Munca, iulie-septembrie 1979 (Anul 35, nr. 8499-8511)

1979-08-10 / nr. 8504

Ca o parte integrantă a marelui puls al Cetății, acum, la puțin timp după publica­rea Proiectului de Directive și a celorlalte documente ce vor fi dezbătute și aprobate de Congresul al Xll-lea al partidului, in viața cluburilor și caselor de cultură ale sindicatelor se simte puternic pulsul marilor dezbateri și dialoguri in jurul prevederilor acestui important document, in jurul im­perativelor imediate și de perspectivă ale activității productive. La Brașov, în clubu­rile „Tractorul“, „Steagul roșu“ și „Rul­mentul", această perioadă, care va continua pînă la Congres, este marcată de intilniri cu propagandiști, cadre de conducere, mun­citori fruntași, vizînd perspectivele de dez­voltare a întreprinderii, cerințele îndepli­nirii optime a sarcinilor de plan la toți indi­catorii, ridicarea nivelului de pregătire profesională și specializarea cadrelor ș.a.m.d. Dezbateri exigente, responsabile, cu valoarea unor fructuoase schimburi de experiență, cu privire la reducerea cheltu­ielilor materiale, ca obiectiv prioritar pentru activitatea politico-educativă, așa cum de­curge din studierea documentelor aprobate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., au avut loc la cluburile muncitorești de la Combi­natul de prelucrare a lemnului Comănești, „Industria sîrmei“ Cîmpia Turzii, „Electro­­putere" Craiova, „Caio“ Satu Mare, „23 August“ București, „1 Mai" Ploiești, clubul Combinatului metalurgic din „Oțelul roșu", clubul „Patria“ din Drobeta-Turnu Severin ș.a.m.d. La clubul „Siderurgistul" din Hune­doara ori acelea din Valea Jiului, la E. M. Săsar, clubul „Flacăra“ din Moreni, la clubul întreprinderii de tractoare și mașini agricole din Craiova etc., dezbaterile s-au concen­trat în jurul valorificării superioare a ma­teriilor prime, perfecționării proceselor teh­nologice, recuperării materialelor secun­dare, folosirii judicioase a utilajelor, econo­misirii combustibilului și energiei. Și în casele de cultură ale sindicatelor, așa cum ne-o dovedesc ultimele știri sosite de la Piatra Neamț, Pitești, Reșița, Galați,­ Baia Mare și Tirgu Mureș au fost organizate simpozioane, conferințe, gale de filme, în­­tîlniri care au scos în evidență direcțiile dezvoltării multilaterale și impetuoase a orașelor, municipiilor și județelor respective in anii viitorului cincinal, importanța parti­cipării largi și efective a tuturor categori­ilor de oameni ai muncii la obținerea unei calități noi, superioare, in producție, în in-Cluburile și casele de cultură ale sindicatelor, prezență activă, permanentă in viața localităților treaga viață economico-socială. In peisajul acestor instituții, cum sînt cele din Buzău, Baia Mare, Bacău, Slatina ori Tirgoviște, și-au făcut loc expozițiile cu rezultatele obținute de oameni pe­ tărîmul creației teh­nice de masă, rezultate vădind noi și noi resurse în ceea­ ce privește acțiunile de mo­dernizare tehnică, reproicctare, autoutilare, asimilare a unor piese din import etc. Me­ritorii sunt și dezbaterile, schimburile de experiență, ori consfătuirile de lucru orga­nizate de unele organe teritoriale ale sin­dicatelor din Cluj-Napoca, București, Ga­lați, Craiova, relevînd căile și metodele prin care casa de cultură ori clubul pot și trebuie să sprijine activitatea politico-edu­­cativă din întreprinderi, să conducă la afir­marea noii calități în programele stațiilor de radioficare, în propaganda vizuală, în desfășurarea întîlnirilor cu activiști de par­tid, cadre de conducere ale vieții econo­mice etc. Generat de publicarea documentelor pro­gramatice ale Congresului al Xll-lea al P.C.R., acest nou impuls in viața institu­țiilor culturale ale sindicatelor, care a coin­cis cu un moment­ culminant și în viața formațiilor lor artistice, cu finala Festiva­lului „Cîntarea României“, nu reprezintă însă punctul-limită, nu exprimă in totali­tate posibilitățile organizatorice și condiți­ile materiale, încă insuficient valorificate, de care dispun aceste instituții. De la con­ferința, ori simpozionul izolat, de la intil­­nirea sporadică cu un activist de partid, pe marginea explicării și însușirii unui docu­ment, se cere să-și facă mai repede simțită prezența o concepție larg cuprinzătoare, ști­ințifică, eficientă privind antrenarea tot mai adîncă a cluburilor și raselor de cul­tură ale sindicatelor in miezul realităților vieții economice. Se impune nevoia elabo­rării unor programe complexe de activi­tate,­­ de la expunere, dialog simpozion, schimb de experiență, pină la expoziții, gale de filme, sesiuni de comunicări știin­țifice etc. — care să ofere atit imaginea ac­tuală, cit și pe cea de perspectivă a preo­cupărilor și rezultatelor obținute de sindi­cate în antrenarea oamenilor muncii la În­trecerea socialistă ; in creșterea eficienței inițiativelor muncitorești ; in realizarea unor parametri superiori pe tărimul mun­cii politico-educative, cu ecou nemijlocit in faptele oamenilor, in producția de bunuri materiale. Ion PARHON muncă, creație,. ., conștiința revoluționara Intensă activitate pentru popularizarea documentelor programatice ale Congresului al Xll-lea al P.C.R. SONG — o formație la inima publicului IOAN LUCHI­­AN MIHALEA este făuritorul și dirijorul unei formații corale — SONG — de foarte largă popularitate, îndrăgită de publicul de toate vîrstele și meseriile. Rep. Cum alegeți Interpreții, Ioan Luchian Mihalea ? I.L.M. Nu numai după voce. Vocea este singurul lucru care se mai poate lucra. Si aleg după înfățișare, după ritm, după ureche, după inteligentă. Aces­tea sunt lucruri care nu se mai pot schimba. Și sunt de maximă importantă. Rep. Ce primește un tânăr care intră în LONG V­I.L.M. Afecțiunea tuturor. Dincolo de vocalize, de repetiții, stil, mișcare. Un sentiment de solidaritate. Ne vedem zilnic. Nu e distanță între nici unul din­tre membrii formației. Rep. Ce ați evitat in viața și muzica SONG ? I.L.M. Eu sunt corist din clasa întîia. Am fost în toate corurile, și la Radio, și la Operetă, liceu și la facultate. Am încer­ca­cat să evit tot ceea ce nu mi-a plăcut în toți acești ani. Adică monotonia , așezările grupate, de rutină, costumele de rutină, solidaritate. Am încercat să fac repertoriul să „meargă“ cu cei ce îl evită. Să fie una cu ei. Mișcarea, cos­tumele, scenografia, luminile, nimic din aceste argumente con­temporane nu trebuie să lip­sească din corul contemporan. Altfel publicul se îndepărtează, nu „merge“ cu noi. Rep. Am sentimentul că ăsta e „secretul“ SONG. Audiența lui totală, la toate nivelurile, se explică prin modernitate... I.L.M. Dacă vreți... Rep. Folosiți mulți din stu­denții Conservatorului ? I.L.M. Doi. Două fete, dintre care una e la canto. Nu îl res­ping, dar munca e aceeași cu toată lumea și, mi se pare — s-ar putea să fie doar o impre­sie. — amatorii, adică iubitorii de muzică, sunt mai proaspeți decit profesioniștii. Mai ușor lu­crezi cu ei și sînt și mai entu­ziaști. Rep. Ce noutăți ne pregătiți ? LL.M. Am în montaj un film, la televiziune. Facem un lucru nou. Cîntăm pe texte populare. Cîntăm Sorescu, iar muzica o face Vasile Șirli, încercăm să medităm asupra lumii cu mij­loacele noastre. S-a filmat în locuri esențiale : pe culmile Fă­­gărașilor, în Deltă, în Cheile Bicazului, la vulcanii noroioși. Televiziunea a investit bani, efort, generozitate. Noi am in­vestit totul. Filmul va fi pro­gramat la un festival din Ja­ponia. Și probabil că ați văzut MINI-SONG-ul, cînd Tudor Vornicu a inaugurat, cu noi, „De la A... la infinit“... Sînt copii din primele clase, de la școala ge­nerală nr. 197 , am lucrat, cu ajutorul profesorilor și părinți­lor, cîteva cîntece. Le-am im­primat în priză directă, adică deodată cîntecul și imaginea co­rului — a fost ideea lui Vornicu — și cred că au ieșit bine. Pe viitor, dacă găsim cântece fru­moase pentru copii — nu găsim, le compunem — o să arătăm ce pot copiii. Rep. Ce a adus SONG-ul în muzica românească ? I.L.M. Sper că a umplut un gol. Simt că e binevenit pentru că a evitat lucruri iubite și cu­noscute, dar altfel, Mihai LUPAȘCU Vineri 10 august 1979 Muncă, frumusețe, tinerețe Sub egida Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Consiliului Național al Femeilor și Uniunii Generale a Sindicatelor din România — pe scena teatrului de vară al taberei studențești de la Costinești s-a desfășurat fi­nala republicană a concursului „Muncă, frumusețe, tinerețe", in Cadrul Festivalului național „Cîntarea României“. Cadrul feeric, precum și atenta organizare au potențat reușita acestei întreceri de hărnicie și farmec, transformind seara de patru august intr-o sărbătoare. Cele patruzeci și două de concu­rente, selectate în etapele pe în­treprinderi, municipii și județe, reprezintă un tradițional ideal românesc, acela care îmbină fru­musețea și hărnicia, care alătură frumosul lăuntric de cel vădit, ca pe o îngemănare firească. Și poate că armonia fizionomiei se naște și din acest echilibru înalt al sufletului. Actorul George Mihăiță, in­tr-un rol dificil, de compet și regizor ad-hoc, de prieten al celor patruzeci și două de fete și al sălii întregi, de seismograf al juriului și de interpret al lui, a strălucit. Efortul său, inspira­ția și spontaneitatea sa bineme­rită aplauzele noastre și ale publicului care a luat cu asalt teatrul studențesc, dovedit neîn­căpător. Juriul a decernat, pentru suc­cesele în muncă, pentru grația înfățișării, pentru talentul și am­ploarea preocupărilor — fiecare concurentă a cîntat, a dansat, și-a demonstrat îndeminarea ar­tizanală ori plastică — premiul întîi reprezentantei județului Iași (în totalul acord­at publicului) Matilda Pascal, prelucrătoare fire la Combinatul de fibre sin­tetice din orașul moldovean. Au urmat Mariana Berci — Mara­mureș — învățătoare, Lăcră­mioara Todor — Bihor — înregi­­str­atoare, (ambele — premiul doi, ex-equo) Maria Peter — Harghita — confecționeră (pre­miul trei) iar Carmen Rodica Rotari, laborantă din Teleor­man a primit premiul special al județului Constanța. Olga ORBAN „MINER", sculptură in lemn, Gheorghe Bărbuș, miner, Baia Mare Trudă frumoasă Car­tea frumoasă, cu poezii. Arte și meserie, s-a epuizat ime­diat după apariție. E un semn bun. In cazul lui Romulus Vul­­pescu e însă mult mai mult, e un gest public de simpatie, un semn, distinct de recunoaștere a valorii. Vin acest succes și aceas­tă apreciere măgulitoare, din talentul poetului, dar sigur, mai presus de toate, din frumoasa trudă cu care Romulus Vulpescu stăruie asupra cuvîntului, pen­tru ca in nașterea cintecului­­poetic să descifrăm propria noastră existență și propriile x­oastre sentimente, propriile noastre gînduri și pr­opriile noastre aspirații. Așa cum sunt, ele, luminate de suflet și de ra­țiune. Versurile (mai vechi și mai noi) devin astfel prețioase bijuterii chiar și atunci cînd sunt mai abrupte, mai colțuroase, mai încrim­inate. Florin PANTELIMONESCU La lumina zilei A apărut recent, editată de Comitetul de cultură și educație socialistă a județului Hunedoara și prefațată de Radu Ciobanu, o antologie omagială de reportaje dedicate împlinirii a 50 de ani de la marile „confr­untări de clasă“ de la Lupeni. Alcătuitorul volumului, Dumitru Dem. Ionaș­­cu repune in circulatie texte de majoră semnificație pentru lite­ratura Inspirată de lupta mine­rilor din Cetatea cărbunelui pur­tată sub conducerea partidului comunist înainte de eliberare : „Oameni și cărbuni în Valea Jiului“ de Geo Bogza și „Ce-am văzut la Lupeni" de Panait Is­­trati. In antologie sunt, de ase­menea, prezenți cu cronici ale vieții și muncii libere a oameni­lor „adîncului" din localitățile municipiului Petroșani : Cornel Armeanu, Laurențiu Cerneț, Ne­­culai Chirica, George Ghidrigan, Dumitru Dem. Ionașcu, Irimie Străuț, Constantin Magdalin, Radu Selejan și alții. V. BIBICIOIU Sufletul românesc, un cintec și poezie Cu puține zile în urmă, la Or­șova, s-a încheiat cea de a IV-a ediție a festivalului organizat de consiliul județean al sindicatelor, cu participarea a 18 județe din țară­, sub genericul sugestiv in­titulat „Porțile de fier, porțile cîntecului popular și ale poeziei patriotice românești". Laureați: Maria Purcărea, muncitoare la Combinatul chimic Făgăraș și Lucretia Drăghici, dactilografă, reprezentanta județului Mehe­dinți. Noi insă acor­dăm „marele premiu“, simbolic, acestei iniția­tive ce prelungește atmosfera efervescentă, binevenit proprie dialogului artiștilor cu publicul. Ion CRAIOVEANU Ispita­, melodramei ! înfruntăm „In ritmul muzicii", noul film indian de pe ecranele noastre, neștiind dacă­ atîrnați deasupra prăpăstiilor melodra­mei, scăpăm cu rîsul sau cu plînsul !! Rețeta . Întocmită după dichis, funcționează : un sot proxenet, o soră mărginită, un amic al casei drăgălașe și dia­bolic, o soție curată și cinstită care nu se „vinde", un profesor de dans istovindu-se in căutare de talente, etc. etc. Iar acestea sunt numai personajele secunda­re. Eroii principali sunt și mai și. Toate aceste coincidente du­reroase ne duc cu gîndul la Cen­­trala România Film, unde, tot dintr-o coincidentă, cineva cade in jalnica ispită a melodramei. Gabriel NEGREANU Agenda politică (Urmare din pag. 1) Nicolae Ceaușescu o primire călduroasă și și-au exprimat hotărîrea de a lucra cu și mai mult randament pentru grăbirea ritmului de realizare a acestui mare obiectiv din programul de dezvoltare a țării, a săptăminii In continuarea agendei noas­tre consemnări primirea de către tovarășul ansamblului Nicolae Ceaușescu a folcloric „Mihai Eminescu“ al comunității româ­nești din Regina, provincia Sas­katchewan din Canada. După ce a vizionat un scurt program al ansamblului, tovarășul Nicolae Cea­ușescu s-a adresat oaspeților și in cuvinte de vibrantă simt­­e patriotică le-a urat bun venit pe pămintul strămoșesc, prărind că patria lor de obîrșie înregis­trează azi mari și strălucite suc­cese în dezvoltarea sa economi­­co-socială. „Vă pot spune că niciodată ca astăzi, arăta tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU, po­­porul român nu s-a bucurat de minunatele condiții create de orînduirea socialistă pentru a-și putea pune în valoare aptitudi­nile atit culturale, științifice, cât și umane, de a-și putea făuri o viață demnă și liberă". La închiderea ediției de față, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, președintele Republicii, efectua o vizită de lucru in județul Gorj. Oaspete al minerilor din bazinul Rovinari, tovarășul Nicolae Ceaușescu a participat la marea Adunare popu­lară, organizată cu acest prilej, in cadrul căreia a rostit o importantă cuvîntare. Asupra desfășurării vizitei, vom reveni in numărul viitor al gazetei noastre. MUNCA - pag. »-o

Next