Năzuința, august-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 284-335)

1972-08-01 / nr. 284

Anul V Nr. 284 MARTI 1 AUGUST 1972 4 pagini 30 bani in spiritul cerințelor Conferinței naționale a partidului La I.I.L. „Steaua roșie“ Zalău: MĂSURI FERME PENTRU PUNEREA ÎN VALOARE A TUTUROR REZERVELOR EXISTENTE Interviu cu tovarășul GHEORGHE STAN, directorul întreprinderii Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con­ferința Națională a partidului, cit și Rezoluția cu privire la realizarea înainte de termen a planului cincinal 1971—1975, subliniază deosebita însemnătate a creșterii mai rapide a producției și eficienței activității economice, organelor și organizațiilor de partid, comitetelor oamenilor muncii, orga­nizațiilor de masă și obștești le revine sarcina majoră de a creea toate condițiile materiale, tehnice și organizatorice ne­cesare îndeplinirii angajamentelor, de a stabili și aplica în fiecare unitate economică măsuri hotărîte pentru punerea în valoare a rezervelor existente. Pentru că pe baza acestor rezerve întreprinderile sunt chemate să realizeze sporul de producție necesar îndeplinirii cincinalului înainte de termen. — Vă rugăm, prin urmare, tova­rășe director, să precizați care este sporul de producție pe care I.I.E. „Steaua roșie“ Zalău trebui să-l realizeze pentru va putea raporta, In iunie 1974, în­­­deplinirea integrală a sarcinilor actualului cincinal. , — In urma unei­ vaste acțiuni d­e identificare a rezervelor in­terne din întreprinderea noa­stră, am ajuns la concluzia că volumul producției suplimentare în valoare de 73.000.000 lei pe care va trebui să-l realizăm în actualul cincinal va putea fi ob­ținut pe baza generalizării schimbului II și a extinderii schimbului III (46,5 milioane), pe seama folosirii mai judicioa­se a suprafețelor de producție (13,9 milioane), și pe seama creș­terii productivității muncii (12,6 milioane). Menționez, totodată, că un spor de 3.000.000 va fi realizat prin devansarea terme­nului de dare în funcțiune noii fabrici de scaune cu 30 de­­­zile. Se înțelege, așadar, că în­tregul spor de producție va fi realizat fără nici un fel de in­vestiții suplimentare, fără nici un fel de construcții noi, ci, du­pă cum am arătat, numai prin punerea în valoare a rezervelor existente, în momentul de față indicele de folosire a utilajelor din întreprinderea noastră la secțiile de bază este de 72, iar în secțiile auxiliare de 34. La în­ceputul anului 1975 acest indice va ajunge pînă la 85 și, respec­tiv, 63. Desigur, indicele de uti­lizare va crește progresiv în fie­care an. In 1973, el va fi în secțiile de bază de 76 și în sec­țiile auxiliare de 46. In același timp, coeficientul de schimburi va crește de la 1,7 cît este în a­­cest an, la 1,9 în 1973 și 2,3 în 1975. Este foarte urgentă îmbunătățirea indicelui de utilizare a utilajelor, cît și a coeficientului de schimb în cadrul secțiilor cu profil de prestații (tîmplăria II, mecanică I, mobila corp). Folosi­rea tuturor rezervelor existente în această direcție ne va permi­te să­ realizăm o producție su­plimentară în valoare de cîteva zeci de milioane lei. — Aminteați și de realizarea unui însemnat spor de producție pe seama creșterii productivită­ții muncii... — Creșterea productivității muncii în fiecare secție este o problemă care ne preocupă în permanență. In vederea creșterii ei, am luat măsuri de completa­re a spațiilor existente cu uti­laje de mare productivitate. Ast­fel, la­­ mobila corp va lucra o presă hidraulică cu 6 etaje și mai multe mașini de lustruit, la Fabrica de scaune, cîteva ma­șini de cepuit cu ax planetar, mașini de frezat și de găurit, Convorbire consemnată de Adrian VELICHI Continuare în pag. a IH-a Urgențe pe agenda de lucru in agricultură Terminarea secerișului integrală a către stat și onorarea obligațiilor In dorința de a încheia cu­ mai devreme recoltatul păioase­­lor și treieratul, lucrătorii ogoa­relor județului nostru, nu și-au îngăduit odihnă nici măcar du­minică 29 iulie a.c. In fermele I.A.S. și în cooperativele agrico­le s-au recoltat 1.130 hectare cu grîu, suprafață ce contribuie la încheierea în următoarele cîteva zile a recoltatului în județul nostru. In cadrul întreprinderii agricole de stat, mecanizatorii din fermele Crasna și Jibou, lucrînd duminică de dimineață pînă sea­­­­ra au terminat de recoltat și tre­ierat ultimele suprafețe de 40 hectare de grîu. Cu aceasta, în cadrul I.A.S., s-a terminat de re­coltat și treierat întreaga supra­față de 1.004 hectare cu păioase. Pătrunși de spiritul Conferin­ței Naționale a partidului, lucră­torii din fermele I.A.S. au luat măsuri menite să constituie încă un pas mare spre realizarea cin­cinalului în patru ani și jumă­­­­tate.­ Astfel specialiștii au trecut cu toate forțele la dirijarea trac­toarele pentru executarea arătu­rilor de vară. Au fost arate pînă în prezent 750 hectare teren, re­­alizîndu-se planul de arături în proporție de 65 la sută. Printre mecanizatorii de la I.A.S. care au depus o muncă de calitate, cu mult simț de răspundere sînt: Valentin Vadaș, Ștefan Anton, Teodor Onicaș ,Alexandru Bo­­dea și alții. Tot mai multe sînt la număr cooperativele agricole care­­ au­ terminat recoltatul păioaselor. Activitate rodnică s-a depus du­minică in unitățile agricole ră­mase în urmă cu seceratul cum sunt cele din Almaș, unde s-au recoltat 19 hectare, la Sfăraș — 15 hectare, la Petrindu — 12 hectare, Sîg — 25 hectare și al­tele. De pildă, la C.A.P. Sîg, așa cum ne informează tovarășul Petru Oprea, secretarul comitetu­ G. RUGEA Continuare în pag. a IlI-a I I PROLETARI DIN TOATE TAlK­­F, UNIȚI VĂ!! ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN intîlnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste și muncitorești .La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întilnire a conducă­torilor partidelor comuniste și muncitorești din țările socialis­te aflați într-o scurtă vacanță în Uniunea Sovietică. La au participat: T. Jivkov, întilnire prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, se­cretar general al C.C. al P. C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim­­secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țe­­denbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secre­tar general al P.C.R., președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfășurarea construcției so­cialiste și comuniste și dezvolta­rea continuă a colaborării multi­laterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, pro­bleme internaționale actuale. Intîlnirea conducătorilor parti­delor comuniste și muncitorești s-a caracterizat printr-o deplină înțelegere reciprocă și unitate de vederi în toate problemele discu­tate și s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. La întilnire au participat: K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blazov, activist cu funcție de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.T­.S. a oferit o ma­să in onoarea participanților la întilnire. A început recoltatul viilor Versanții cultivați cu viță de vie în cadrul cooperativelor a­­gricole de producție au început să-și reverse rodul lor bogat in­­cepînd cu primele soiuri timpu­rii de struguri „Perla de Csaba“ pe care cooperatorii din Șamșud, Zăuan, Camăr etc. îi recoltează și-i valorifică cu unitățile con­tractante. Recolta de struguri se arată a fi destul de bogată, evaluîn­­du-se producții de peste,. 5.000 kg la hectar la cooperativele a­­gricole de producție amintite. Producțiile de struguri din so­iurile timpurii, de asemeni, sunt în măsură să satisfacă necesită­țile de desfacere pe piață. In viticultură anul acesta, ca urma­re a aplicării retribuirii pe bază de acord global s-a depus o muncă de calitate superioară în toate cooperativele agricole de producție. Rezultatul este acela al unor venituri însemnate atît pentru membrii cooperatori cît și pentru cooperativele agricole de producție. In prima zi de re­coltare s-au valorificat de către cooperativele agricole de produc­ție din Zăuan și Șamșud peste 800 kg struguri din soiurile tim­purii „Perla de Csaba“. Pentru 8.800 hectare culturi succesive insăm­înțarea napilor de miriște nu suferă 9 aminare Napii de miriște, plante cu un bogat conținut în zaharuri, cu în­semnate cantități de proteine, vi­tamine și săruri minerale, ciștigă arie de răspîndire în județul nos­­­tru. Această plantă furajeră s-a dovedit a fi rezistentă la secetă și la temperaturi scăzute. Cultivînd pe suprafețe mai mari napi de mi­riște se asigură furajele suculente în perioadele cele mai critice ale anului, concurînd excelent­e cu silozul. La începutul anului, un număr de 73 cooperative agricole și-au propus în planul de producție o suprafață de 770 hectare napi de miriște în cultură succesivă. E o suprafață apreciabilă, care poate asigura animalelor și în deosebi vacilor cu lapte completarea rației de sucu­lente vioroase tocmai în perioada în care se termină silozul din fermă. Direcția generală a agricul­turii, prin întreprinderea de exe­cuție a lucrărilor de îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor, a pus la dispoziție cooperativelor agricole, în luna aprilie a.c., 2.000 kg se­mințe de napi de miriște. Dar nu mai atât nu este de ajuns. Deși majoritatea unităților agricole au ridicat sămînța, doar 53 dintre a­­cestea au însămințat napii de mi­riște pe o suprafață de 392 hectare (Hida — 6 hectare, Someș Odor- Teodor IACOB Gavril RUGEA Continuare în pag. a IlI-a o hotărîre a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariului tarifar minim și creșterea cu precădere a salariilor mici Ca urmare a celor hotărîte de Conferința Națională a Parti­dului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Con­siliul de Miniștri a adoptat o hotărîre in care se prevăd urmă­toarele : 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1 000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută față de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 și 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru per­sonalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a sa­lariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și in perioada de trecere de la actuala majorare a salarii­lor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1­000—1­180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va alo­ca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3­390 milioa­ne lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării sala­riilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burse­lor în învățămîntul de cultură generală și de artă, precum și din institutele pedagogice de învățători și educatoare, și de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învățămîntul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie și creșterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului și statului pentru îmbunătățirea condițiilor de trai materiale și culturale ale populației. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oa­meni ai muncii la realizarea și depășirea sarcinilor care de­curg din documentele aprobate de Conferința Națională a Par­tidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la în­deplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România. Gaz metan la Zalău Consemnăm un nou mare succes al contractori­și­lor din județul nostru: terminarea lucrărilor de a­­ducere a gazului metan în orașul reședință de județ. La inaugurare au parti­cipat membri ai Biroului Comitetului județean de partid, directori de între­prinderi, costructori. „Cupa Davis“ Formația României Federația noastră de specia­litate a anunțat că formația de tenis a României pentru întîl­­nirea cu echipa Australiei, (se­mifinala interzonală a „Cupei Davis“) care va avea loc pe te­renurile „Progresul“, din Capi­tală în zilele de 4, 5 și 6 au­gust,­ va avea aceeași compo­nență ca și la recenta întilnire cu formația U.R.S.S. de la Tbi­lisi, adică Ilie Năstase, Ion Ți­riac, Petre Mărmureanu și Ion Santeiu. Iată pe scurt portretul acestor reprezentanți ai sportu­lui alb din țara noastră: Ilie Năstase s-a născut în București la 19 iulie 1947. De la vîrsta de 12 ani el a fost adus la clubul sportiv Steaua de fratele său, Constantin Năs­tase, care pe atunci figura prin­tre primii jucători ai țării, ca să fie înscris la secția de... fot­bal. Punînd întîmplător mîna pe rachetă el atrage imediat a­­tenția antrenorilor, demonstrînd aptitudini neobișnuite pentru tenis. Năstase are o ascensiune meteorică : la 15 ani devine campion național de juniori, în 1966 trece de pe locul 7 pe lo­cul doi în clasamentul jucători­lor români, iar doi ani mai tîr­­ziu devine jucătorul nr. 1 al României, titlul deținut pînă a­­tunci de Ion­­ Țiriac. Anul 1966 înseamnă și primul său mare succes pe tărîm internațional. Evoluînd pe terenurile de la Roland Garros, din Paris, unde cu cîteva săptămîni mai înainte primise „botezul jocului“ în „Cupa Davis“, Năstase ajunge alături de Țiriac, în finala de dublu a campionatelor interna­ționale ale Franței. Invingî­nd jucători cu renume în urma unor evoluții înscrie în anul prestigioase, el 1970 pentru prima dată numele unui tenis­­man român, în clasamentul primilor 10 jucători din lume (clasat pe locul 6). In același clasament pe anul 1971, el este din nou prezent, dar locul­­ care i se acordă este socotit de cei mai mulți specialiști ca o nedreptate. Rezultatele realizate pînă acum în cursul acestui se­zon, care culminează cu titlul de finalist al Wimbledonului îi acordă încă de­­ pe acum în clasamentul primilor 10 rache­te ale lumii anul 1972, o poziție superioară, față de cla­samentele precedente. Ion Țiriac s-a născut la Bra­șov la 9 mai 1939. Este absol­vent al Institutului de Cultură Fizică și Sport din București, cu specializarea tenis. Ca și Ilie Năstase, primul său contact cu sportul nu a fost tenisul, ci hocheiul pe gheață, făcînd par­te din echipa Clubului Steagul Roșu și, mai tîrziu, din echipa națională. A început să joace tenis în 1955. Țiriac, un deose­(Continuare în pag. a III-a) Mapamond ZAIR - realizări și perspectivă A treia țară africană ca su­prafață. Zair are avantajul de a concentra, pe un vast terito­riu, bogății fabuloase, dispu­­­nînd, în acest mod, de enorme resurse atît agricole, cît și in­dustriale. Convulsiile politice care au marcat, primii ani de independență nu au permis exploatarea acestor resurse, dar după stabilitatea pe care țara a cunoscut-o în urma ve­nirii la putere a actualului re­gim, (1965), economia zaireză înregistrează unul dintre cele mai înalte ritmuri de dezvol­tare din Africa. La baza succeselor obținute în acest domeniu se află, în primul rînd, o serie de măsuri adoptate de către autoritățile de la Kinshasa în scopul asi­gurării unui control sporit al statului asupra bogățiilor țării. Printr­e acestea se numără fai­moasa lege Rakajika, în vir­tutea căreia toate drepturile funciare și miniere concesio­nate înainte de independență au fost retrase, crearea, în lo­cul fostelor societăți miniere, a unor companii de stat în ca­re guvernul deține cel puțin 50 la sută din acțiuni; socie­tățile străine care acționau în Zair au fost obligate să-și transfere sediul în capitala ță­rii, a fost creată o nouă uni­tate monetară — Zairul — pen­tru a pune capăt inflației galo­pante din primii ani de dtapă independență. O adevărată febră a cons­trucțiilor de care este cuprin­ Continuare în pag. a IV-a

Next