Munca, octombrie-decembrie 1980 (Anul 36, nr. 8564-8576)

1980-10-03 / nr. 8564

Agenda politică a săptămînii (Urmare din pag. 1) Neamț unde secretarul general al partidului a fost oaspetele ce­lor ce muncesc de pe aceste meleaguri moldovene. In județul și municipiul Ba­cău, tovarășul Nicolae Ceaușescu Împreună cu tovarășa Ceaușescu și alți tovarăși Elena din conducerea de partid și de stat, a vizitat întreprinderea de avi­oane, întreprinderea de mașini unelte, Combinatul chimic din Bacău, întreprinderea de postav „Proletarul“, Complexul de se­lecție și hibridare de la Brad. In toate aceste unități vizitate, secretarul general al partidului a analizat o serie de probleme ce vizează activitatea produc­tivă, modernizarea fluxului de producție, continuă a înnoirea produselor in raport cu necesi­tățile calitative ale economiei naționale, planurile de dezvol­tare, indicațiile date constituind adevărate puncte de referință in activitatea acestor unități. In județul Neamț, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat în­treprinderea de fire și fibre po­­liam­idice, întreprinderea me­canică, întreprinderea de țevi fără sudură din Roman, Combi­natul de fire și fibre sintetice Săvinești, întreprinderea meca­nică „Ceahlăul“ din Piatra Neamț. Și la aceste unități, pro­blemele randamentului econo­mic, ale eficienței producției, ale economisirii de materiale și ma­terii prime au constituit obiec­tul dialogului de lucru ce l-a avut secretarul general cu oa­menii muncii, cu cadrele de răs­pundere. La Piatra Neamț, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a vizi­tat, de asemenea, Muzeul de is­torie, așezămînt care prezintă prin documente și exponate evo­luția istorică a acestor melea­guri, continuitatea poporului nostru, momentele sale de luptă și eroism. Cinstirea istoriei noastre, a înaintașilor, a primit din nou, o simbolică exprimare prin dezvelirea, de către tova­rășul Nicolae Ceaușescu, a unei plăci jubiliare cu prilejul ani­versării a două milenii de ates­tare documentară a cetății daci­ce Petrodava, localizată pe teri­toriul municipiului Piatra Neamț. Vizitele de lucru ale tovară­șului Nicolae Ceaușescu în cele două județe moldovene au cul­minat cu marile adunări popu­lare din municipiile Bacău și Piatra Neamț. creatului general Cuvîntările se­­al partidului la aceste adunări populare au fost îndelung ovaționate și a­­plaudate, zecile de mii de oa­meni ai muncii din aceste mu­nicipii, ca de altfel și din cele­lalte localități vizitate, expri­­mîndu-și bucuria și entuziasmul de a-l avea în mijlocul lor pe cel mai iubit fiu al poporului, pe încercatul bărbat de la crima partidului și țării, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cuvîntările rostite la cele două mari adunări populare, tovarășul Nicolae Ceaușescu a evidențiat bunele rezultate ob­ținute de oamenii muncii din județele respective, a subliniat o seamă de sarcini ce ne stau în față în legătură cu înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea al partidu­lui. Au fost, de asemenea, re­liefate direcțiile esențiale ale activității in domeniul partidului și statului politicii interna­ționale, principiile călăuzitoare ale acestei politici, precum acțiunile ce se întreprind in ve­si­derea­me ale soluționării unor proble­m­ații internaționale, pentru dezarmare, colaborare și pace între toate statele și po­poarele lumii. Menținindu-ne in sfera politi­cii externe, consemnăm faptul că în aceeași ședință din 30 sep­tembrie, Comitetul Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. a dat o Înaltă apreciere rezultatelor po­zitive ale vizitelor oficiale efec­tuate în țara noastră de către tovarășul Kenneth David Kaun­­da, președintele Partidului Unit al Independenței Naționale, pre­ședintele Republicii Zambia, împreună cu tovarășa Betty Ka­­unda, de către tovarășul Samo­­ra Moises Machel, președintele Partidului FRELIMO, președin­tele Republicii Populare Mozam­­bic, de către președintele Repu­blicii Zimbabwe, tovarășul Ca­naan Sodindo Banana, împreu­nă cu tovarășa Janet Banana. Apreciind, in unanimitate, re­zultatele vizitelor respective, Comitetul Politic Executiv a in­dicat măsuri în vederea înfăptu­irii înțelegerilor stabilite în cursul întîlnirilor și convorbiri­lor cu tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru dezvoltarea și mai puternică a relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și cele trei țări afri­cane, înalta apreciere și recunoaște­re pe plan internațional a me­ritelor deosebite ale tovarășului Nicolae Ceaușescu in activitatea internațională, puternicul inte­res manifestat față de persona­litatea și gîndirea creatoare președintelui României și-au gă­a­dit o nouă și grăitoare mărturie prin apariția in India a volu­mului : „Nicolae Ceaușescu — o viață dedicată păcii". Volumul evidențiază concepția științifică a președintelui României in e­­laborarea și realizarea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, personalita­tea sa excepțională, aportul a dus la elaborarea unei politici prin­cipiale și dinamice de soluționa­re pașnică a unor probleme liti­gioase, de statornicire în lume a unui climat de pace și largă coo­perare internațională. Din rindul evenimentelor po­litice ale săptămînii, consemnăm, in încheierea retrospectivei noas­tre, ședința Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontu­lui Unității și Democrației So­cialiste. Cu acest prilej­, Biroul Executiv a adoptat un plan de măsuri in vederea Intensificării participării organizațiilor demo­crației și unității socialiste, a celorlalte organizații de masă și obștești componente ale F.D.U.S., la înfăptuirea hotărîrilor adop­tate în ședința comună a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat și guvernului, precum și a indica­țiilor cuprinse în cuvîntările ros­tite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din zilele de 29—30 mai 1980 și la ședința plenară lărgită a Consi­liului Național al Oamenilor Muncii. Au fost, de asemenea, adoptate o seamă de măsuri pri­vind activitatea de control al oa­menilor muncii și au fost ana­lizate proiectele de legi asupra cărora Congresul consiliilor populare și-a dat acordul să fie supuse dezbaterii publice, cu care prilej s-au făcut unele pro­puneri de îmbunătățire. ★ MUNCA - pag. 2-a De la angajament (Urmare din pag. 1) • In ampla cronică a întrece­rii socialiste pentru obținerea unei calități noi, superioare in toate domeniile de activitate, colectivul întreprinderii de mo­­rărit, panificație și produse făi­noase din Constanța — unitate fruntașă pe țară — a Înscris o la faptă nouă și importantă realizare . Îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan din actualul cincinal. Avansul cîștigat va permite a­­cestui harnic colectiv in care marea majoritate sînt femei, să realizeze pînă la sfîrșitul anului o producție suplimentară în va­loare de peste 196 milioane lei. INIȚIATIVE, ACȚIUNI ALE SINDICATELOR Din numeroasele preocupări ale sindicatelor din această săp­­tâmînă vă prezentăm : Calificare . Comitetul Uniunii sindica­telor din metalurgie și construc­ții de mașini a organizat, ieri, în Capitală, „Semănătoarea", la Întreprinderea o consfătuire cu tema : „Inițiative aplicate privind pregătirea profesională a forței de muncă“. Au participat președinți ai comitetelor sindi­catelor și șefii compartimentelor personal-invățămint din unități­le bucureștene ale ramurii. Consumuri reduse — eficiență sporită • O inedită acțiune pe tema reducerii mai accentuate a con­sumurilor de materii prime, re­cuperării și recondiționării pie­selor de schimb a organizat Consiliul Județean al sindicate­lor Prahova. Dezbaterile au scos în evidentă experiența valo­roasă a unor sindicate In apli­carea inițiativelor muncitorești „Contul colector de economii al grupei sindicate", „Gram cu gram să economisim metalul", „Să lucrăm o zi pe luni cu materi­ale economisite", „De la fiecare om al muncii, economii anuale de 1000 lei". De semnalat ideea editării unei foi volante intitu­lată „Consumuri reduse — efi­ciență sporită" distribuită parti­cipanților la consfătuire. Buna gospodărire a zestrei tehnice e Consiliul Județean al sin­dicatelor Harghita, continuind suita de acțiuni dedicate spori­rii contribuției sindicatelor buna gospodărire a zestrei teh­fo­nice, a organizat o consfătuire sub genericul: „Prelungirea funcționalității mașinilor și uti­lajelor din dotarea întreprinde­rilor". Cei prezenți, președinți ai comitetelor sindicatelor, pre­ședinți ai comisiilor pentru ge­neralizarea experienței pozitive și organizarea Întrecerii socia­liste și președinți ai comisiilor inginerilor și tehnicienilor au realizat, cu acest prilej, un util schimb de experiență. Organizarea superioară a producției și a muncii . La Galați a avut loc, la organizarea Comitetului Uniu­nii sindicatelor din agricultură, industria alimentară și ape îm­preună cu Direcția generală economică pentru îmbunătățiri funciare și construcții agricole, un schimb de experiență pe tema : „Organizarea conducerii producției și a muncii". Gazde­le, Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare, au Înfăți­șat activiștilor sindicali, dir­­rectorilor, șefilor de servicii de organizare a producției și muncii, inginerilor din conduce­a­rea unor șantiere și loturi din unități similare noi soluții teh­nice, posibilități concrete de cooperare, modalități da­zate prin forțe proprii a reale­unor mașini și utilaje, a unor poli­goane de prefabricate. Expoziție de carte, documente și fotografii . In prima decadă a acestei luni, Consiliul județean al sin­dicatelor Vrancea organizează, la Casa de cultură a sindicate­lor o expoziție de carte, docu­mente și fotografii având ca temă : „Pagini glorioase din is­toria mișcării muncitorești și sindicale din România și din județul Vrancea“. Pentru consiliile de conducere ale cluburilor muncitorești • Consiliile de conducere ale cluburilor muncitorești, respon­sabilii sălilor de cultură și bi­bliotecarii din județul Brăila au luat parte ieri la un schimb de experiență, organizat de Consi­liul județean al sindicatelor, a­­vînd ca temă : „Experiența con­siliului de conducere a clubului sindicatului întreprinderii de utilaj greu Brăila". Rubrică realizată de Paul MARGINEANU La expoziția „Ecotehnica ’80“, organizată la Casa de cul­tură a sindicatelor din Bacău, a fost remarcat Dispozitivul pentru limitarea mersului în gol a mașinilor-unelte. Tova­rășul Cornel Cepariu, directorul acestui lăcaș de cultură, ne scrie că autorul (inginerul Dorel Cernomazu, de la întreprin­derea de rețele electrice Bacău) a probat-o pe mașini de bo­binat la care s-au economisit două cincimi din curentul con­sumat anterior. Și ne întreabă dacă n-ar fi nimerit să spri­jinim larga folosire a dispozitivului pe utilajele din dotarea uzinelor, „ba chiar să fie semnalat proiectanților de mașini­­unelte“. Ne-are adresat mai m­ult ingi­nerului Ioan Cornea, de la OSIM. — Autorului de la Bacău i s-a făcut cunoscut că s-a înregistrat ceva similar, în 1974. Ca atare, nu e invenție. Insă e binevenită pe fondul crizei energetice. Mai avem însă invenții româ­nești care opresc automat ma­șini textile. Sunt aplicate. — Nu sunt adaptabile la pre­lucrarea metalului . — Pare-se că n-ar fi desti­nate mașinilor așchietoare, la care deconectarea ar crea pro­bleme în rețea... La Centrala industrială de re­țele electrice discutăm cu Ingi­nerul Dimitrie Ardeleanu, șeful serviciului exploatare : — Orice limitator avantajează factorul de putere. Furnizorul de electricitate salută orice ini­țiativă de acest fel din partea consumatorilor industriali... Ne adresăm și inginerului Vir­gil Stere, director coordonator al întreprinderii de mașini-u­­nelte și agregate București . — Sunt mașini și mașini. Cele cu comandă-program, e limpede, „știu“ și singure cînd trebuie să se oprească. Dintre celelalte, aș elimina de la utilizarea limita­torului pe cele cu motoare mari. Pentru că indiferent de cauze de­conectării, repunerea în funcțiu­ne se face intr-un timp care ar aduce mai multă pagubă decit cîștig. Rămin în discuție doar cele cu motoare mici. Dar și la această categorie trebuie făcută Redescoperim o invenție românească de prestigiu și de mare eficiență în organizarea științifică a producției și a muncii o selecție, deoarece mașina in­clusă in flux succesiv, bandă, exclude stagnările cauzate de o­­perator. Optez pentru un instru­ment perfecționat de control a utilizării mașinii și timpului de lucru.­­ Ar fi un ajutor pentru muncitori, maiștri, pentru con­ducătorii proceselor de produc­ție 7 — Ar fi­ Ar aduce un plus de argumente, riguros științifice, in strădaniile depuse de colectiv pentru educare. Indisciplina, ri­sipitoare de energie, se manifes­tă cu prisosință, din păcate... Inginerul Tiberiu Vasilescu este director științific adjunct la institutul profilat în proiectarea mașinilor unelte. Așa că îi îm­părtășim punctele de vedere ex­primate pînă acum. — Limitatoarele electromeca­nice din evidenta OSIM nu pot fi luate in calculul planșetei, o­­pinează dumnealui. Pentru că nu deosebesc mersul în gol, cauzat subiectiv, printr-o abate­re, să zicem, de „mersul în gol" cerut tehnologic. Numai un apa­rat cu „discernămînt“ ne-ar sluji scopul. Ar fi o treabă de auto­matizări, domeniu in care lu­crează un institut specializat... De la Titan plecăm în Flo­­reasca, la I.P.A. Unde îl solici­tăm să participe la testul nostru pe directorul adjunct Traian Sa­­chelarie. — N-ar fi rău să construim și să livrăm freze portal, de exem­plu, dotate cu Umitatorul ce ni-1 propuneți. Insă le-ar scumpi, ceea ce nu ar ajuta la competi­tivitate pe piața externă și, fi­rește, ar greva cheltuielile de investiții ale beneficiarilor in­terni. — In condițiile economico-financiare autogestiunii a între­prinderii, nu-i convine nimănui să-și mărească cotele de amor­tisment. Ați putea estima valoa­rea unui asemenea dispozitiv cu „discernămînt" tehnologic 7 — E greu de estimat. Aș vrea insă să vă fac cunoscut, intrucit ați evocat aria de acțiune a nou­lui mecanism economico-finan­­ciar, că I.P.A. este vechi titular al unei invenții in sprijinul or­ganizării știintifice a muncii și a producției. Aparatul inventat de noi poate servi o zonă de mașini, un atelier întreg. E mai convenabil așa. — Există un „creier" electro­nic care știe de ce stă sau a mers în gol o mașină . — „Știe“ multe , despre una singură sau despre o sută de mașini. Să-l poftim aici pe in­ventator... Peste cîteva minute, discutăm și cu doctorul inginer Marcel Sapira. Care iși răsfoiește în­semnările și ne spune că breve­tul e înregistrat în anul 1968, la nr. 53296. Mai are doi coautori : inginera Lia Herman și doctor inginer Mihail Marinescu. — Cum se intitulează 7 — „Procedeu și instalație pen­tru supravegherea centralizată a mașinilor unelte". A fost probat la Întreprinderea „Timpuri noi“ din București. — Cum s-a comportat 7 — Bine. A Înregistrat cauzele staționărilor și mersului In­go­ diferențiindu-le pe categorii : in­disciplina lucrătorului, defecțiu­ne de întreținere, neaprovizio­­narea locului de muncă... — Oglinda fermecată? ! — Chiar așa, o oglindă le-am propus organizatorilor produc­ției. Ca să poată lua măsuri de corectare în cunoștință de cau­ză. Reamplasarea utilajelor in flux sau criticarea serviciilor mecanicului șef, completarea a­­sistenței tehnice sau mecaniza­rea transportului interfazic, re­partizarea Încărcării pe mașini și măsuri de ordinul aprovizio­nării, recronometrarea operații­lor și cerințe vizind ridicarea calificării... — Uimitor ! De aici Înțeleg și o evidență absolut nepărtinitoa­re a indicilor de utilizare, înre­gistrată obiectiv, de ochiul ma­gic. — Cred că asta a și fost con­diția de „avorton” a invenției. Intervine directorul Sachelarie. La ora aceea, in ’68, existau conducători în uzine, ba chiar și prin minister, care raportau in­dici de utilizare „convenabili". De aceea ne-au și dat afară, spus pe șleau, cu „detectiv" cu tot. — Uzina „Timpuri noi” nu s-a arătat interesată 7 — Nu, zice inventatorul. După vreo trei luni, timp în care s-au ivit și unele manifestări neco­respunzătoare în privința nor­mării muncii, ni s-a spus că „proba s-a terminat". — N-ați încercat altă uzină 7 — Ar fi trebuit să fim trimiși în altă parte. Nu puteam da buzna fără să ne autorizeze ci­neva. —Și unde-i acest aparat pen­tru care s-au cheltuit amar de bani, plus recompensa 7 — A murit la naștere, cum bine zicea tovarășul director. Nu l-a trebuit nimănui. Cred că s-o fi descompletat, s-o fi dat vreo întrebuințare utilă tranzistorilor. Eu nu mai știu nimic de el In privința recompensei, e bine de știut că noi, inventatorii, am re­fuzat-o. Ce rost avea să luăm bani pentru un lucru „inutil" 7 — Tovarășe Sapira, dacă v-ar cere cineva, ministerul de re­sort, să presupunem, ați putea reface aparatul 7 — Sigur că da. Și încă mai perfecționat. I.P.A. are la ora ac­tuală posibilități mult mai mari. Să nu uităm că in 1968 nu dis­puneam de microprocesoare... Sperăm că cele consemnate aici constituie răspunsul aștep­tat, tovarășe Cornel Cepariu. Vă mulțumim din Inimă pentru faptul că ne-ați prilejuit redes­coperirea unei invenții româ­nești de o deosebită importanță. Asupra căreia vom reveni. Gheorghe FILMON Dosar „MUNCA* Unde dai și unde... crapă VUieri 3 octombrie 1930

Next