Năzuința, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 170-183)

1971-04-03 / nr. 170

ANUL IV NI. 170 SÎMBĂTĂ 3 APRILIE 1971 12 PAGINI 50 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL RC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Stimați tovarăși. Este pentru noi o deosebi­tă plăcere de a participa la cel de-al XXIV-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și de a vă adresa dumneavoastră, dele­gaților la Congres, comuniști­lor sovietici, popoarelor Uniu­nii Sovietice un cald mesaj de prietenie și solidaritate in­­ternaționalistă din partea Co­mitetului Central, a membrilor partidului tuturor nostru, a întregului popor român. In raportul Comitetului Cen­tral al P.C.U.S., prezentat Congresului de tovarășul Brej­­nev, au fost înfățișate pe larg marile realizări obținute de oamenii muncii sovietici, care, sub conducerea partidului lor comunist, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu o economie pu­ternică, în plin proces de perfecționare, cu o industrie de prim rang și un uriaș­­ po­tențial material și științific. Comuniștii români, poporul nostru, dau o înaltă prețuire succeselor remarcabile ale Uniunii Sovietice în construc­ția socialismului și comunis­mului, considerîndu-le o con­tribuție de mare însemnătate la întărirea forței sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist. Doresc, și cu prilejul aces­tui congres, se relev cu sa­tisfacție faptul că între Parti­dul Comunist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, între popoarele și țările noastre s-au statornicit și se dezvoltă relații trainice , politice, economice, tehni­­co-științifice, culturale și în alte domenii de activitate. Ba­zate pe vechi legături tradi­ționale și cimentate prin sîn­­gele vărsat în comun de osta­șii români și sovietici în lupta victorioasă împotriva fascismului, prietenia și cola­borarea româno-sovietică sunt animate de realizarea nobile­lor idealuri ale socialismului. Semnarea, în cursul anului trecut, a Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală între cele două țări deschide noi perspective de dezvoltare multilaterală a co­laborării româno-sovietice. Partidul și Guvernul Româ­niei vor acționa și în viitor cu toată hotărîrea pentru dezvoltarea relațiilor dintre partidele și țările noastre, cu convingerea că aceasta cores­punde intereselor ambelor po­poare, servește cauzei întări­rii , unității țărilor socialiste, mișcării comuniste internațio­nale, cauzei progresului și păcii. Tovarăși. Permiteți-mi să mă refer la cîteva din preocupările ac­tuale ale partidului și statu­lui nostru. La sfirșitul anului trecut, am încheiat cu succes planul pe anii 1966—1970. Producția industrială a crescut într-un ritm mediu anual de aproape 12 la sută, fiind în 1970,cu 75 la sută mai mare decît în 1965. In cursul acestui cinci­nal, producția agricolă crescut cu 24 la sută față de­­ cincinalul anterior. Venitul național a crescut pe cincinal cu 45 la sută în­tr-un ritm anual de aproape 8 la sută. Pe această bază s-a realizat majorarea generală a salariilor și pensiilor, în­deosebi a celor mici, venitu­rile din salarii crescînd cu peste 50 la sută; au sporit, de asemenea, veniturile țără­nimii, s-a înfăptuit un vast program de construcții de locuințe, s-a generalizat în­vățământul obligatoriu de ze­ce ani. Cheltuielile social-cul­­turale au crescut cu peste 60 la sută în 1970 față de 1965. In prezent, întregul nostru popor a trecut la înfăptuirea programului elaborat de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care stabi­lește drept obiectiv fundamen­tal făurirea societății socialis­te multilateral dezvoltate. Realizarea prevederilor nou­lui cincinal va apropia sim­țitor România de țările cu e­­conomie avansată și va per­mite să se ia noi măsuri pri­vind creșterea în continuare a nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc — țelul su­prem al politicii partidului. Conducerea de partid și de stat, înfăptuind un amplu pro­gram de măsuri pentru îmbu­nătățirea și perfecționarea în­tregii activități de conducere și planificare a vieții econo­mice și sociale, se preocupă (Continuare în pag. a XI-a) RĂGAZ SĂRBĂTORESC Cinstirea mărețului eveniment al sărbătoririi semicentenarului creării Partidului Comunist Ro­mân a prilejuit pionierilor și școlarilor din comuna Băbeni întîlnirea cu tovarășul Laurean Tulai, prim­-secretar al Comite­tului județean Sălaj al P.C.R. — duminică, 28 martie a.c. Școlarii din comună au făcut cunoscute rezultatele obținute la învăță­tură, în munca de pe loturile școlare și în cooperativele agri­cole de producție. Tovarășul Laurean Tulai a vor­bit școlarilor despre preocuparea continuă a conducerii partidului și statului nostru în vederea ri­dicării bunăstării generale celor ce muncesc, despre rezul­a­tatele pe care le-au obținut oa­menii muncii din județul nostru în cincinalul trecut, arâtând per­spectivele de dezvoltare a ju­dețului în anii următori. Fabrica de armături industriale din Zalău. Se lucrează la hala II de turnătorie Foto: Fr. DEAK Școală pe școlare... Mai mult ca oricînd, în școlile noastre se în­țelege că învățămîntul și studiile singure, fără muncă productivă, nu pot înarma tinerele ge­nerații cu pregătirea ce­rută de societate. Se cre­­ază condiții pentru ca elevii să fie puși în si­tuația de a executa dife­rite lucrări, de a observa ei înșiși procesul de pro­ducție, de a participa in­teresați, pentru ca spiri­tul lor de curiozitate să fie permanent solicitat. Elevii au înclinații spre munca productivă, dar nu e mai puțin adevărat că în multe cazuri ele dispăreau tocmai în școală, practică deoarece latura a activităților se reducea la teoretizare. De clte ori n-am avut ocazia să asistăm la dis­cuții interminabile sau adevărate pledoarii des­pre frumusețea activită­ții muncitorului, fie el turnător, strungar, for­jor, betonist etc. sau a țăranului, a tehnicianu­lui veterinar, zootehnist însă, practic, elevii erau străini, majoritatea, de particularitățile acestor profesii. Vorbeam mult despre legătura teoriei cu practica și... atît. Incepînd cu acest an școlar, legătura învăță­­mîntului cu viața, cu producția, construcției cu practica socialiste devine principiul că­lăuzitor al studierii ba­zelor științei în școala de toate gradele, baza educării tinerei genera­ții. Cele mai multe școli, ne referim la cele din mediul rural, fie ele mari sau mici, dispun a­­cum de terenul necesar lotului experimental. Pe Ion CRIȘANU (Continuare în pag. a VIII-a) I Cei cărora, in prodigioasa sa carieră de 30 de ani la catedră, le-a dezvăluit cu răbdare și tact misterioasele taine ale a. b. c.-ului, imperiul enigmelor scrise colorîndu-le cerul copilăriei, făcîndu-i să vi­seze, să aspire, îi spun tovarășa învățătoare; cei care o simt mereu în mijlocul frămîntărilor lor, alături de ei la bine și rău, solicitindu-i și urmîndu-i încredere povața, îi spun deputata noastră, cei care au învățat de la ea să se entuziasmeze ascultînd poeziile lui Eminescu, Petöfy Șandor, Arghezi sau Ady Endre, să rîdă împreună cu Caragiale, să iu­bească florile lui Luchian sau pînzele pictorului loan Sima — consăteanul lor — îi spun tova­rășa directoare. Doina și Mino­­dora, viitoare medici, îi spun cu afecțiune mămica, iar învățăto­rul Dumitru Meseșan, îi spune simplu, soția mea. Vizita noastră nu a surprins-o. Părea mai degrabă contrariată. „De ce tocmai eu? Dacă e să scrieți despre activitatea unui deputat, de ce nu v-ați oprit la Maria Codre, Bortoș Valentin sau­ Gheorghe Pop? Sunt oameni inimoși, cu inițiative. Tot ce s-a făcut aici e opera lor, a altora ca ei, a întregului sat. Partea mea e destul de mică. Că am pus umărul cînd a fost vorbă să înființăm o școală cu nouă clase, sau am lămurit oamenii de ne­cesitatea ridicării magazinului universal sau de utilitatea tro­tuarelor prin sat e drept, dar mi-am făcut datoria de cetățean. Că la cei 50 de ani ai mei dau mina cu flăcăii și fetele de 17—18 ani și mă urc împreună cu ei pe scenă? îmi place, o fac din pasiune. Că discut cu fiecare om, că pentru fiecare gă­sesc cuvîntul potrivit, e în firea lucrurilor. Așa trebuie să fim toți. Vedeți? Nimic spectaculos in biografia mea“. — Despre deputata, directoa­rea căminului cultural, locții­torul secretarului comitetului comunal de partid din Period, OMUL și COMUNISTUL Elena Meseșan, oameni de aici — ro­mâni și maghiari — vorbesc cu deosebit respect­ — Iubesc oamenii. Și florile... Aurel PĂUȘAN „IUBESC OAMENII ȘI FLORILE" JȘAN­I 0 Joi la amiază la Institu­tul politehnic din București, a avut loc festivitatea decer­nării titlului de „Doctor ho­noris causa“ savantului sovie­tic Sergh­ei Dmitrevici Pono­­mariov, profesor la Institutul „Bauman“ din Moscova, lau­reat al Premiului Lenin. . De la baza aeriană Van­­denberg din California a fost lansat miercuri un satelit ar­tificial al Pămîntului de con­strucție canadiană. Denumit „Isis-2“, satelitul a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei ra­chete americane „Thor-Del­ta“. Acesta este al treilea a­­parat cosmic construit în Ca­nada. El urmează să studieze gazele ionizate situate la al­titudini mai mari de 56 km. • Un grup de hidrologi, balneologi, chimiști și far­maciști au stabilit că cel mai bogat și divers bazin hidro­grafic de ape minerale din țară, și printre puținele de a­­cest fel din lume, este cel din județele Harghita și Covas­­na. In această zonă există 4.000 de izvoare cu proprie­ tăți și caracteristici chimice, farmacodinamice și curative diferite. Cel mai prin calitățile sale însemnat curative este izvorul central din in­cinta întreprinderii „Apemin“ Borsec, avînd un debit de peste 500.000 litri pe zi.­­ Președintele Siriei, ge­neralul Hafez Assad, l-a însărcinat joi pe generalul Abdel Rahman Khleyfawi cu formarea unui nou guvern. Khleyfawi ocupa funcția de ministru al afacerilor interne în precedentul guvern.

Next