Munca, iulie 1974 (Anul 30, nr. 8236-8239)

1974-07-05 / nr. 8236

Pagina a 2-a Un program al bunei organizări în întreaga viață economică (Urmare din pag. 1) românești in plin proces de dezvoltare, problemelor noi implicate de profilarea, specia­lizarea și cooperarea producției industriale, cu un grad tot mai ridicat de complexitate tehnică. Faptul că planul cincinal se realizează cu succes in condi­țiile activității centralelor cer­tifică o bună funcționalitate, in angrenajul economiei naționale, arată că în cei cinci ani de la crearea lor s-a format o expe­riență utilă. In spiritul de exigență pro­priu comuniștilor, secretarului general al partidului, la consfă­tuire s-a discutat deschis des­pre unele greșeli, lipsuri și greu­tăți care au apărut in organi­zarea și activitatea centralelor industriale. De altfel, pe par­cursul funcționării noilor orga­nisme economice, conducerea partidului și statului nostru a și adus unele corective, cum ar fi mai buna așezare și concen­trare pe ramuri și subramuri a centralelor ,reducerea substan­țială a aparatului lor tehnico­­administrativ, îmbunătățirea ra­portului între personalul de exe­cuție și cel de conducere și alte măsuri de optimizare. Procesul de maturizare al centralelor industriale benefi­ciază acum de noi și importante clarificări, de un veritabil pro­gram de acțiune jalonat în am­pla cuvintare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și in Rezoluția adoptată de consfătuire. Printre principalele probleme ce polarizează atenția in acest efort de perfecționare, se înscriu concretizarea precisă a atribuțiilor diferitelor com­partimente din centrale în re­gulamen­te-tip care urmează a fi experimentate timp de un an, îndrumarea directă, concre­tă a întreprinderilor din siste­mul centralei, soluționarea ope­rativă și competentă, la fața locului, a problemelor produc­ției. Rațiunea creării centrale­lor industriale — apropierea conducerii economice de pro­ducție — impune de urgență re­distribuirea specialiștilor și în­cadrarea corespunzătoare a u­­nităților productive de bază. Se­cretarul general al partidului a cerut activului de partid și de stat din centralele industriale și întreprinderi să procedeze la o îmbunătățire substanțială a stilului și metodelor de muncă, să introducă mai multă ordine și disciplină in modul de orga­nizare și funcționare, de condu­cere curentă a activității cen­tralelor. O preocupare sporită se cere a fi acordată îndeplini­rii atribuțiilor conferite pri­­ lege acestor organisme econo­mice în elaborarea și înfăptui­rea planurilor, înlăturării lipsu­rilor din întreaga muncă de pla­nificare. O influență pozitivă determinantă va avea în acest scop acțiunea actuală de întoc­mire a planurilor pe ramuri și subramuri care prevăd concret, pînă la produsele fizice, tot ce ne propunem să realizăm, cel puțin pînă în 1980. O problemă cardinală abor­dată de consfătuire și de docu­mentele sale programatice este modernizarea producției, valori­ficarea potențialului cercetării noastre științifice, mobilizarea mai activă a inteligenței româ­nești in înnoirea permanentă a tehnologiilor și produselor. Cu simțul realist și patriotismul vi­brant ce il caracterizează, preșe­dintele Republicii releva la tri­buna consfătuirii : „Afirm cu toată seriozitatea, cu deplină încredere, că nu există astăzi problemă, in domeniul tehnicii sau științei pe care, dacă ne propunem să o soluționăm, să nu o putem rezolva. Avem și o solidă bază materială, avem și cadre tehnice care pot soluționa problemele industriei moderne. Depinde de felul cum vom ști să unim toate aceste forțe, să orientăm întreaga activitate în direcțiile hotărîtoare pentru progresul economiei, pentru asigura realizarea in bune con­­­diții a programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului in România“. Cu toate aceste probleme fun­damentale sunt confruntate și sindicatele care au răspunderi mari, atit în consiliile și comi­tetele oamenilor muncii din care fac parte de drept, cît și în munca politică și organizatorică de mobilizare a maselor de fău­ritori ai bunurilor materiale la îndeplinirea programului de dezvoltare economică — temeiul ridicării standardului de viață al celor ce muncesc, al întregu­lui popor, înfăptuirea sarcinilor importante atribuite sindicatelor in buna organizare a activități centralelor, incumbă o anco­rare deplin responsabilă în toa­te problemele care condiționează îndeplinirea integrală a planului și a angajamentelor asumate în întrecere. Din ansamblul acestor probleme se impune să ne con­centrăm cu deosebire atenția asupra pregătirii cadrelor, a for­ței de muncă in general, atit sub raport profesional, cît și etic. Ritmul intens de dezvol­tare a economiei trebuie corelat în fiecare centrală cu asigurarea din vreme­a cadrelor, mai cu seamă, a muncitorilor calificați și a maiștrilor. Sindicatele pot aduce o importantă contribuție la elaborarea și înfăptuirea pro­gramelor de pregătire profesio­nală, la eradicarea fluctuației forței de muncă, la disciplinei și ordinei în întărirea între­prinderi și, îndeosebi, la buna organizare a muncii și asigura­rea stabilității formațiilor de lu­cru. Responsabilitatea socială a oamenilor muncii, derivată din dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producție și făuritori ai bunurilor materiale este necesar să se manifeste mai puternic în întreținerea cu spirit gospodăresc a mașinilor și utilajelor, creșterea producti­vității muncii, reducerea cheltu­ielilor materiale, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de ex­port, în toate problemele con­ducerii și organizării producției asupra cărora iși spun cuvîntul și decid în ale oamenilor adunările generale și în consiliile și muncii, precum comitetele de conducere în care sînt reprezen­tați. „Democrația economică, democrația socialiști — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — trebuie să fie nu o lozinci ge­nerală, ci o realitate zilnică a vieții economice, exprimați prin participarea fiecărui am al muncii la activitatea de condu­cere, la înfăptuirea programului de dezvoltare a țarii noastre“. Marile sarcini puse in fața eco­nomiei noastre pot fi soluțio­nate in mod optim numai cu concursul larg, entuziast, res­ponsabil al maselor de oameni ai muncii, prin perfecționarea modalităților democratice de adoptare a deciziilor și contro­lul sistematic al înfăptuirii aces­tora. Participanții la consfătuire, dînd expresie voinței milioane­lor de oameni ai muncii din in­dustrie, s-au angajat solemn, in Rezoluția adoptată, să întîmpine cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, nu nu­mai cu rezultate generale bune în îndeplinirea planului, ci și cu o organizare radical îm­bunătățită a muncii, acționind cu toată hotărîrea pentru reali­zarea mărețului program de propășire economică și socială a României. MUNCA TIMP AL MATURITĂȚII (Urmare din pag. 1) construcții. Inscriindu-se pe linia perfecționării activității noastre economice gener­ale, Comitetul Executiv a cerut să se ia in continuare măsuri pentru reducerea permanentă a lensiurilor de producție și a consumurilor specifice, creș­terea substanțială a productivității muncii și a calității pro­duselor, îmbunătățirea structurii producției și altele. Comite­tul Executiv a ascultat, de asemenea, o informare cu pri­vire la lucrările celei de-a 28-a Sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc și a aprobat activitatea delegației române care a participat la sesiune. In această săptămână s-a încheiat, cu succes deplin, vizita oficială în țara noastră a președintelui Republicii Arabe Egipt, președintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat și soția sa, doamna Gihane El Sadat, precum și a președintelui ales al Republicii Columbia, dr. Alfonso Lopez Michelsen cu soția, doamna Cecilia Caballero de Lopez, care la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, au fost oaspeții Republicii Socialiste Româ­nia. Dialogul la cel mai inalt nivel, pe multiple planuri, pro­movat cu consecvență de partidul și statul nostru, s-a do­vedit și de această dată prin rezultatele sale fructuoase, ca o cale viabilă, cu largi deschideri spre cunoaștere, colaborare prietenească și cooperare cu toate statele lumii, indiferent de orinduirea lor socială, in interesul păcii și securității inter­naționale, al cauzei progresului și civilizației. Aceste vizite, prin documentele istorice semnate, au deschis un nou, amplu și rodnic capitol al colaborării și prieteniei dintre poporul român și poporul egiptean, dintre poporul român și poporul columbian, au pus puternic în evidenta dorința comună de a deschide relațiilor dintre state noi și rodnice orizonturi de afirmare multilaterală, in interesul reciproc, al cauzei păcii și înțelegerii internaționale. 'T­radiționalele și rodnicele legături dintre Romania Iugoslavia, care cunosc de mai mulți ani o continuă ampli­si­ficare, au primit, in această săptămână, o nouă și strălu­cită confirmare : la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, in prima jumătate a acestei luni sosește in țara noastră, intr-o vizită oficială de prie­tenie, tovarășul Iosip B­roz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia împreuna cu soția, Iovanita Broz. Po­porul nostru așteaptă cu un viu interes pe înalții oaspeți, dialogurile dintre cei doi președinți, reprezentând o nouă contribuție la întărirea și lărgirea relațiilor reciproce de colaborare și cooperare, la cauza paci și progresului în lume. Ca și in săptămână precedentă, pe agenda contactelor di­plomatice ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii, au figurat mai multe primiri. Ministrul afacerilor externe al Republicii Turcia, Turan Güneș, aflat in vizită oficială in țara noastra, a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu din partea pre­ședintelui Republicii Turcia, Fahri Korutuik, invitația de a face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o călătorie ofi­cială in Turcia, vizită acceptată cu plăcere. In timpul con­vorbirii, desfășurată intr-o ambianță de caldă cordialitate, s-a remarcat cu satisfacție cursul ascendent al relațiilor de prietenie și bună vecin­ătate dintre cele două țâri și popoare. Dialogul constructiv dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu și ministrul afacerilor externe al Turciei a evidențiat, de ase­menea, posibilitățile multiple pe care cele două țări le pot aduce la soluționarea marilor probleme de care depind îm­bunătățirea climatului politic, dezvoltarea înțelegerii și coo­perării pașnice intre națiuni, întărirea unui sistem trainic de securitate și cooperare in Europa, transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, unde să dom­nească colaborarea și cooperarea pașnică, prietenească, buna vecinătate. Comunicatul comun privind vizita oficială in Re­publica Socialistă România a ministrului afacerilor externe al Republicii Turcia, publicat zilele trecute, apare astfel ca o statuare, cu putere de simbol, a noilor raporturi dintre țările noastre, a perspectivelor de dezvoltare și Întărire a relațiilor dintre România și Turcia, in interesul ambelor po­poare, al destinderii și păcii in lume. Via activitate politică a secretarului general al partidului nostru, contribuția sa fundamentală la promovarea unei po­litici noi între state, indiferent de mărimea lor, de nivelul de dezvoltare economică, a fost larg reliefată și în cadrul interviului acordat de tovarășul Nicolae Ceaușescu revistei americane „U.S. News and World Report“. Ca și cu alte a­­semenea prilejuri, și acum răspunsurile tovarășului Nicolae Ceaușescu la întrebările ziaristului american Robert A. Hager, trimisul special al revistei, sunt un model de abor­dare realistă, profundă, științifică, a relațiilor pe diverse planuri, dintre România și Statele Unite ale Americii, a po­liticii de cooperare și colaborare multiplă între statele lumii. Tot în această săptămână, semn al înaltului prestigiu de care se bucură in lume conducătorul par­tidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu revistei „Jeune Afrique“. Am încheiat o nouă săptămână. Am fost martori și parti­cipanți la evenimente politice, de o însemnătate deosebită. Oricare dintre ele — și comentariul nostru nu a putut să le cuprindă pe toate: — ne definesc unitatea dintre conștiință și acțiune, dintre idei și fapte Avem, de fapt, sensul și conținutul întregii politici a partidului, politica noastră, a poporului roman, — astăzi cu mulți prieteni, cu tot mai mulți prieteni în lume. RECITIND ISTORIA Pămintul muncitoresc al Prahovei a ars ne­contenit sub picioarele dușmanilor poporului ro­mân. Rîndurile din fi­lele de arhivă ale a­­nilor 1940—1944 ne a­­mintesc : .„..conform unor iz­voare de încredere (...) in regiunea sondelor pe­trolifere, majorității de la plecarea trupelor de siguranță (apărarea an­tiaeriană germană), in­cendierile, distrugerea conductelor sunt la or­dinea zilei, iar producția indică o tendință de re­ducere. In cele mai multe cazuri, autorii provin din rindurile muncitorilor (sabotaje comuniste). ...In gara Ploiești s-a produs o explozie in două vagoane ale unui tren cu muniții destinate fron­tului (...). Cauza nu a putut fi identificată, bă­nuiala cade asupra ac­tivității de subminare a ceferiștilor ploieșteni (majoritatea sunt comu­niști), deoarece s-au pe­trecut aici, una după alta, două asemenea a­­tentate"... (extras din raportul atașatului mi­litar al Ungariei la Bucu­rești, 12 decembrie 1942). Lupta, organizată și condusă de comuniști. Împotriva dominației fas­ciste și a războiului ne­drept, în care țara fusese u­nută de clica antonesci­­ană, cunoaște o eroică și susținută continuitate. In pofida terorii. In martie 1944, un raport al orga­nelor de stat consem­nează opunerea organi­zată a muncitorilor la activitatea de război. Co­muniștii iși creaseră „...legături in toate în­treprinderile din Ploiești și Valea Prahovei, pre­gătind materialul necesar pentru comiterea aten­tatelor de cale ferată..." Inspectoratul general al jandarmeriei semnala : .....în ziua de 12 iulie a.c., orele 12,05, din sta­ția Ploiești-sud a plecat un tren compus din 29 vagoane-cisternă, pline cu benzină, cu destinația Berlin (...). In noaptea de 12/13 iulie a.c., la orele 3:50—4:00, după trecerea trenului prin stația Po­sada, s-a produs o explo­zie la unul din vagoanele­­cisternă care, luînd foc, a aprins și alte 4 vagoane. Trenul fiind desfăcut, ultima parte a fost trasă, din uzină, la sta­ția Posada, iar cea dina­inte în stația Valea Lar­gă. Pe la orele 8,15, la un Vagon-cisternă de la gar­nitura trasă în V. Largă s-a produs o a doua ex­plozie, conținutul luînd foc și aprinzînd alte două vagoane...“ File de arhivă. Dincolo de ele, faptele. Din Pra­hova, însă întrutotul ase­mănătoare cu cele ce se petreceau pe întreg cu­prinsul țării. Fapte care arătau că timpul marii insurecții populare se a­­propia... Nicolae MIHAI Eroica luptă antifascistă a muncitorimii prahovene

Next