­tă cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia în acest sector atât de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi pentru soluţiona­­rea unor probleme necesare pro­ducţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii, fi­nele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper însă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am ai un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţi­nut, fiecare a arătat că se reali­zează economii la import de mili­oane şi zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale şi, cel puţin în­­cepînd din 1975, se vor reflecta în bugetul ţării, în sensul de a re­duce necesarul de valută la im­port, producînd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Anima­ţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază­­ ale re dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dum­neavoastră. Sîntem, în general, sa­tisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cerce­tării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţio­na acele probleme care sînt le­gate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări­ reali­zate în diverse institute, care se a­­plică în producţie şi dau deja re­zultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut în această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conduce­rea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile şi rezulta­tele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa cum am mai discutat şi în alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă ne­cesităţilor societăţii într-o etapă dată — şi România se găseşte într-o etapă a dezvoltării sale ra­pide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere material şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al ba­zei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul ţă­rilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de aseme­nea, destul de vast. Avem în ve­dere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei Se înţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Ori­cum, toate institutele centrale, pre­cum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin pla­nul de dezvoltare a ramurii res­pective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare pro­priu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfăşurat pînă acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a contribui la elaborarea programului de dez­voltare economică şi mai cu sea­mă a programului de cercetare ştiinţifică menit să soluţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cinci­nalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra fap­tului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptui­rea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă re­fer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici , însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducătorii institu­telor centrale şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o muncă mai te­meinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute , am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult şi ar fi normal acum ca, după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţinem rezultate mai bune în cer­cetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — atit cei din institutele departamentale, cit şi cei din învăţămînt — vor lucra într-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid pro­blemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sînt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu în suficientă măsură forţa de cercetare de care dispunem în în­­văţămîntul superior, îndeosebi, participă la soluţionarea marilor probleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu insti­tutele centrale, trebuie să asigure integrarea activă a tuturor oame­nilor din învăţămînt în activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a e­­conomiei noastre naţionale. Sînt un şir de probleme care pun- (Continuare in pag. a 3-a) I întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşii Dolores Ibarruri şi Santiago Carrillo Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit cu tovarăşii Dolores Ibarruri, preşedintele Par­tidului Comunist din Spania, şi San­tiago Carrillo, secretar general al partidului. La întrevedere au participat tova­răşii Emil Bodnaraş, Elena Ceauşescu, Manea Mănescu, Gheor­­gh­e Pană, membri ai Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghi­­zela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Au participat, din partea spaniolă, tovarăşii Ignacio Gallego şi Ramon Mendezona, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania, şi Irene Falcon, membru al C.C. al partidului. în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi principalelor preocupări ale celor două partide frăţeşti, la un schimb de opinii privind unele probleme ale vieţii politice internaţionale, ale miş­cării comuniste şi muncitoreşti. In spiritul legăturilor tradiţionale existente între cele două partide, s-a exprimat deplinul acord pentru dez­voltarea in continuare a relaţiilor frăţeşti de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, în in­teresul ambelor popoare, al cauzei unităţii tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, al triumfului păcii, democraţiei şi socialismului în lume. După convorbire, Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. a oferit un dejun în cinstea tovarăşilor Dolores Ibarruri şi Santiago Carrillo. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gore, Ion Păţan, Ştefan Andrei, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte tovară­şii Ignacio Gallego, Ramon Mende­zona, Irene Falcon. In timpul dejunului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Dolo­res Ibarrumi au toastat pentru întă­rirea prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, întilnirea şi dejunul s-au desfăşu­rat intr-o atmosferă de caldă prie­tenie, deplină înţelegere reciprocă şi cordialitate ce caracterizează relaţii­le dintre cele două partide. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi a Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene­­ ■­ Sâmbătă 27 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit o delegaţie comună a Federaţiei Sindicatelor din Palesti­na şi a Federaţiei Generale a Sindi­catelor Iordaniene, care face o vizită de prietenie şi schimb de experienţă în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Mahmoud Abou-El-Leyl, secretar general-ad­­junct al Federaţiei Sindicatelor din Palestina, Mohammad Jadallah, se­cretar general-adjunct al Federaţiei Generale a Sindicatelor lordaniene, Avvam­ Jamil, secretar al Federaţiei Generale a Sindicatelor lordaniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din Palestina. Oaspeţii au fost însoţiţi de Imad Abdin, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei acreditat pe lingă C.C. al P.C.R. La întrevedere au participat Mihai Dalea, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Central al Uni­unii­ Generale a Sindicatelor din România, Gheorghe Petrescu, vice­preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. Exprimindu-şi deosebita satisfacţie de a fi primiţi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Mahmoud Abou-El-Leyl a transmis secretarului general al P.C.R. un mesaj de salut, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire din partea lui Yasser Ara­­fat, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un salut cordial, urări de succes în lupta poporului palestinean pentru împlinirea cit mai grabnică a aspiraţiilor sale de libertate, autode­terminare, pace şi progres. Membrii delegaţiei au subliniat semnificaţia deosebită a vizitei şefu­lui statului român în unele ţări a­­rabe, relevînd importanţa acestei vizite pentru întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Româ­nia şi ţările arabe, a solidarităţii militante dintre sindicatele române şi sindicatele din ţările arabe. Membrii delegaţiei au dat o înaltă apreciere poziţiei constructive a României în legătură cu soluţionarea problemelor Orientului Mijlociu, ac­tivităţii deosebite a şefului statului român în vederea instaurării in a­­ceastă zonă a unei păci durabile şi drepte. Arătind că îşi aminteşte cu multă plăcere vizita efectuată în ţările a­­rabe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită sindi­catelor­ oamenilor muncii din ţările arabe un călduros salut, cele mai bune urări de pace, progres şi pros­peritate. In timpul convorbirii s-a subliniat importanţa solidarităţii internaţiona­le, a unităţii muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, în lupta pentru progres şi bunăstare, pentru victoria cauzei păcii şi înţelegerii între popoare, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Noi fapte şi succese din cronica întrecerii socialiste Printre primele 5 mari unităţi e­­conomice din judeţul Mureş care au anunţat pînă ieri îndeplinirea pre­vederilor planului pe primele patru luni la producţia globală şi export se înscrie şi întreprinderea „ELEC­­TROMUREŞ". Astfel, colectivul aces­tei prestigioase unităţi întîmpină marea sărbătoare de la 1 Mai cu o depăşire a sarcinilor de plan de 28 milioane , lei la producţia industrială şi de 4 milioane lei valută, la ex­port. S-au realizat peste prevederi însemnate cantităţi de conductori electrici, echipament electric, auto­tractor şi bunuri de larg consum e­­lectrocalorice. (VIOREL MEGHEŞ, coresp. „MUNCA"). 28 MILIOANE PESTE PLAN FORESTIERII ÎŞI ONOREAZĂ ANGAJAMENTELE Utilizind cu randament sporit mij­loacele de mecanizare, extinzînd a­­cordul global şi metoda de exploa­tare a arborilor cu coronament, fo­restierii din judeţele MUREŞ şi HAR­GHITA au îndeplinit înainte de ter­men sarcinile de plan şi angaja­mentele pe primele 4 luni ale anu­lui. Colectivele celor două mari în­treprinderi forestiere din judeţele Mureş şi Harghita au înregistrat prin realizările obţinute pînă acum un avans de 2 luni şi 10 zile şi res­pectiv 3 luni şi 10 zile faţă de pre­vederile „la zi" ale cincinalului. (VIOREL MEGHEŞ, coresp. „MUN­CA"). CU O SĂPTĂMÎNĂ MAI DEVREME Aplicind în activitatea lor metode tehnologice moderne, de maximă e­­ficienţă economică, cum ar fi : me­toda drumului critic la ciclul de montaj-transport-montaj, forajul cu jet­i harnicii sondori medieşeni au reuşit ca în cinstea zilei de 1 Mai să îndeplinească planul fizic de fo­raj pe primele 4 luni cu o săptă­­mînă mai devreme. In această pe­rioadă a fost terminat forajul a 27 sonde, faţă de 20 cîte erau planifi­cate. Viteza de lucru a crescut de la 1117 metri pe instalaţie, la 1 421 metri, iar viteza mecanică a sporit de la 4,02 metri pe oră în 1973, la 4,74 metri pe oră în prezent. De menţionat că, de la începutul anului şi pină acum, sondorii me­dieşeni au forat suplimentar aproa­pe 15 000 metri. (ION VIDRIGHIN, coresp. „MUNCA"). 20 METODE NOI Colectivul întreprinderii „SOI­RITATEA" din SATU-MARE a dat în cinstea zilei de 1 Mai o ducţie marfă în valoare de 1­0, şi a creat aproximativ 20 model (BILT PAMFIL, coresp. „MUN

Next