Munca, octombrie-decembrie 1982 (Anul 38, nr. 8669-8682)

1982-10-01 / nr. 8669

ANUL XXXVII, nr. 8 669 Proletari din toate țarile, unisi-vu­l 1 octombrie 1982, 12 pagini, 1,50 lei ______________________________________________ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA AGENDA POLITICĂ A SĂPTÂMÎNII Rodnicul și amplul dialog al tovarășului NICOLAE CEAUȘE­SCU cu făuritorii bunurilor materiale și spi­rituale, continuat­e in săptămina ale carei evenimente le consemnăm — în județele Iași și Covasna are o semnificație politică deosebită în viața patriei, dinami­­zind și mai puternic energiile creatoare ale clasei mun­citoare, ale întregului nostru popor, pentru obținerea de noi succese în industrie și agricultură, în toate do­meniile de activitate, in întimpinarea Conferinței Na­ționale a partidului. La aceste întilniri de lucru au par­ticipat tovarășa­ Elena Ceaușescu și alți tovarăși din conducerea de partid și de stat. " ^ * In noile vizite de lucru, ca de fiecare dată în întîl­nirile cu oamenii muncii din întreaga țară, in centrul atenției s-au aflat problemele esenț­ale privind înde­plinirea prevederilor actualului cincinal, stabilirea mă­surilor corespunzătoare în vederea înfăptuirii exem­plare a hotăririlor Congresului al Xll-lea al Partidului Comunist Român. Pretutindeni, intîlnirile de lucru ale secretarului ge­neral al partidului cu cei ce trăiesc și muncesc pe frumoasele meleaguri moldovene și transilvănene, cu­prinse, că țara întreagă, de tumultul prefacerilor în­noitoare, au prilejuit relevarea mărețelor înfăptuiri (Continuare in pag. a 2-a) PRIORITĂȚI ale economiei NAȚIONALE -obiective de acțiune ale clasei muncitoare îndeplinirea exemplară a producției destinată exportului Programul partidului, de edificare a socialismului și comu­nismului în patria noastră, așează la loc de frunte activi­tatea de comerț exterior și cooperarea economică interna­țională. Lucru firesc, pentru că făurirea unei economii dina­mice, moderne, eficiente impune, în mod obiectiv, o parti­cipare largă și activă la diviziunea internațională a muncii. Avem astăzi parteneri economici și comerciali în peste 150 de tari ale lumii. Dispunem de o dotare tehnică modernă, de tehnologii avansate, de muncitori și specialiști bine pregătiți, în măsură să asigure creșterea continuă, în ritm susținut, a exportului românesc. Se diversifică și se ampli­fică permanent acțiunile de cooperare economică­­ și tehnică internațională, întreprinderile noastre demonstrând că pot intra oricînd în competiție cu firme de prestigiu pe plan mondial. Dimensiunile actuale ale comerțului nostru exterior, nevoia Comei HLOFF (Continuare in pag. a 2-a) »­ ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ’82 Panoul de onoare , îndeplinindu-și înainte de termen sarcinile de plan la export pe primele trei trimestre ale anului în curs, colectivul întreprinderii de motoare elec­trice din Pitești consemnează o depășire­­ de 9 mi­lioane lei a prevederilor la acest important indica­tor al activității economice. De remarcat că, dato­rită performanțelor tehnico-funcționale superioare, printre care consum de energie electrică diminuat, gabarit redus, putere mare și fiabilitate sporită, precum și promptitudinii cu care sunt onorate obli­gațiile contractuale, motoarele electrice purtînd marca fabricii piteștene sunt tot mai solicitate în numeroase țări al­e lumii, unde anual se exportă cc­­a 70 la sută din producția unității.­­ Energeticienii de la întreprinderea de electro­­centrale Mureș — una dintre cele mai mari uni­­tăți de acest fel din țara noastră — au rotunjit la 150 milioane kWh producția de energie electrică realizată și emisă în sistemul energetic național, peste prevederile de plan la zi. Energeticienii mu­reșeni au economisit, totodată, 5 100 tone combus­(Continuare în pag. a 2-a) LA ORDINEA ZILEI: AMPLĂ MOBILIZARE PENTRU STRÎNGEREA ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI! Odată cu începutul lui octombrie, bătălia pen­tru­ stringerea roadelor timpului, grădinilor, livezi­lor și podgoriilor­ a intrat intr-o etapă In momentul de fată, ce a clintit îndatorire­a decisivă, orga­nelor și organizațiilor sindicale din unitățile­ agri­cole de stat și din comune este mobilizarea puter­­ni­că a tuturor forțelor la­ strângerea și punerea la adăpost, fără pierderi, a întregii recolte. Ca prio­ritate se impune intensificarea m­inimă a recoltării porumbului. Acolo unde sindicatele, în strînsă con­lucrate cu consiliile oamenilor mititeți din I.A.S. și S.M.A., sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, au luat măsuri de organizare temeinică a muncii, de întărire a ordinii și disciplinei, acțio­­nind cu responsabilitate, această lucrare este avansată. Asemenea exemple ne oferă județele Iași, Botoșani, Bacău, Olt, Dolj, Mehedinți, pre­cum și Sectorul agricol Ilfov. In alte județe insă — Arad, Tulcea, Constanța și Teleorman — mari cultivatoare de porumb, rezultatele înregistrate la recoltarea acestuia se situează, procentual, sub media atinsă in alte zone ale țării. Orice amî­(Continuare în pag. a 2-a), ANCHETELE GAZETEI „MUNCA“ Milioanele, dincolo de fișele contabile Adun sumele cu destinație socială precizate în cîteva articole ale contractului co­lectiv și totalul indică circa 35 de milioane. Sunt însă și alte cheltuieli pentru condi­țiile de muncă și de viață ale acestei citadele muncitorești ce se numește „23 August“ București. Dincolo de cifrele stabilite, urmărite, controlate, pe destinații precise (cu severitate, ne asigură Petre Predoiu, contabil-șef), toți banii aceștia se regăsesc ori se vor regăsi în acțiuni ce slujesc omului. Un prim interlocutor Mih­ai Munteanu, tehnician, membru în comitetul sindica­tului, consideră că : „Milioanele astea adăugate celor ce se cheltuiesc în fiecare an,­­asigură siguranță și protecție în procesul muncii, confort industrial, contribuie la întreținerea și extinderea zestrei sociale de care beneficiază oamenii uzinei“. Ce spune procentul de 9 la sută Cu 1 355 008 lei din fondul pentru acțiuni și obiective so­ciale, s-au achiziționat bilete pentru odihnă și tratament. Cele pentru cură balneară .Au fost repartizate — ni se arată o statistică în acest sens — în funcție de solicitările oameni­lor, acoperind cu prioritate ne­voile celor din sectoarele mai grele : turnătorii, forjă, ca­­zangerie... Facem un test. Câne i s-au dat cazangeriei ? „00 la trata­ment (la peste 700 de oameni) este răspunsul șefului de echi­pă Nicolae Popescu, președin­­te al comitetului organizației Fondurile sociale ale întreprinderilor sindicale de secție. N-au prea acoperit nevoile și dorințele oamenilor“. Adică ? „Păi, am fi vrut mai multe pentru afec­țiuni reumatice și, mai ales, un sezon cald. E adevărat am mai primit locuri la odihnă și la tabăra uzinei de pe litoral“. Dacă adunăm toate biletele — la tratament, odihnă și tabără — reiese, sntr adevăr că oa­menii cazangeriei s-au bucu­rat de o atenție prioritară (pro­centul de trimiteri la odihnă și tratament este de circa 11 la sută) dar, mai sunt și propuneri, observații de care trebuie să țină seama sindicatul pentru 1933. Stela FOMINA (Continuare in pag. 4—5) ALBUM DE ȚARA Nouă estetică urbană la Tg. Mureș , secvențe din fitmul celui mai tînăr cartier al municipiului, Tudor, unde predările la cheie se înmulțesc de la o zi la alta. t

Next