Năzuința, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 620-645)

1973-09-15 / nr. 632

!»«8BKtgI BIS­­T<SATB TAXIM, ^VIudc­ui. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ ~AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | ANUL VI Nr. 632­4 PAGINI 30 BANI ■ SIMBATA In pagina a SEPTEMBRIE • Declarația Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist 1973 • Declarația Consiliului Uniunii A­­­sociațiilor Studenților Comuniști din­­ România 1­9 15 • Situația din Chile Deschideți front de lucru tractoarelor! O gamă largă de lucrări soli­cită în aceste zile prezența în timp a tuturor celor care, prin activitatea lor, dimensionează pîinea anului viitor. Toate ur­gente și importante: eliberări de teren, fertilizări, arături, moncări, recoltări, transport însă­­de produse spre bazele de preluare etc., cheamă gospodarii ogoare­lor la activitate intensă. Dintre acestea însă, una se desprinde cu pregnanță, cerîndu-și priorita­tea cuvenită: eliberarea terenu­lui, adică deschiderea unui tront larg de lucru pentru tractoare. De modul cum se pregătește a­­cum patul pentru germinația gri­ului depinde recolta anului vii­tor. Acest lucru îl știu bine coo­peratorii din brigăzile de cîm­p din Nadiș. Aici hotarul s-a transformat într-un adevărat „furnicar“ omenesc, în care fie­care lucrător își are bine rostu­ită intervenția. In „Valea Jitu­rilor“, pe o suprafață de 7 ha se încheiase acțiunea de recolta­re a sfeclei de zahăr, iar meca­nizatorii Matei Pop și Cornel Marcea erau gata să demareze spre gara din Someș Odorhei. E­­ra al doilea transport din ziua vizitei noastre, lucru ce înseam­nă nu mai puțin de două va­goane transportate. Aici vor in­tra imediat tractoarele să întoar­că brazda. Alături, pe „Coasta Crețului", alte trei tractoare încheiau ara­tul pe 17 ha, teren ce va însămînțat în primăvară cu po­si­rumib. Atelajele din brigăzi sînt repartizate să transporte bălega­rul, din grămezi (10 vagoane), pe altă tarla unde se va însă­­mînța grîul. Pe măsură ce se împrăștie îngrășămintul, tractoa­rele ară, în cuplu cu grapele stelate. Am fost prezenți, de asemenea, la însămințatul secarei furajere, în hotarul „Lazuri", pe o supra­față de 19 ha, pe care mecaniza­torul Vasile Blidar își strunea cu măiestrie „caii-putere“, din cînd în cînd, verificînd personal, încorporarea în sol a seminței de secară. Cum era și firesc, am stat de vorbă și cu cineva din condu­cerea cooperativei. Aurel Fărăuș, vicepreședintele, ne-a informat asupra stadiului în care unita­tea se găsește în campanie. — Exceptînd suprafețele pe ca­re avem porumb, din 200 de hectare e arată, pînă astăzi, o suprafață de 100 de hectare imediat ce condițiile ne vor per­și­mite, adică solul va avea umidi­tatea necesară, vom începe se­mănatul griului. Mai avem de eliberat în jur de 10 hectare pe care avem po­rumb siloz, 5 ha cu sfeclă fu­rajeră, 10 ha de trifoiște... Atenția aici trebuie îndrepta­tă! De plouat, n-a plouat mult, umiditatea din sol nu de e propice unei germinații cores­punzătoare. Dar, trebuie ca timpul prielnic pentru însămîn­­țări să ne găsească „la start“, pregătiți în fiecare clipă. E bi­ne să arăm ogorul pentru a fi însămînțat cu porumb la primă­vară, însă urgența primă e grî­ul. Tractoarelor trebuie să le fa­cem loc să pregătească terenul pentru această cultură. In hota­rul „Baia“, terenul e arat pe o suprafață de 19 ha. Mai trebuie discuit și grăpat. Pentru aceste lucrări au fost trimiși aici meca­nizatorii Alexandru Blaga și Petru Cosma pe care i-am găsit „visînd că tractoarele lucrează singure, pe bază de telecoman­dă“. I-am trezit noi din dulcele somn de la orele 17 la umbra tractoarelor. E adevărat că în „Lazuri“ au discuit 12 ha în a­­ceeași zi, și, poate oboseala și-a spus cuvintul, însă de acolo au plecat la orele 13­ (afirmația vi­cepreședintelui). Dacă în majoritatea lor c­o­­vîrșitoare, mecanizatorii sunt a­­ceia care dau nota calității pro­ducției, lipsa de răspundere a unora trebuie să constituie un semnal pentru ceilalți. Conducerile brigăzilor trebuiau să-și organizeze manieră, incit, în munca de așa următoarele zile, întreaga suprafață destinată vnsămînțării griului să fie pregă­tită. 1. MUREȘAN Arături! Sarcinile de plan și angajamentele la export depășite Colectivul de meș­teșugari de la cele patru cooperative din cadrul U.J.C.M. Za­lău, s-au străduit ca sarcinile de plan, cât și angajamentele a­­sumate la export să fie realizate și depă­șite în fiecare peri­oadă. In acest sens s-a urmărit introdu­cerea în fabricație a unor noi produse, conform cerințelor pieții externe, cău­­tînd, totodată, va­lorificarea materiei prime locale. Spre e­­xemplu, scaunele cu împletituri foi po­rumb, de diferite to­puri și dimensiuni, sunt foarte căutate și apreciate de către beneficiarii externi. Hărnicia meșteșuga­rilor stlăjeni iese și mai mult în evidență aruncînd o privire a­­supra cifrelor, care sînt semnificative. Concret, pînă la ora actuală s-au livrat suplimentar la ex­port produse în va­loare de peste 90.000 lei valută. In acest fel angajamentele a­­sumate, aferente pe­rioadei analizate, au fost substanțial depă­șită. Prestații suplimentare in construcții Lună de lună, lucrătorii din ca­drul întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă au depus eforturi susținute în vede­rea realizării ritmice a sarcinilor de plan. Drept urmare, pe cele opt luni care au trecut din acest an, s-au obținut însemnate depă­șiri la majoritatea lucrărilor pre­văzute a se executa in această pe­rioadă. Prin mai buna organizare a muncii și folosirea intensivă a fon­dului de timp, la indicatorul presta­ții in construcții s-au realizat, peste prevederi numeroase lucrări, îndeo­sebi pentru diferite întreprinderi și instituții, a căror valoare se ridi­că la peste 733.000 lei. De la începutul anului și pina acum, s-au înregistrat rezultate bune și la alte activități, intre care transportul de mărfuri, salubriza­rea orașelor, încălzirea centrală,­­ administrarea fondului locativ etc. De subliniat faptul că volumul lu­crărilor suplimentare, rezultate din aceste activități este de 665.000 lei. Toți salariații întreprinderii sunt hotărîți să muncească în conti­nuare cu spor pentru a contribui in acest fel la realizarea înainte de termen a sarcinilor actualului plan cincinal. Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Ecuador Vizită protocolară Joi după-amiază, ■ președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Național, pre­ședintelui Republicii Ecuador, ge­neral Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jo­se Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate proble­me privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dez­voltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totoda­tă, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației in­ternaționale actuale. La sosirea și la plecarea de la Palatul Național, garda preziden­țială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale ce­lor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și in fața re­­­ședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei e­­cuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă mani­­festare de prietenie. Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Național, în o­­noarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, con­ducători ai unor mari firme econo­mice, rectori, redactorii-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte Banchet persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. L­a sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară preziden­țială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de pre­ședintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demni­tarilor ecuadorieni, șefilor misiuni­lor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a înmî­­nat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți con­secvenți pentru conviețuire frățeas­că între oameni. Banchetul s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. In cuvintarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lata a evidențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Eu­ropa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea lati­nii, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în con­tinuare: pe noi, românii și ecuadorienii, ne unește cre­dința noastră in prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați independenței fiecăruia, cu dorința de co­laborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constringere. . Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales in ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economi­că, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cerce­tare­­ tehnico-științifică să fie mai avansată decit dez­voltarea noastră. Dar atit o națiune, cit și cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creș­tere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținindu-se departe de zonele in care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pămîntu­­lui, specific tuturor ființelor umane, cu excepția ace­lora care, in exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi și luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic și cultural al majorității, in mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale Continuare tn pag. a QI-a Cnvintarea tovarășului mu CEAUȘESCU­ , Mult stimate domnule președinte, $ . 9­­ K, Domnilor miniștri, ■ T1*­­Doamnelor și domnilor, Vizita pe care o întreprindem in" Republica Ecua­dor prietenă, la invitația amabilă a dumneavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de impor­tanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din ță­rile socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțu­mesc populației capitalei patriei dumneavoastră pen­tru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cu toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea Multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule pre­ședinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut căl­duros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a explora împreună căile Continuare în pag. a III-i Fiecare inginer, economist, tehnician sau maistru să rezolve o problemă tehnică sau economică care să conducă la o eficiență economică cel puțin egală cu salariul lui anual La Sectorul minier Surduc, în perioada scursă de la începutul a­­nului s-au produs schimbări radi­cale în desfășurarea activității productive, schimbări care au in­fluențat pozitiv indicatorii de plan. Spre exemplu, după lansarea la nivel de județ a inițiativei „Fiecare inginer, economist, tehni­cian sau maistru să rezolve o pro­blemă tehnică sau economică ca­re să conducă la o eficiență eco­nomică cel puțin egală cu salariul lui anual", conducerea sectorului, împreună cu comitetul sindicatu­lui, sub directa îndrumare a co­mitetului de partid, au trecut la studierea problemelor ce trebuie rezolvate în subteran, întocmind din vreme tematica respectivă, cu repartizarea concretă a sarcinilor pe oameni. — Am avut în vedere — ne spune Nicolae Cosma, tehnicianul principal al sectorului — ca te­matica să cuprindă probleme care să conducă la creșterea producti­vității în abataje, la îmbunătățirea calității cărbunelui și, în final, la sporirea eficienței întregii noastre activități economice. In această acțiune am atras toate cadrele vi­zate, încă de la întocmirea tema­ticii, din luna februarie a.c., creînd posibilități reale ca problemele să fie rezolvate la timpul stabilit. Am urmărit ca în fiecare trimestru, lu­nă de lună, să obținem o eficien­ță economică care să depășească salariile primite de cadrele vizate. Și trebuie să recunoaștem că, prin eforturi susținute din partea per­sonalului teh­nico-ingineresc, am reușit să obținem eficiența scon­tată. Urmărind tematica cu probleme­le de rezolvat — compusă din trei teme mari — am putut con­stata, la fața locului, că ele vi­zează crearea condițiilor mai bu­ne de lucru, creșterea randamen­­tului pe fiecare post în parte, cât și îmbunătățirea sortului 30—350 m.m. De pildă, îmbunătățirea ,și perfecționarea metodei de ex­ploatare, prin modificarea și adoptarea monografiei specifice zăcămîntului; lărgirea frontului de lucru la abataje (pînă la 40 m la abataje și 8 m la preabataje); asi­gurarea locurilor de muncă cu lemn dimensionat pentru susține­re etc., a făcut ca productivitatea muncii să sporească față de anul trecut cu 9,6 la sută. Rezolvarea acestei teme aparține inginerului Iosif Savu, tehnicianului principal Nicolae Cosma și tehnicienilor Teodor Vale și Iulian Ciocmărea­­nu, în urma căreia, s-a obținut, pe 8 luni, o eficiență economică de 207.000 lei. De asemenea, pentru îmbunătățirea calității cărbunelui, concomitent cu reducerea consu­mului de exploziv, s-a întocmit un studiu de mărire a adîncimii gău­rilor de pușcare și a creșterii dis­tanței dintre ele, care a permis schimbarea întregului sistem de pușcare. Autorii acestei inițiative și, bineînțeles, a rezolvării ei, a­­parține maiștrilor Cheța Isai, loan Popa, loan Pușcaș și Eugen Suci. Eficiența economică obținută, de la aplicarea în practică a măsurii și pînă la sfîrșitul lunii august a.c., se ridică la 130.000 lei. Economisirea materialelor și, în special a energiei electrice, a fost și este o altă preocupare a colec­tivului de mineri de la Sectorul Surduc. Principala cale de redu­cere a consumului de energie e­lectrică pe tona de cărbune ex­tras, a fost aceea de folosire la capacitate a utilajelor, în speci­al a pompelor de evacuare a a­­pelor din subteran, prin evitarea mersului în gol. Acest lucru­ a fost posibil ca urmare a raționali­zării sistemului de evacuare a a­­pelor prin dirijarea lor — prin curgere liberă­­— spre stația de pompare P-312. De asemenea, tot în tema respectivă a fost cuprinsă și scoaterea din funcțiune a mo­toarelor supradimensionate, înlo­­cuindu-se cu altele corespunzătoa­re capacității utilajelor. Inițiativa, precum și materializarea ei, apar­ține maistrului electrician Alexan­dru Bujor, în urma căreia secto­rul minier a economisit, în peri­oada scursă de la începutul anu­lui, 66.000 kWh energie electrică. Fără îndoială că la Sectorul mi­nier din Surduc, există un colec­tiv de muncă harnic, veșnic pre­ocupat de găsirea de noi metode de lucru, mai productive, mai efi­ciente. Pe lângă cele consemnate mai sus, la rezultatele semnificati­ve obținute pe primele 8 luni ale anului (894 tone cărbune net date suplimentar, 90.000 lei economii la prețul de cost și 113.000 lei bene­ficii peste plan), a contribuit în mare măsură crearea condițiilor bune de aeraj, aprovizionarea ritmică a abatajelor cu materialele și scu­lele necesare, precum și mai buna organizare a lucrului pe schimburi. Acestea au permis ca activitatea in subteran să se desfășoare în mod ritmic, sa se obțină, lună de lună, însemnate cantități de căr­bune peste plan, în condiții de calitate sporită. Concret, in peri­oada analizată, unitatea a primit, de la diverși beneficiari, 78.156 lei bonificații la calitate. Intensa preocupare a cadrelor tehnico-înginerești de la Sectorul minier Surduc, pe linia materiali­zării inițativei amintite, se poate observa și mai bine, dacă compa­răm eficiența economică obținută în 8 luni, cu salariile primite de cadrele vizate. Mai exact, în peri­oada scursă de la începutul anu­lui, eficiența economică obținută în urma aplicării în practică a u­­nor măsuri tehnice și de organi­zare, a depășit cu 185.000 tei ni­velul salariilor primite de cadrele tehnico-inginerești din unitate. . . I. DUMITRU. Rezolvării problemelor de eficiență - un flux continuu Se îmbogățește fauna cinegetică Preocupările conducerii In­spectoratului silvic Sălaj, sunt axate, pe lângă gospodărirea cu grijă a fondului forestier, și in direcția reîntregirii fon­dului de vînătoare. Pentru a scoate în evidență că avem un fond de vinătoare bogat, este suficient să amintim că în acest an au fost foarte multe solicitări, din partea turiștilor străini pentru a vi­na pe terenurile județului, în vederea reintregirii fondu­lui de vînătoare (la vînat mic). Inspectoratul silvic s-a îngri­jit pentru procurarea de fa­zani, de diferite varietăți. Concret, zilele trecute, în fondul de vînătoare Plopiș, au fost aduși 200 (bucăți) fa­zani de un divers colorit al penajului (roșu, negru, gal­ben). Desigur, popularea cu aceste trei varietăți de fazani va da fondului de vinătoare Plopiș un plus de atractivi­­tate.

Next