Năzuința, aprilie-mai 1973 (Anul 6, nr. 512-541)

1973-05-29 / nr. 539

íl rotundă ACORDUL GLOBAL - stimulator al productivității, calității, eficienței p Productivitatea muncii a crescut cu 7,5 la sută ■ Acordul glo­bal introdus la toate locurile de muncă ■ Calitatea produselor a crescut considerabil ■ La etapa întîi planul la producția fizică a fost depășit masă rotundă organizată de redacția ziarului la întreprin­derea de produse ceramice pentru construcții pe tema „A­­cordul global formă superioară de muncă și salarizare“ la care au participat: Ioan Pop — directorul întreprinderii, Janta Klara — Șefa serviciului C.T.C., Czendi Ștefan — șef birou plan-salarizare, tehnicianul Vasile Ispas — conducă­tor de schimb și Vasile Sabo — șef de echipă la fasonare. Redacția: o scădere considerabilă a rebutu­rilor la uscare, de la 7 la sută, cit este prevăzut în proiect la 1,5 la sută în primele luni ale acestui an. Este un salt destul de mare. — Acordul global, fiind o for­mă superioară de organizare și salarizare a muncii, desigur, că a necesitat, înainte de toate, un stu­diu amănunțit și bineînțeles apli­carea lui în funcție de condițiile concrete din Întreprindere, în discuția pe care o vom purta v-aș ruga să vă referiți la toate aspectele legate de introducerea acordului global. Mă refer la fe­lul cum a influențat cointeresarea materială a salariaților, produc­tivitatea muncii, calitatea produ­selor etc. Aveți deci cuvtntul Ioan Fop: In urma introduce­rii, de la 1 februarie *.c. In în­treprinderea noastră a acordului global, am obținut rezultate bu­ne. Aceasta la etapa Întîi, unde planul la producția fizică, a fost realizat pe primele patru luni a­­le anului în proporție de 104 în sută. De asemenea, s-a înregistrat Vasile Sabo. Munca in acord global a dus deja, așa cum ară­ta și tovarășul director, la obți­nerea unor rezultate bune. Vreau să subliniez că muncitorii sîn­t preocupați pe un plan superior de realizarea sarcinilor de plan. In același timp a sporit și cîș­­tigul fiecăruia. Pentru evidenți­erea celor cu rezultate bune, ex­punem la panoul de onoare, atît brigăzile fruntașe cit și fruntașii zilei. Janto Klara: Acordul global a avut un deosebit efect în crește­rea ponderii produselor de cali­tatea întîi în dauna celor de ca­litatea a II-a. Aceasta datorită faptului că acum retribuția are ca principal criteriu numai produsele de bună calitate. Este, deci, de la sine înțeles că fiecare este inte­resat în a realiza o producție de calitate superioară. Comitetul oa­menilor muncii împreună cu co­mitetul sindicatului, înainte a fi introdus acordul global, de desfășurat o susținută muncă po­­­­litico-educativă, explicînd în a­­celași timp, în mod concret, a­­vantajele lucrului In acord glo­bal. Astfel s-a ajuns ca produse­le de calitatea întîi să aibă pondere în totalul producției de­­ 67 la sută in februarie, 90 la sută în martie și 92 la sută in aprilie, în timp ce în tot cursul anului trecut cărămizile de ca­litatea întîi au ajuns doar la 48 la sută. Iată deci o creștere, datorată în mare parte introdu­cerii acordului global cit și a noilor metode de control, înre­­gistrîndu-se de altfel și o creștere Vasile BELDEANU Continuare in pag. a­nl­a Prășitul cartofilor a fost încheiat Au trecut mai multe zile de cinci, datorită unei bune organi­zări a muncii, cooperatorii din Coșei au terminat prima prașilă la cultura cartofului. In ziua stabilită, toți cooperatorii s-au prezentat la prășit pe cele 20 de hectare cultivate cu cartofi. Hărnicia lor. Încrederea și supe­rioritatea muncii și retribuirii In acord global s-a concretizat în ter­minarea prășitului in aceeași zi, efectuînd o lucrare de bună calitate. In brigada a IlI-a (Popeni) de la cooperativa agricolă de pro­ducție din Mirșid, peste 150 de cooperatori au ieșit In ziua de 23 mai a.c. la cositul furajelor pentru siloz. Trei sute de tone de furaje insilozate în două zile In cinci ore a fost cosită o suprafață de 23 ha însământată cu sparcelă, care a fost transportată a doua zi la groapa de siloz, ia acțiune fiind mobilizate atelajele din proprietatea membrilor coo­peratori. Fiind recoltată in perioada de imbobocire, întreaga cantitate a fost depozitată și presată în semisiloz. Peste o zi, 300 de tone de spar­­cetă au fost deja insilozate, platforma acoperită cu polietilenă iar pe margini cu păm­ânt, fiind asigurată o bună fermentare. Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri a avut loc ședința Co­mitetului executiv al Consi­liului popular județean, prezi­dată de tovarășul Laurean Tulai, prim-secretar al Comite­tului județean Sălaj al P.C.R., președintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular ju­dețean. „Analiza modului cum sunt gospodărite mijloacele ma­teriale și bănești ale unităților subordonate Consiliului popu­lar județean Sălaj“ a constituit ordinea de zi a ședinței. La șe­dință au participat conducătorii de Întreprinderi și Instituții, invitați cu munci de răspunde­­re la unitățile Consiliului popular subordonate județean. Comitetul executiv a apreciat că rezultatele economice și fi­nanciare ale anului 1972 și tri­mestrului I din acest an, sunt superioare celor din anii pre­cedenți, conducerile Întreprin­derilor și instituțiilor s-au pre­ocupat mai mult de buna gos­podărire a mijloacelor mate­riale și bănești, reflectîndu-se în prevenirea și eliminarea în mare măsură a cheltuielilor neeconomicoase. In cadrul dis­cuțiilor care au avut loc, s-au arătat modalitățile concrete de acționare in vederea gospodă­ririi lor. Comitetul executiv a stabilit măsuri care să creeze condiții optime de realizare in bune condiții a sarcinilor de plan pe anul 1973. În incheiere, au fost anali­zate unele probleme de ac­tivități curen­te. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania La Invitația președintelui federal al Republi­cii Federale Germania, dr. Gustav W. Heine­­mann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, Împreu­na cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită ofici­ală in Republica Federală Germania intre 28 și 29 iunie 1973. In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Ma­­covescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, pentru îndelun­gată și rodnică activitate în miș­carea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Ro­mân de construire a socialismu­lui, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ște­fan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjunct­ al ministrului afacerilor externe. Inmîntnd Înalta distincție, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîn­­du-se secretarului general al Par­tidului Comunist Român­, celor­lalți tovarăși din conducerea de Continuare in pag. a IV-a Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca in numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul Împlinirii virstei de 60 de ani și al luminării aces­tui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vârstă Încă tînără, dar in acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, cind a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialis­tă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționa­le. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovară­șul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdea­una, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, tu munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținând seama de politica interna­țională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pen­tru a se înfăptui și in acest domeniu, nu cu­ mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii gene­rale a țării noastre de colaborare in Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și in viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes in ac­tivitatea sa, viață Îndelungată, multă sănătate și fericire. Dezvoltarea industrială a ju­dețului nostru, așezarea agricul­turii ,pe­ baz­e moderne, a pus in fața școlii sarcini noi. Și cadrele didactice de l­a Școala generală de 10 ani din Nușfalău au în­țeles că nu este suficient să a­­sigure numai o instrucție și e­­ducație corespunzătoare, ci e ne­cesar să depună eforturi deose­bite în ceea ce privește orienta­rea tinerilor spre profesiile le­gate de dezvoltarea satului, a comunei, a județului. Această necesitate izvorăște și din faptul că cea mai mare parte a absol­venților clasei a VIII-a și a X-a reușesc să fie cuprinși în școli postgenerale. Am socotit că este necesar să analizăm rezultatele pe care le-am obținut pînă acum în mun­ca de orientare­­ școlară și pro­fesională. .Pentru a da o bază științifică activității noastre, am reușit să stabilim care este forța de muncă calificată ocupată în activități neagricole, între 14—50 ani, precum și cea în perspecti­vă. Analiza acestor date ne-a de­monstrat că dacă s-au obținut rezultate bune în cuprinderea absolvenților în școli postgene­­rale și ucenicie la locul de muncă, mai puțin s-a făcut în ceea ce privește orientarea spre unele profesiuni. Aceasta a con­tribuit la hotărîrea de "a­ găsi un mijloc care să ne permită o in­fluentă mai eficientă în orien­tarea școlară și profesională a elevilor noștri. Intrucît predăm toate mate­riile pe cabinete și ne-am con­vins de eficienta acestora, am hotărît să înființăm un cabinet de printare școlară și profesio­nală. Amenajat într-o încăpere proprie, este mobilat cu mese, scaune, etajere pentru cărți, a­­parat de proiecție. Posedă o bibliotecă cu literatură legată de orientarea școlară, îndrumă­toare, monografii­ profesionale, programe pentru examene de admitere, fotografii din diferite întreprinderi, albume, prospecte Constantin CIOPLEA, profesor emerit. Școala generală de 10 ani-Nușfalău Continuare in pag. a Ill-a Cabinetul de orientare școlară și profesională — o necesitate a scolii moderne . Din experiența Școlii generale de 10 ani din Nușfalău ■ în avans față de planul de producție Colectivul de muncă de la secția de scaune, din cadrul I.J.I.L „Săla­jul“, ne informează că pe primele 25 de zile ale acestei luni, a ob­ținut importante depășiri de plan. La producția globală, spre e­­xemplu, depășirile se cifrează la 25.700 lei. Această depășire a fost obținută prin folosirea integrală a capacităților de producție și a unei mai bune organizări a producției și a muncii. Astfel, colectivul de muncă al secției a livrat la beneficiarii interni și externi numeroase produse peste sarcinile planificate. In pagina a IV-a i Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu Priveliște zălăuană In premieră executată de la cota maximă a blocului F rj- 10 din Flota Libertății Fotografia: Ionel DAVID pj|||§N?§| Relațiile Republicii Malgașe cu alte țări(li) După convorbirile avute cu președintele Pompidou, ministrul de externe al Re­publicii Malgașe a afirmat, la 25 ianuarie a.c., la Pa­ris „Suveranitatea naționa­lă este singurul lucru care nu poate face obiectul u­­nor negocieri“. Referitor la politica ex­ternă a noului guvern mi­nistrul a arătat: „Trebuie decolonizate re­lațiile internaționale, înlă­turate rămășițele colonialis­mului și pericolul revenirii presiunii necoloniale. Re­publica Malgașă este for­mal independentă, dar se poate vorbi oare despre o independență reală din mo­ment ce 80 la sută și chiar mai mult din economia ei este sub controlul capitalu­rilor străine, când pe teri­toriul țării există encla­ve militare asupra că-Continuare în pag a IV-a

Next