Năzuința, iunie 1972 (Anul 5, nr. 232-257)
1972-06-04 / nr. 235
ANUL V NR. 235 DUMINICĂ 4 IUNIE 1972 4 pagini 30 bani continuare în pag. a III-a > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Brașov și Vîlcea Cuvîntarea tovarășului Sîmbătă, 3 iunie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut o vizită de lucru în județele *-.7 17?!--.^.- ----3- ~ avi/ü» Conducătorul partidului și statului a fost însoțit de tovarășii Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Constantin Drăgan și Cornel Burtică. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unitățile economice, întîlnirile pe care le-a avut cu muncitori, ingineri, tehnicieni au prilejuit o nouă și grăitoare expresie a legăturilor de nezdruncinat dintre partid și popor, a hotărîrii și entuziasmului cu care oamenii muncii din aceste județe, ca și cei de pe cuprinsul întregii țări, înfăptuiesc neabătut politica partidului și statului, au constituit o vibrantă manifestare de dragoste și stimă față de conducătorul iubit al poporului nostru. Pretutindeni se simte suflul puternic al entuziasmului cu care făuritorii de bunuri materiale transformă cuvîntul în fapte, angajamentele în înfăptuiri de seamă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii. Prezența conducătorului partidului și statului la Făgăraș, frumosul și străvechiul oraș transilvănean, coincide cu o sărbătoare scumpă nu numai localnicilor — semicentenarul Combinatului chimic —, ci întregului popor. Festivitățile ocazionate de această aniversare, înaltele distincții care au fost acordate combinatului, unor muncitori, ingineri,tehnicieni de aici ilustrează încă o dată prețuirea pe care partidul o dă clasei muncitoare, tradițiilor sale înaintate, izbînzilor în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Ca de fiecare dată, și acum vizita de lucru făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu în județele Brașov și Vîlcea a prilejuit un contact nemijlocit cu muncitorii, inginerii și tehnicienii, un dialog deschis cu aceștia cu privire la problemele curente ale muncii, sarcinile de perspectivă, condițiile lor de muncă și de viață. Indicațiile date de conducătorul partidului și statului reprezintă un puternic factor dinamizator pentru colectivele de muncă de aici. In orașul Brașov, în celelalte localități străbătute pînă la Făgăraș, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de mii și mii de oameni ai muncii, care au venit în întîmpinarea secretarului general al partidului; în vizita în județul Brașov, oaspeții au fost însoțiți de tovarășul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. In apropierea comunei Vlădeni, se face un popas la cantonul pastoral cu același nume, care cuprinde complexele de îmbunătățire a pajiștilor naturale de la Vlădeni și Codlea. Prin intermediul unor scheme și grafice, tovarășul Ion Moldovan, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare și apelor, prezintă unele rezultate privind înfăptuirea programului pe țară de îmbunătățire a pajiștilor naturale și măsurile luate pentru sporirea eficienței lucrărilor întreprinse în acest scop. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, recomandă specialiștilor din ministerul de resort să acorde mare atenție amortizării în timpul cel mai scurt a investițiilor făcute în acest domeniu. Se prezintă, de asemenea, secretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid, și de stat situația lucrărilor de amenajare a pajiștilor naturale în județul Brașov, unde se obțin rezultate bune în această privință. Directorul direcției agricole județene, Ion Mănoiu, informează că, pînă acum, în județ au fost amenajate peste 16 000 ha pajiști, dar pînă în 1980 se prevede ca această suprafață să sporească pînă la circa 84 000 ha. S tovarășul Nicolae Ceaușescu retragi tovarăși. Doresc să vă adresez dumneavoastră, oamenilor muncii din Combinatul chimic Făgăraș și tuturor locuitorilor Făgărașului, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Pentru întregul colectiv al combinatului — și cred că pentru toți locuitorii Făgărașului — sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea acestei întreprinderi constituie un eveniment deosebit de important, pentru că ea marchează un moment de seamă atît în industrializarea țării în general, cit și în dezvoltarea industriei din Făgăraș care, în anii socialismului, a cunoscut, după cum știți foarte bine, o creștere puternică. Cunosc realizările obținute de dumneavoastră în cincinalul trecut, în primul an al actualului cincinal — 1971 — precum și la începutul lui 1972. Intr-adevăr, combinatul dumneavoastră se prezintă cu rezultate bune , nu numai cu realizarea, dar și cu depășirea planului pe anul trecut și pe primele cinci luni ale anului 1972. Pentru toate aceste rezultate bune pe care le-ați obținut în activitatea dumneavoastră, doresc să vă felicit din toată inima. Apreciez că activitatea, rezultatele pe care le-ați obținut, constituie o contribuție la dezvoltarea generală a chimiei, la dezvoltarea generală, a patriei noastre. (Aplauze prelungite, orale — se scandează: „Ceaușescu — P.C.R."). Cunoașteți programul de dezvoltare a țării noastre trasat de Congresul al X-lea al partidului. Din datele publicate în presă cunoașteți cum se realizează acest program. Cred că ați luat cunoștință și de faptul că în ultimele săptămîni multe colective de oameni ai muncii, multe județe — printre care, dacă nu mă înșel, și Brașovul —, au considerat, avînd în vedere realizările de anul trecut și din primele cinci luni ale acestui an, că prevederile cincinalului pot fi depășite, luîndu-și în acest sens noi angajamente, atît pentru anul 1972, cit și pentru următorii trei ani. Multe colective și-au propus să realizeze cincinalul în patru ani și jumătate. (Aplauze puternice). Această inițiativă a multor colective de oameni ai muncii, a multor județe constituie un exemplu de felul în care clasa noastră muncitoare, toți oamenii muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — înfăptuiesc neabătut politica partidului, sînt hotărîți să facă totul pentru a asigura lichidarea cît mai rapidă a înapoierii în care s-a găsit țara noastră în trecut, să facă astfel ca, la sfîrșitul cincinalului, să nu ne mai socotim țară în curs de dezvoltare și să putem realiza un venit național care să ne situeze în rîndul țărilor cu dezvoltare mijlocie. (Vii aplauze). Fără nici o îndoială că îndeplinirea acestor angajamente cere eforturi serioase, o mai bună organizare a muncii și folosirea capacităților de producție, creșterea eficienței economice generale, reducerea serioasă a cheltuielilor de producție materiale, ridicarea simțitoare a productivității muncii. Putem obține o producție mai mare și mai ieftină în spațiile și cu utilajele actuale de producție. După unele calcule putem obține o creștere de 25— 35 la sută a producției globale pe întreaga țară numai prin realizarea măsurilor la care m-am referit. După cum ați aflat din presă, în ultimele săptămîni, la Comitetul Central al partidului au fost cîteva consfătuiri pe această problemă, cu cadrele din proiectare și cercetare, cu conducătorii întreprinderilor. Ieri a avut loc o consfătuire cu primii secretari și cu miniștrii. Scopul acestor consfătuiri a fost de a discuta cum să ne organizăm mai bine activitatea pentru a folosi mai gospodărește, mai chibzuit mijloacele pe care le avem la îndemînă spre a face să crească bogăția națională, să sporească venitul național și, pe această bază, să asigurăm progresul general al patriei, creșterea mai rapidă, peste prevederile din cincinal, a nivelului de trai al întregului nostru popor. (Aplauze puternice, îndelungate). Pot să vă spun că aceste consfături, cît și discuțiile care au loc în întreaga țară in diferite colective de oameni ai muncii, au evidențiat că există reale posibilități îmbunătățite pentru a obține o serioasă a întregii activități economice din țara noastră, pentru creșterea eficienței economice, pentru sporirea mai rapidă a bogăției naționale. Avem datoria ca la fiecare leu, la fiecare mie de lei pe care o investim să obținem o producție mult mai mare decât realizăm astăzi. Numai așa vom asigura o dezvoltare rapidă a economiei, vom crea condițiile pentru creșterea bunăstării întregului nostru popor. (Vii aplauze). Desigur, avem rezultate bune, producția noastră crește într-un ritm de 12—12,5 la sută. Venitul național, de asemenea, a crescut anul trecut cu 12,5 la sută. Dar cu toate acestea nu putem să nu constatăm că mai avem încă neajunsuri, că stă în puterea noastră să gospodărim mai bine mijloacele de care dispunem și să obținem rezultate și mai bune. Aceasta este astăzi preocuparea centrală a conducerii, de partid și de stat, — aceasta trebuie să fie preocuparea fiecărei organizații de partid, județene, orășenești, a fiecărei organizații de partid uzinale, a fiecărui colectiv de oameni ai muncii, a tuturor celor ce muncesc din patria noastră. Unind eforturile tuturor vom putea obține îmbunătățirea activității, dezvoltarea mai rapidă a economiei naționale. Avem convingerea că vom realiza aceasta tovarăși. (Aplauze puternice, prelungite). Am mai vizitat și în Combinatul chimic Făgăraș, trecut Cu prilejul vizitei de astăzi am constatat că el a cunoscut o dezvoltare puternică. Există proiecte pentru dezvoltarea sa în continuare. In general, apreciez că au obținut rezultate bune. Tovarășul director ne-a vorbit despre faptul că acest combinat va face totul pentru a se încadra în prevederile cincinalului pentru chimie, de a se realiza o creștere a producției cu 85—92 la sută față de 1970. Se pare însă că el a uitat de măsurile și de preocupările din ultimele săptămîni, pentru că ar fi trebuit să spună că însuși colectivul Combinatului Făgăraș nu mai este mulțumit cu prevederile din cincinal. Și eu trebuie să-mi fac autocritica pentru că am subapreciat posibilitățile chimiștilor cînd am spus că în cincinal se prevede o creștere de 85—92 la sută. Ei pot să dea mai mult. Cred că dacă o să spunem că trebuie să crească producția cu minimum 105 la sută este încă puțin și chimia va dovedi că poate mai mult. (Aplauze puternice, îndelungate). N-am vrut să mai stabilesc o cifră maximă, pentru că aceasta trebuie s-o fixeze chimia. Va fi 110, 115 ■— vom vedea de ce este în stare chimia. Eu m-am referit la 105, ca minimum a ceea ce trebuie să realizăm pînă în 1975. (Vii aplauze). Aceasta pune sarcini însemnate și combinatului dumneavoastră. Va trebui să vă faceți calculul corespunzător — probabil că va trebui să treceți de o producție de 1,5 miliarde, chiar 1,6 miliarde lei în 1975 avînd în vedere și ce este prevăzut în plan pentru dezvoltarea combinatului pînă în 1975. In discuțiile de astăzi am ajuns la concluzia să începem în acest cincinal construcția unui combinat de îngrășăminte de 300 mii tone, cu obligația asumată de director — și vreau să vedem dacă și dumneavoastră vă asumați această obligație — de a-1 realiza în mai puțin de doi ani. Să dați un exemplu pentru toți ceilalți de ceea ce se poate face în chimie. Să coste cu cel puțin 20 la sută mai ieftin decit ne costă un asemenea combinat iar astăzi în 1975 să producă în aceste condițiuni sîntem de acord cu construirea combinatului aici. Vă angajați și dumneavoastră? (Aplauze aprobative puternice, îndelungate). Desigur, tovarăși, trebuie să ne așezăm și să discutăm bine ceea ce dorim să facem. Să căutăm soluții cît mai economice, să scurtăm durata de dare în folosință a investițiilor pentru că numai astfel vom putea obține creșterea eficienței. Tocmai de aceea, combinatul pe care dorim să-l realizăm în acest cincinal aici, peste plan, să constituie un exemplu — avînd în vedere și faptul că sînteți unul din cele mai vechi colective chimice din România și dispuneți de capacitatea necesară să faceți acest lucru. (Aplauze puternice). Avem în vedere să dezvoltăm în acest cincinal — mai mult decit era prevăzut —. Fabrica de anilină, care de abia a intrat în producție. Poate că vom face o instalație de mare capacitate dezvoltînd mai rapid, la o scară mai mare, producția de rășini sintetice, pentru a dubla, dacă nu tripla, producția ce se realizează astăzi. Deci, există posibilitatea ca în domeniul producției necesare agriculturii, ca și al industriei bunurilor de consum să obțineți o producție continuare în pag. a III-a NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul de la Combinatul chimic Făgăraș CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind conferirea Ordinului Muncii clasa I Combinatului chimic Făgăraș Pentru contribuția deosebită adusă la industrializarea socialistă, participarea activă a colectivului de oamni ai muncii din Combinatul chimic Făgăraș la opera de construire socialismului și meritele sale în valorificarea superioară a resurselor naturale ale țării, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființare, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Muncii clasa I Combinatului chimic Făgăraș. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Combinatului chimic Făgăraș, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obținute în muncă și pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea Combinatului chimic Făgăraș și la realizarea sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor: Gheorghe Gh. Maier — maistru mecanic la Combinatul chimic Făgăraș Vichente V. Pică — maistru chimist la Combinatul chimic Făgăraș. Președintele Consiliului de Stat m iimar. * * » * jvKVi I j IN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A VV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Noi angajamente în entuziasta întrecere socialistă SECTORUL MINIER IP — producția globală a fost realizată in proporție de 104,7 la sută; — producția marfă, în proporție de 103,5 la sută; — productivitatea muncii, în proporție de 104,7 la sută; — s-au extras peste plan 1.133 tone cărbune net; • Angajamentul de realizare a unei producții globale suplimentare a fost mărit de la 50.000 la 800.000 lei; • Angajamentul care prevedea o depășire a productivității muncii planificate cu 124 lei pe salariat a fost suplimentat la 1.981 lei; • Minerii din Ip și-au propus să dea peste plan 2.000 tone cărbune brut extras (față de 500 tone cît fuseseră prevăzute în angajamentul inițial). ÎNTREPRINDEREA viei și VINULUI ZALĂU — producția globală a fost realizată în proporție de 109,1 la sută; — producția marfă în proporție de 107,1 la sută; — productivitatea muncii în proporție de 105 la sută; • Valoarea producției globale suplimentare a fost majorată de la 1.100.000 la 3.850.000 lei; • Producția marfă a fost majorată de la 100.000 la 1.600.000 lei; • Angajamentul de creștere a productivității muncii planificate pe salariat a crescut de la 9.243 la 32.353 lei. ZAMS Noi Macțui «Le Iministe «Miche „Picu" Și „Simion BernutjuPf Salt în timp • Acum se poate sta altfel de vorbă, spun muncitorii • O exemplară lecție de solidaritate • Avem deplina certitudine că noile angajamente vor fi pe deplin realizate. Benesat, 1967 — primăvara. Cîțiva oameni și o betonieră „plămădesc“ din nisip și ciment produs în exclusivitate pentru nevoile locale. Este adevărat, din cînd în cînd comunele învecinate apelează la muncitorii din Benesat să li se livreze și lor, dacă se poate, din produsele „plămădite“ de ei. Și, deși nu se prea putea, benesătenii, oameni inimoși, răspund pozitiv. Eforturile sunt, se înțelege, destul de mari. Să n-ai tu la îndemînă nici un utilaj ca lumea, nici un ciclon, nici o hală... Și, deodată, un om, un om care răspunde și de bunul mers al „producției industriale“ din Benesat (l-am numit pe tovarășul Valer Moraru, președintele Comitetului oamenilor muncii de la întreprinderea „Silvania“ din Cehul Silvaniei) se întreabă: Ce este oare de făcut? Pentru că, oricum, ceva trebuia să se facă... Benesat, 1967 — vara. Din fondurile de mică mecanizare începe să se construiască, aici... un fel de hală de producție. Benesat, 1968. Terenul din aproprierea stației C.F.R., lăsat în părăsire „de cînd e lumea și pămîntul“, începe să... fiarbă. Oamenii au hotărît să construiască aici, pe paragini, o adevărată fabrică. La orizont se profilează o nouă hală de producție (de data aceasta o hală în toată puterea cuvîntului). Utilajele nu „uită“ nici ele să sosească pe șantier. Și dacă utilajele nu „uită“ să sosească, nici oamenii nu „uită“ că trebuie să lucreze imediat cu ele. Benesatul începe, așadar, să producă. Benesat, 1970. Patru hale spațioase, etajate, adecvate condițiilor specifice terenului de lângă stația C.F.R., schimbă — dintr-o dată — toate „datele problemei“. Acum se poate sta altfel de vorbă, spun muncitorii. Și au, desigur, dreptate. ’ Acum, în acest an, Sectorul de prefabricate din Benesat debutează pe piața externă cu un produs de mare eficiență economică: blocul de zgură (și cînd te gîndești că numai cu trei ani în urmă benesătenii lucrau, în exclusivitate, numai pentru nevoile locale...). Benesat, 1970 — mai. Inundațiile fac în această comună la Gavril HORINCAR continuare în pag. a III a