Munca, octombrie-decembrie 1980 (Anul 36, nr. 8564-8576)
1980-10-03 / nr. 8564
Agenda politică a săptămînii (Urmare din pag. 1) Neamț unde secretarul general al partidului a fost oaspetele celor ce muncesc de pe aceste meleaguri moldovene. In județul și municipiul Bacău, tovarășul Nicolae Ceaușescu Împreună cu tovarășa Ceaușescu și alți tovarăși Elena din conducerea de partid și de stat, a vizitat întreprinderea de avioane, întreprinderea de mașini unelte, Combinatul chimic din Bacău, întreprinderea de postav „Proletarul“, Complexul de selecție și hibridare de la Brad. In toate aceste unități vizitate, secretarul general al partidului a analizat o serie de probleme ce vizează activitatea productivă, modernizarea fluxului de producție, continuă a înnoirea produselor in raport cu necesitățile calitative ale economiei naționale, planurile de dezvoltare, indicațiile date constituind adevărate puncte de referință in activitatea acestor unități. In județul Neamț, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat întreprinderea de fire și fibre poliamidice, întreprinderea mecanică, întreprinderea de țevi fără sudură din Roman, Combinatul de fire și fibre sintetice Săvinești, întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamț. Și la aceste unități, problemele randamentului economic, ale eficienței producției, ale economisirii de materiale și materii prime au constituit obiectul dialogului de lucru ce l-a avut secretarul general cu oamenii muncii, cu cadrele de răspundere. La Piatra Neamț, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, de asemenea, Muzeul de istorie, așezămînt care prezintă prin documente și exponate evoluția istorică a acestor meleaguri, continuitatea poporului nostru, momentele sale de luptă și eroism. Cinstirea istoriei noastre, a înaintașilor, a primit din nou, o simbolică exprimare prin dezvelirea, de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, a unei plăci jubiliare cu prilejul aniversării a două milenii de atestare documentară a cetății dacice Petrodava, localizată pe teritoriul municipiului Piatra Neamț. Vizitele de lucru ale tovarășului Nicolae Ceaușescu în cele două județe moldovene au culminat cu marile adunări populare din municipiile Bacău și Piatra Neamț. creatului general Cuvîntările seal partidului la aceste adunări populare au fost îndelung ovaționate și aplaudate, zecile de mii de oameni ai muncii din aceste municipii, ca de altfel și din celelalte localități vizitate, exprimîndu-și bucuria și entuziasmul de a-l avea în mijlocul lor pe cel mai iubit fiu al poporului, pe încercatul bărbat de la crima partidului și țării, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cuvîntările rostite la cele două mari adunări populare, tovarășul Nicolae Ceaușescu a evidențiat bunele rezultate obținute de oamenii muncii din județele respective, a subliniat o seamă de sarcini ce ne stau în față în legătură cu înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea al partidului. Au fost, de asemenea, reliefate direcțiile esențiale ale activității in domeniul partidului și statului politicii internaționale, principiile călăuzitoare ale acestei politici, precum acțiunile ce se întreprind in vesidereame ale soluționării unor problemații internaționale, pentru dezarmare, colaborare și pace între toate statele și popoarele lumii. Menținindu-ne in sfera politicii externe, consemnăm faptul că în aceeași ședință din 30 septembrie, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a dat o Înaltă apreciere rezultatelor pozitive ale vizitelor oficiale efectuate în țara noastră de către tovarășul Kenneth David Kaunda, președintele Partidului Unit al Independenței Naționale, președintele Republicii Zambia, împreună cu tovarășa Betty Kaunda, de către tovarășul Samora Moises Machel, președintele Partidului FRELIMO, președintele Republicii Populare Mozambic, de către președintele Republicii Zimbabwe, tovarășul Canaan Sodindo Banana, împreună cu tovarășa Janet Banana. Apreciind, in unanimitate, rezultatele vizitelor respective, Comitetul Politic Executiv a indicat măsuri în vederea înfăptuirii înțelegerilor stabilite în cursul întîlnirilor și convorbirilor cu tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru dezvoltarea și mai puternică a relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și cele trei țări africane, înalta apreciere și recunoaștere pe plan internațional a meritelor deosebite ale tovarășului Nicolae Ceaușescu in activitatea internațională, puternicul interes manifestat față de personalitatea și gîndirea creatoare președintelui României și-au găadit o nouă și grăitoare mărturie prin apariția in India a volumului : „Nicolae Ceaușescu — o viață dedicată păcii". Volumul evidențiază concepția științifică a președintelui României in elaborarea și realizarea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, personalitatea sa excepțională, aportul a dus la elaborarea unei politici principiale și dinamice de soluționare pașnică a unor probleme litigioase, de statornicire în lume a unui climat de pace și largă cooperare internațională. Din rindul evenimentelor politice ale săptămînii, consemnăm, in încheierea retrospectivei noastre, ședința Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității și Democrației Socialiste. Cu acest prilej, Biroul Executiv a adoptat un plan de măsuri in vederea Intensificării participării organizațiilor democrației și unității socialiste, a celorlalte organizații de masă și obștești componente ale F.D.U.S., la înfăptuirea hotărîrilor adoptate în ședința comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat și guvernului, precum și a indicațiilor cuprinse în cuvîntările rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din zilele de 29—30 mai 1980 și la ședința plenară lărgită a Consiliului Național al Oamenilor Muncii. Au fost, de asemenea, adoptate o seamă de măsuri privind activitatea de control al oamenilor muncii și au fost analizate proiectele de legi asupra cărora Congresul consiliilor populare și-a dat acordul să fie supuse dezbaterii publice, cu care prilej s-au făcut unele propuneri de îmbunătățire. ★ MUNCA - pag. 2-a De la angajament (Urmare din pag. 1) • In ampla cronică a întrecerii socialiste pentru obținerea unei calități noi, superioare in toate domeniile de activitate, colectivul întreprinderii de morărit, panificație și produse făinoase din Constanța — unitate fruntașă pe țară — a Înscris o la faptă nouă și importantă realizare . Îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan din actualul cincinal. Avansul cîștigat va permite acestui harnic colectiv in care marea majoritate sînt femei, să realizeze pînă la sfîrșitul anului o producție suplimentară în valoare de peste 196 milioane lei. INIȚIATIVE, ACȚIUNI ALE SINDICATELOR Din numeroasele preocupări ale sindicatelor din această săptâmînă vă prezentăm : Calificare . Comitetul Uniunii sindicatelor din metalurgie și construcții de mașini a organizat, ieri, în Capitală, „Semănătoarea", la Întreprinderea o consfătuire cu tema : „Inițiative aplicate privind pregătirea profesională a forței de muncă“. Au participat președinți ai comitetelor sindicatelor și șefii compartimentelor personal-invățămint din unitățile bucureștene ale ramurii. Consumuri reduse — eficiență sporită • O inedită acțiune pe tema reducerii mai accentuate a consumurilor de materii prime, recuperării și recondiționării pieselor de schimb a organizat Consiliul Județean al sindicatelor Prahova. Dezbaterile au scos în evidentă experiența valoroasă a unor sindicate In aplicarea inițiativelor muncitorești „Contul colector de economii al grupei sindicate", „Gram cu gram să economisim metalul", „Să lucrăm o zi pe luni cu materiale economisite", „De la fiecare om al muncii, economii anuale de 1000 lei". De semnalat ideea editării unei foi volante intitulată „Consumuri reduse — eficiență sporită" distribuită participanților la consfătuire. Buna gospodărire a zestrei tehnice e Consiliul Județean al sindicatelor Harghita, continuind suita de acțiuni dedicate sporirii contribuției sindicatelor buna gospodărire a zestrei tehfonice, a organizat o consfătuire sub genericul: „Prelungirea funcționalității mașinilor și utilajelor din dotarea întreprinderilor". Cei prezenți, președinți ai comitetelor sindicatelor, președinți ai comisiilor pentru generalizarea experienței pozitive și organizarea Întrecerii socialiste și președinți ai comisiilor inginerilor și tehnicienilor au realizat, cu acest prilej, un util schimb de experiență. Organizarea superioară a producției și a muncii . La Galați a avut loc, la organizarea Comitetului Uniunii sindicatelor din agricultură, industria alimentară și ape împreună cu Direcția generală economică pentru îmbunătățiri funciare și construcții agricole, un schimb de experiență pe tema : „Organizarea conducerii producției și a muncii". Gazdele, Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare, au Înfățișat activiștilor sindicali, dirrectorilor, șefilor de servicii de organizare a producției și muncii, inginerilor din conducearea unor șantiere și loturi din unități similare noi soluții tehnice, posibilități concrete de cooperare, modalități dazate prin forțe proprii a realeunor mașini și utilaje, a unor poligoane de prefabricate. Expoziție de carte, documente și fotografii . In prima decadă a acestei luni, Consiliul județean al sindicatelor Vrancea organizează, la Casa de cultură a sindicatelor o expoziție de carte, documente și fotografii având ca temă : „Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești și sindicale din România și din județul Vrancea“. Pentru consiliile de conducere ale cluburilor muncitorești • Consiliile de conducere ale cluburilor muncitorești, responsabilii sălilor de cultură și bibliotecarii din județul Brăila au luat parte ieri la un schimb de experiență, organizat de Consiliul județean al sindicatelor, avînd ca temă : „Experiența consiliului de conducere a clubului sindicatului întreprinderii de utilaj greu Brăila". Rubrică realizată de Paul MARGINEANU La expoziția „Ecotehnica ’80“, organizată la Casa de cultură a sindicatelor din Bacău, a fost remarcat Dispozitivul pentru limitarea mersului în gol a mașinilor-unelte. Tovarășul Cornel Cepariu, directorul acestui lăcaș de cultură, ne scrie că autorul (inginerul Dorel Cernomazu, de la întreprinderea de rețele electrice Bacău) a probat-o pe mașini de bobinat la care s-au economisit două cincimi din curentul consumat anterior. Și ne întreabă dacă n-ar fi nimerit să sprijinim larga folosire a dispozitivului pe utilajele din dotarea uzinelor, „ba chiar să fie semnalat proiectanților de mașiniunelte“. Ne-are adresat mai mult inginerului Ioan Cornea, de la OSIM. — Autorului de la Bacău i s-a făcut cunoscut că s-a înregistrat ceva similar, în 1974. Ca atare, nu e invenție. Insă e binevenită pe fondul crizei energetice. Mai avem însă invenții românești care opresc automat mașini textile. Sunt aplicate. — Nu sunt adaptabile la prelucrarea metalului . — Pare-se că n-ar fi destinate mașinilor așchietoare, la care deconectarea ar crea probleme în rețea... La Centrala industrială de rețele electrice discutăm cu Inginerul Dimitrie Ardeleanu, șeful serviciului exploatare : — Orice limitator avantajează factorul de putere. Furnizorul de electricitate salută orice inițiativă de acest fel din partea consumatorilor industriali... Ne adresăm și inginerului Virgil Stere, director coordonator al întreprinderii de mașini-unelte și agregate București . — Sunt mașini și mașini. Cele cu comandă-program, e limpede, „știu“ și singure cînd trebuie să se oprească. Dintre celelalte, aș elimina de la utilizarea limitatorului pe cele cu motoare mari. Pentru că indiferent de cauze deconectării, repunerea în funcțiune se face intr-un timp care ar aduce mai multă pagubă decit cîștig. Rămin în discuție doar cele cu motoare mici. Dar și la această categorie trebuie făcută Redescoperim o invenție românească de prestigiu și de mare eficiență în organizarea științifică a producției și a muncii o selecție, deoarece mașina inclusă in flux succesiv, bandă, exclude stagnările cauzate de operator. Optez pentru un instrument perfecționat de control a utilizării mașinii și timpului de lucru. Ar fi un ajutor pentru muncitori, maiștri, pentru conducătorii proceselor de producție 7 — Ar fi Ar aduce un plus de argumente, riguros științifice, in strădaniile depuse de colectiv pentru educare. Indisciplina, risipitoare de energie, se manifestă cu prisosință, din păcate... Inginerul Tiberiu Vasilescu este director științific adjunct la institutul profilat în proiectarea mașinilor unelte. Așa că îi împărtășim punctele de vedere exprimate pînă acum. — Limitatoarele electromecanice din evidenta OSIM nu pot fi luate in calculul planșetei, opinează dumnealui. Pentru că nu deosebesc mersul în gol, cauzat subiectiv, printr-o abatere, să zicem, de „mersul în gol" cerut tehnologic. Numai un aparat cu „discernămînt“ ne-ar sluji scopul. Ar fi o treabă de automatizări, domeniu in care lucrează un institut specializat... De la Titan plecăm în Floreasca, la I.P.A. Unde îl solicităm să participe la testul nostru pe directorul adjunct Traian Sachelarie. — N-ar fi rău să construim și să livrăm freze portal, de exemplu, dotate cu Umitatorul ce ni-1 propuneți. Insă le-ar scumpi, ceea ce nu ar ajuta la competitivitate pe piața externă și, firește, ar greva cheltuielile de investiții ale beneficiarilor interni. — In condițiile economico-financiare autogestiunii a întreprinderii, nu-i convine nimănui să-și mărească cotele de amortisment. Ați putea estima valoarea unui asemenea dispozitiv cu „discernămînt" tehnologic 7 — E greu de estimat. Aș vrea insă să vă fac cunoscut, intrucit ați evocat aria de acțiune a noului mecanism economico-financiar, că I.P.A. este vechi titular al unei invenții in sprijinul organizării știintifice a muncii și a producției. Aparatul inventat de noi poate servi o zonă de mașini, un atelier întreg. E mai convenabil așa. — Există un „creier" electronic care știe de ce stă sau a mers în gol o mașină . — „Știe“ multe , despre una singură sau despre o sută de mașini. Să-l poftim aici pe inventator... Peste cîteva minute, discutăm și cu doctorul inginer Marcel Sapira. Care iși răsfoiește însemnările și ne spune că brevetul e înregistrat în anul 1968, la nr. 53296. Mai are doi coautori : inginera Lia Herman și doctor inginer Mihail Marinescu. — Cum se intitulează 7 — „Procedeu și instalație pentru supravegherea centralizată a mașinilor unelte". A fost probat la Întreprinderea „Timpuri noi“ din București. — Cum s-a comportat 7 — Bine. A Înregistrat cauzele staționărilor și mersului Ingo diferențiindu-le pe categorii : indisciplina lucrătorului, defecțiune de întreținere, neaprovizionarea locului de muncă... — Oglinda fermecată? ! — Chiar așa, o oglindă le-am propus organizatorilor producției. Ca să poată lua măsuri de corectare în cunoștință de cauză. Reamplasarea utilajelor in flux sau criticarea serviciilor mecanicului șef, completarea asistenței tehnice sau mecanizarea transportului interfazic, repartizarea Încărcării pe mașini și măsuri de ordinul aprovizionării, recronometrarea operațiilor și cerințe vizind ridicarea calificării... — Uimitor ! De aici Înțeleg și o evidență absolut nepărtinitoare a indicilor de utilizare, înregistrată obiectiv, de ochiul magic. — Cred că asta a și fost condiția de „avorton” a invenției. Intervine directorul Sachelarie. La ora aceea, in ’68, existau conducători în uzine, ba chiar și prin minister, care raportau indici de utilizare „convenabili". De aceea ne-au și dat afară, spus pe șleau, cu „detectiv" cu tot. — Uzina „Timpuri noi” nu s-a arătat interesată 7 — Nu, zice inventatorul. După vreo trei luni, timp în care s-au ivit și unele manifestări necorespunzătoare în privința normării muncii, ni s-a spus că „proba s-a terminat". — N-ați încercat altă uzină 7 — Ar fi trebuit să fim trimiși în altă parte. Nu puteam da buzna fără să ne autorizeze cineva. —Și unde-i acest aparat pentru care s-au cheltuit amar de bani, plus recompensa 7 — A murit la naștere, cum bine zicea tovarășul director. Nu l-a trebuit nimănui. Cred că s-o fi descompletat, s-o fi dat vreo întrebuințare utilă tranzistorilor. Eu nu mai știu nimic de el In privința recompensei, e bine de știut că noi, inventatorii, am refuzat-o. Ce rost avea să luăm bani pentru un lucru „inutil" 7 — Tovarășe Sapira, dacă v-ar cere cineva, ministerul de resort, să presupunem, ați putea reface aparatul 7 — Sigur că da. Și încă mai perfecționat. I.P.A. are la ora actuală posibilități mult mai mari. Să nu uităm că in 1968 nu dispuneam de microprocesoare... Sperăm că cele consemnate aici constituie răspunsul așteptat, tovarășe Cornel Cepariu. Vă mulțumim din Inimă pentru faptul că ne-ați prilejuit redescoperirea unei invenții românești de o deosebită importanță. Asupra căreia vom reveni. Gheorghe FILMON Dosar „MUNCA* Unde dai și unde... crapă VUieri 3 octombrie 1930