Năzuința, iunie 1972 (Anul 5, nr. 232-257)

1972-06-04 / nr. 235

ANUL V NR. 235 DUMINICĂ 4 IUNIE 1972 4 pagini 30 bani continuare în pag. a III-a > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Brașov și Vîlcea Cuvîntarea tovarășului Sîmbătă, 3 iunie, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut o vizită de lucru în județele *-.7 17?!--.^.- ----3- ~ avi/ü» Conducătorul partidului și statului a fost însoțit de tova­rășii Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Constantin Drăgan și Cornel Burtică. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unitățile economice, întîlnirile pe care le-a avut cu muncitori, ingineri, tehnicieni au prilejuit o nouă și grăitoare ex­presie a legăturilor de nezdrun­cinat dintre partid și popor, a hotărîrii și entuziasmului cu ca­re oamenii muncii din aceste ju­dețe, ca și cei de pe cuprinsul în­tregii țări, înfăptuiesc neabătut politica partidului și statului, au constituit o vibrantă manifesta­re de dragoste și stimă față de conducătorul iubit al poporului nostru. Pretutindeni se simte suflul pu­ternic al entuziasmului cu care făuritorii de bunuri materiale transformă cuvîntul în fapte, an­gajamentele în înfăptuiri de sea­mă în cinstea Conferinței Națio­nale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii. Prezența conducătorului parti­dului și statului la Făgăraș, fru­mosul și străvechiul oraș transil­vănean, coincide cu o sărbătoare scumpă nu numai localnicilor — semicentenarul Combinatului chi­mic —, ci întregului popor. Fes­tivitățile ocazionate de această aniversare, înaltele distincții care au fost acordate combinatului, u­­nor muncitori, ingineri,­­tehnici­eni de aici ilustrează încă o da­tă prețuirea pe care partidul o dă clasei muncitoare, tradițiilor sale înaintate, izbînzilor în fău­rirea societății socialiste multila­teral dezvoltate. Ca de fiecare dată, și acum vizita de lucru făcută de tova­rășul Nicolae Ceaușescu în jude­țele Brașov și Vîlcea a prilejuit un contact nemijlocit cu mun­citorii, inginerii și tehnicienii, un dialog deschis cu aceștia cu privire la problemele curente ale muncii, sarcinile de perspec­tivă, condițiile lor de muncă și de viață. Indicațiile date de conducătorul partidului și statu­lui reprezintă un puternic fac­tor dinamizator pentru colecti­vele de muncă de aici. In orașul Brașov, în celelalte lo­calități străbătute pînă la Făgă­raș, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de par­tid și de stat au fost salutați de mii și mii de oameni ai mun­cii, care au venit în întîmpinarea secretarului general al partidului; în vizita în județul Brașov, oaspeții au fost însoțiți de tova­rășul Constantin Drăgan, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. In apropierea­­ comunei Vlă­­deni, se face un popas la canto­nul pastoral cu același nume, ca­re cuprinde complexele de îm­bunătățire a pajiștilor naturale de la Vlădeni și Codlea. Prin intermediul unor scheme și grafice, tovarășul Ion Moldo­van, adjunct al ministrului agri­culturii, industriei alimentare și apelor, prezintă unele rezultate privind înfăptuirea programului pe țară de îmbunătățire a pajiș­tilor naturale și măsurile luate pentru sporirea eficienței lucră­rilor întreprinse în acest scop. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, recomandă specialiștilor din mi­nisterul de resort să acorde ma­re atenție amortizării în timpul cel mai scurt a investițiilor fă­cute în acest domeniu. Se prezintă, de asemenea, se­cretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid, și de stat situația lucrărilor de amenajare a pajiștilor naturale în județul Brașov, unde se obțin rezultate bune în această privin­ță. Directorul direcției agricole județene, Ion Mănoiu, informea­ză că, pînă acum, în județ au fost amenajate peste 16 000 ha pajiști, dar pînă în 1980 se pre­­vede ca această suprafață să sporească pînă la circa 84 000 ha. S tovarășul Nicolae Ceaușescu re­tragi tovarăși. Doresc să vă adresez dumnea­voastră, oamenilor muncii din Combinatul chimic Făgăraș și tu­turor locuitorilor Făgărașului, un călduros salut din partea Comi­tetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliu­lui de Miniștri ale Republicii So­cialiste România. (Aplauze pu­ternice, urale). Pentru întregul colectiv al combinatului — și cred că pen­tru toți locuitorii Făgărașului — sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea acestei întreprinderi constituie un eveniment deosebit de important, pentru că ea mar­chează un moment de seamă a­­tît în industrializarea țării în ge­neral, cit și în dezvoltarea indus­triei din Făgăraș care, în anii socialismului, a cunoscut, după cum știți foarte bine, o creștere puternică. Cunosc realizările obținute de dumneavoastră în cincinalul tre­cut, în primul an al actualului cincinal — 1971 — precum și la începutul lui 1972. Intr-adevăr, combinatul dumneavoastră se pre­zintă cu rezultate bune , nu nu­mai cu realizarea, dar și cu de­pășirea planului pe anul trecut și pe primele cinci luni ale anu­lui 1972. Pentru toate aceste re­zultate bune pe care le-ați ob­ținut în activitatea dumneavoas­tră, doresc să vă felicit din toată inima. Apreciez că activitatea, re­zultatele pe care le-ați obținut, constituie o contribuție la dez­voltarea generală a chimiei, la dezvoltarea generală, a patriei noastre. (Aplauze prelungite, ora­le — se scandează: „Ceaușescu — P.C.R."). Cunoașteți programul de dez­voltare a țării noastre trasat de Congresul al X-lea al partidului. Din datele publicate în presă cunoașteți cum se realizează a­­cest program. Cred că ați luat cunoștință și de faptul că în ul­timele săptămîni multe colective de oameni ai muncii, multe ju­dețe — printre care, dacă nu mă înșel, și Brașovul —, au con­siderat, avînd în vedere realiză­rile de anul trecut și din primele cinci luni ale acestui an, că pre­vederile cincinalului pot fi de­pășite, luîndu-și în acest sens noi angajamente, atît pentru anul 1972, cit și pentru următorii trei ani. Multe colective și-au propus să realizeze cincinalul în patru ani și jumătate. (Aplauze puter­nice). Această inițiativă a multor colective de oameni ai mun­cii, a multor județe consti­tuie un exemplu de felul în care clasa noastră muncitoa­re, toți oamenii muncii — ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități — înfăptuiesc neabătut politica partidului, sînt hotărîți să facă totul pentru a a­­sigura lichidarea cît mai rapidă a înapoierii în care s-a găsit ța­ra noastră în trecut, să facă ast­fel ca, la sfîrșitul cincinalului, să nu ne mai socotim țară în curs de dezvoltare și să putem realiza un venit național care să ne situeze în rîndul țărilor cu dezvoltare mijlocie. (Vii aplauze). Fără nici o îndoială că îndepli­nirea acestor angajamente cere eforturi serioase, o mai bună or­ganizare a muncii și folosirea ca­pacităților de producție, crește­rea eficienței economice generale, reducerea serioasă a cheltuieli­lor de producție materiale, ridi­carea simțitoare a productivită­ții muncii. Putem obține o producție mai mare și mai ieftină în spațiile și cu utilajele actuale de pro­ducție. După unele calcule pu­tem obține o creștere de 25— 35 la sută a producției globale pe întreaga țară numai prin rea­lizarea măsurilor la care m-am referit. După cum ați aflat din presă, în ultimele săptămîni, la Comitetul Central al partidului au fost cîteva consfătuiri pe a­­ceastă problemă, cu cadrele din proiectare și cercetare, cu con­ducătorii întreprinderilor. Ieri a avut loc o consfătuire cu primii secretari și cu miniștrii. Scopul acestor consfătuiri a fost de a discuta cum să ne organizăm mai bine activitatea pentru a fo­losi mai gospodărește, mai chib­zuit mijloacele pe care le avem la îndemînă spre a face să crească bogăția națională, să sporească venitul național și, pe această bază, să asigurăm pro­gresul general al patriei, creș­terea mai rapidă, peste preve­derile din cincinal, a nivelului de trai al întregului nostru popor. (Aplauze puternice, în­delungate). Pot să vă spun că aceste con­­sfături, cît și discuțiile care au loc în întreaga țară in diferite colective de oameni ai muncii, au evidențiat că există reale posibilități îmbunătățite pentru a obține o serioasă a în­tregii activități economice din țara noastră, pentru creșterea eficienței economice, pentru sporirea mai rapidă a bogăției naționale. Avem datoria ca la fiecare leu, la fiecare mie de lei pe care o investim să obți­nem o producție mult mai ma­re decât realizăm astăzi. Nu­mai așa vom asigura o dezvol­tare rapidă a economiei, vom crea condițiile pentru creșterea bunăstării întregului nostru popor. (Vii aplauze). Desigur, avem rezultate bune, producția noastră crește într-un ritm de 12—12,5 la sută. Ve­nitul național, de asemenea, a crescut anul trecut cu 12,5 la sută. Dar cu toate acestea nu putem să nu constatăm că mai avem încă neajunsuri, că stă în puterea noastră să gospodă­rim mai bine mijloacele de ca­re dispunem și să obținem re­zultate și mai bune. Aceasta este astăzi preocuparea cen­trală a conducerii, de partid și de stat, — aceasta trebuie să fie preocuparea fiecărei orga­nizații de partid, județene, oră­șenești, a fiecărei organizații de partid uzinale, a fiecărui co­lectiv de oameni ai muncii, a tuturor celor ce muncesc din patria noastră. Unind eforturile tuturor vom putea obține îm­bunătățirea activității, dezvol­tarea mai rapidă a economiei naționale. Avem convingerea că vom realiza aceasta tovarăși. (Aplauze puternice, prelungite). Am mai vizitat și în Combinatul chimic Făgăraș, trecut Cu prilejul vizitei de astăzi am con­statat că el a cunoscut o dezvol­tare puternică. Există proiecte pentru dezvoltarea sa în conti­nuare. In general, apreciez că au­ obținut rezultate bune. To­varășul director ne-a vorbit des­pre faptul că acest combinat va face totul pentru a se încadra în prevederile cincinalului pen­tru chimie, de a se realiza o creștere a producției cu 85—92 la sută față de 1970. Se pare în­să că el a uitat de măsurile și de preocupările din ultimele săp­tămîni, pentru că ar fi trebuit să spună că însuși colectivul Com­binatului Făgăraș nu mai este mulțumit cu prevederile din cin­cinal. Și eu trebuie să-mi fac autocritica pentru că am sub­apreciat posibilitățile chimiștilor cînd am spus că în cincinal se prevede o creștere de 85—92 la sută. Ei pot să dea mai mult. Cred că dacă o să spunem că trebuie să crească producția cu minimum 105 la sută este încă puțin și chimia va dovedi că poate mai mult. (Aplauze puter­nice, îndelungate). N-am vrut să mai stabilesc o cifră maximă, pentru că aceasta trebuie s-o fi­xeze chimia. Va fi 110, 115 ■— vom vedea de ce este în stare chimia. Eu m-am referit la 105, ca minimum a ceea ce trebuie să realizăm pînă în 1975. (Vii a­­plauze). Aceasta pune sarcini însemnate și combinatului dumneavoastră. Va trebui să vă faceți calculul corespunzător — probabil că va trebui să treceți de o pro­ducție de 1,5 miliarde, chiar 1,6 miliarde lei în 1975 avînd în ve­dere și ce este prevăzut în plan pentru dezvoltarea combinatului pînă în 1975. In discuțiile de astăzi am ajuns la concluzia să începem în acest cincinal con­strucția unui combinat de îngră­șăminte de 300 mii tone, cu obli­gația asumată de director — și vreau să vedem dacă și dumnea­voastră vă asumați această obli­gație — de a-1 realiza în mai pu­țin de doi ani. Să dați un e­­xemplu pentru toți ceilalți de ceea ce se poate face în chimie. Să coste cu cel puțin 20 la sută mai ieftin decit ne costă un asemenea combinat iar astăzi în 1975 să producă­ în aceste con­­dițiuni sîntem de acord cu con­struirea combinatului aici. Vă angajați și dumneavoastră? (A­­plauze aprobative puternice, în­delungate). Desigur, tovarăși, trebuie să ne așezăm și să discutăm bine ceea ce dorim să facem. Să cău­tăm soluții cît mai economice, să scurtăm durata de dare în folosință a investițiilor pentru că numai astfel vom putea ob­ține creșterea eficienței. Tocmai de aceea, combinatul pe care do­rim să-l realizăm în acest cinci­nal aici, peste plan, să consti­tuie un exemplu — avînd în vedere și faptul că sînteți unul din cele mai vechi colective chi­mice din România și dispuneți de capacitatea necesară să fa­ceți acest lucru. (Aplauze puter­nice). Avem în vedere să dezvoltăm în acest cincinal — mai mult decit era prevăzut —. Fabrica de anilină, care de abia a intrat în producție. Poate că vom face o instalație de mare capacitate dezvoltînd mai rapid, la o scară mai mare, producția de rășini sintetice, pentru a dubla, dacă nu tripla, producția ce se realizează astăzi. Deci, există po­sibilitatea ca în domeniul pro­ducției necesare agriculturii, ca și al industriei bunurilor de con­sum să obțineți o producție continuare în pag. a III-a NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul de la Combinatul chimic Făgăraș CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind conferirea Ordinului Muncii clasa I Combinatului chimic Făgăraș Pentru contribuția deosebită adusă la industrializarea socialistă, par­ticiparea activă a colectivului de oam­ni ai muncii din Combinatul chi­mic Făgăraș la opera de construire socialismului și meritele sale în valorificarea superioară a resurselor naturale ale țării, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființare, Consiliul de Stat al Republi­cii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Muncii clasa I Combinatului chimic Făgăraș. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Combinatului chimic Făgăraș, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obținute în muncă și pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea Combinatului chimic Făgăraș și la realizarea sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor: Gheorghe Gh. Maier — maistru mecanic la Combinatul chimic Făgăraș Vichente V. Pică — maistru chimist la Combinatul chimic Făgăraș. Președintele Consiliului de Stat m­ i­­im­ar. * *­ » * jvKVi I j IN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A VV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Noi angajamente în entuziasta întrecere socialistă SECTORUL MINIER IP — producția globală a fost realizată in proporție de 104,7 la sută; — producția marfă, în proporție de 103,5 la sută; — productivitatea muncii, în proporție de 104,7 la sută; — s-au extras peste plan 1.133 tone cărbune net; • Angajamentul de realizare a unei producții globale supli­mentare a fost mărit de la 50.000 la 800.000 lei; • Angajamentul care prevedea o depășire a productivității muncii planificate cu 124 lei pe salariat a fost suplimentat la 1.981 lei; • Minerii din Ip și-au propus să dea peste plan 2.000 tone cărbune brut extras (față de 500 tone cît fuseseră prevăzute în angajamentul inițial). ÎNTREPRINDEREA viei și VINULUI­­ ZALĂU — producția globală a fost realizată în proporție de 109,1 la sută; — producția marfă în proporție de 107,1 la sută; — productivitatea muncii în proporție de 105 la sută; • Valoarea producției globale suplimentare a fost majorată de la 1.100.000 la 3.850.000 lei; • Producția marfă a fost majorată de la 100.000 la 1.600.000 lei; • Angajamentul de creștere a productivității muncii plani­ficate pe salariat a crescut de la 9.243 la 32.353 lei. ZAMS Noi Macțui «Le Iminis­te «Miche „Picu­" Și „Simion BernutjuPf Salt în timp • Acum se poate sta altfel de vorbă, spun muncitorii • O exemplară lecție de solidarita­te • Avem deplina certitudine că noile angaja­mente vor fi pe deplin realizate. Benesat, 1967 — primăvara. Cîțiva oameni și o betonieră „plămădesc“ din nisip și ciment produs în exclusivitate pentru nevoile locale. Este adevărat, din cînd în cînd comunele învecinate apelează la muncitorii din Be­nesat să li se livreze și lor, da­că se poate, din produsele „plă­mădite“ de ei. Și, deși nu se prea putea, benesătenii, oameni inimoși, răspund pozitiv. Efor­turile sunt, se înțelege, destul de mari. Să n-ai tu la îndemînă nici un utilaj ca lumea, nici un ciclon, nici o hală... Și, deo­dată, un om, un om care răs­punde și de bunul mers al „pro­ducției industriale“ din Benesat (l-am numit pe tovarășul Valer Moraru, președintele Comitetu­lui oamenilor muncii de la în­treprinderea „Silvania“ din Ce­hul Silvaniei) se întreabă: Ce este oare de făcut? Pentru că, oricum, ceva trebuia să se fa­că... Benesat, 1967 — vara. Din fon­durile de mică mecanizare în­cepe să se construiască, aici... un fel de hală de producție. Benesat, 1968. Terenul din a­­proprierea stației C.F.R., lăsat în părăsire „de cînd e lumea și pămîntul“, începe să... fiarbă. Oamenii au hotărît să construias­că aici, pe paragini, o adevă­rată fabrică. La orizont se profi­lează o nouă hală de producție (de data aceasta o hală în toată puterea cuvîntului). Utilajele nu „uită“ nici ele să sosească pe șantier. Și dacă utilajele nu „uită“ să sosească, nici oame­nii nu „uită“ că trebuie să lu­creze imediat cu ele. Benesatul începe, așadar, să producă. Benesat, 1970. Patru hale spa­țioase, etajate, adecvate condi­țiilor specifice terenului de lân­gă stația C.F.R., schimbă — din­­tr-o dată — toate „datele pro­­blemei“. Acum se poate sta alt­fel de vorbă, spun muncitorii. Și au, desigur, dreptate. ’ Acum, în acest an, Sectorul de prefa­bricate din Benesat debutează pe piața externă cu un produs de mare eficiență economică: blocul de zgură (și cînd te gîn­­dești că numai cu trei ani în ur­mă benesătenii lucrau, în ex­clusivitate, numai pentru nevoi­le locale...). Benesat, 1970 — mai. Inunda­țiile fac în această comună la­ Gavril HORINCAR continuare în pag. a III a

Next