Năzuința, iulie-septembrie 1976 (Anul 9, nr. 944-955)

1976-07-14 / nr. 944

ANUL­IX NI. 944 MIERCURI 14 IULIE 1976 8 PAGINI 50 BANI ăzuinta ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Buna organizare a muncii la seceriș presupune activitate în flux: ■ După combină­­presa de balotat ■ După presă - plugul ■ După plug­­ semănătoarea tn timp ce multe unități din zona de cîmpie au încheiat recoltatul orzului, în cele din zona colinară această lucrare se află in plină actua­litate. Conform situației operative de dumini­că, orzul a fost strîns de pe 1.340 ha, s-au pre­gătit 485 ha și s-au însămințat cu culturi succe­sive — legume și furaje — 470 ha, în cooperati­vele agricole de producție. Principala cerință în campania acestor zile de vară este buna organizare a muncii. In fiecare unitate agricolă, pentru strîngerea la timp a recoltei, pentru eliberarea operativă a terenului în vederea însămințării celei de a doua culturi, forțele mecanice trebuie să lucreze grupate, în parcele compacte, astfel ca toate operațiunile — de la intrarea combinei în lan și pînă la semă­nat — să se desfășoare în flux, în timp record și în condiții de calitate ireproșabile. O experiență care se generalizează Adoptând metoda fulguirii boabelor de orz, multe uni­tăți agricole au devansat re­coltatul cu cîteva zile, fapt ca­re a permis a se elibera, pre­găti și însămînța — cât mai mult teren cu culturi succesi­ve — mai repede decit de o­­bicei. De la cîteva unități ca­re au conservat, în anul tre­­ i. GUGUȚA I. TUCHITA Coada vara ta pag. • 0-a Grîu­l pîine Privesc nesfirșita căldură on­dulată a spicelor de grîu... Văd miini aspre aplecate să aleagă boabele ca griul să ră­­mină curat, așa cum curate ne-a plăcut să ne purtăm prin veacuri gîndurile, fapta și zi­direa. Privesc griul... Și văd aceleași mii­ni cobo­­rite peste covată ca să frămîn­­te aluatul pîinii. Privesc griul... Văd oameni strînși în jurul mesei și simt cum sufletul mi se umple de mireasmă de pli­ne proaspătă cu miezul de-o palmă și coajă rumenită scoa­să de pe vatra cuptorului. Cu plinea asta mare și rotundă plămădită din cel mai bun­ grîu al pămîntului și al sufle­tului, dintotdeauna ne-am o­­menit pe noi înșine și, în semn de aleasă cinstire, pe cei care, la fel de curați în gîn­­duri, ne-au trecut pragul ca­sei Țării. Simplă, tulburător de simplă și adîncă ospitali­tate. Privesc griul... Și mă bucur ca și pruncii de soare că sînt de aici, din Țara muncii și ospeției, in ca­re, în fiecare dimineață, griul cuvîntă Soarelui și prin el lu­mii întregi, despre bătrîna noastră nevoie de înălțare, Pace și Omenie. Ion Onuc NEMEȘ froletint Un imn »IrB». wnl&tăi Ni s-a propus să renunțăm la unele sortimente nu ne-au lăsat beneficiarii! Pe la mijlocul primului tri­mestru al anului curent, se punea problema ca Filatura de bumbac din Zalău să re­nunțe (la indicația Centralei) la fabricarea unei părți din volumul prevăzut de fire sim­ple, urmînd ca la aceeași pro­porție să se producă fire răsu­cite. „în acest caz, subliniază ing. Anton Wille, directorul­­ fabricii, cantitatea respectivă de fire simple urma a fi reali­zată de alte filaturi din țară. Beneficiarii, însă, au insistat pe lingă Centrală ca respecti­vele fire să fie livrate, în con­tinuare, de la „Filatura“ din Zalău și nu din altă parte“. De ce n-au vrut beneficiarii să renunțe la firele simple re­alizate la Zalău? Răspunsul este ușor de ghicit. Aici exis­tă un colectiv care desfășoară o activitate stăruitoare tru ca pe poarta fabricii pen­să iasă numai produse cu răți superioare. Pentru a cali­cît mai convingători în afir­fi­mațiile noastre, pentru a­con- Dumitru ISPAS Continuare în pag. a IV-a 1­í.' DIN SUMAR­ • In scopul mai bunei a­­provizionări a populației cu legume și fructe conservate. (In pag. a II-a) • Gazetele de perete in sprijinul campaniei agricole. (în pag. a IlI-a) • Zalaul racordat la li­niile aeriene. (In pag. a V-a) • Mișcarea memorandis­­tă în Sălaj. (In pag. a Vl-a) • fabrica mixtă „Măgu­ra“ Șimleu Silvaniei. (în pag. a VII-a) (In pag. a VIII-a) • Sport. SAPTAMÎNA POLITICA Evenimentul politic princi­pal al săptămînii trecute l-a constituit vizita de lucru făcu­tă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și tovarășa Elena Ceaușescu în județul Con­stanța. Intîmpinat cu o deose­bită căldură, cu sentimente de dragoste și recunoștință către oamenii muncii din de a­­ceastă parte a țării, secretarul general al partidului a purtat un diallg constructiv cu ca­dre de conducere din economia județului, cu specialiști, mun­citori și tehnicieni pe privind aspecte esențiale teme ale dezvoltării multilaterale a Do­­brogii. Cu acest prilej, la in­dicația tovarășului Nicolae Ceaușescu, specialiștii au defi­nitivat studiile referitoare la amplasarea la Năvodari a unei noi platforme industriale care va cuprinde un mare combi­nat petrochimic, o rafinărie, o centrală electrică și de termo­­ficare, precum și un port ma­ritim. Combinatul de la Năvodari va reprezenta unitatea chimi­că cu cel mai înalt grad de u­­tilizare a inteligenței tehnice românești, tehnologiile și in­stalațiile fiind de concepție proprie. Viitoarea cetate chi­mică dobrogeană, care va fi realizată în spiritul revoluției tehnice contemporane, va o­­feri posibilitatea valorificării la un nivel superior a țițeiu­lui. In ceea ce privește portul se preconizează o soluție ine­dită, aceea de a recupera din mare o suprafață de 45 de hec­tare acoperite cu un strat mai subțire de apă, economisindu­­se astfel terenul agricol. Vizita de lucru a continuat la Șantierul naval de la Man­galia, obiectiv de mare impor­tanță economică la care tova­rășul Nicolae Ceaușescu s-a aflat pentru a treia oară. S-a remarcat cu acest prilej că din momentul în care s-au pus ba­zele vastei platforme industriale Gondollard in pag. a­­ II-a COMISIILE PE PROBLEME — sprijin prețios în activitatea organelor și organizațiilor de partid Comisiile pe probleme au un rol important în realiza­rea vastelor sarcini ce revin Comitetului orășenesc de par­tid Zalău, tuturor organelor și organizațiilor de partid subor­donate. In mod practic, toate plena­rele Comitetului orășenesc de partid, ședințele de birou și secretariat sunt precedate de analize, studii și controale e­­fectuate de comisiile pe pro­bleme în organizațiile de par­tid, de masă și obștești. Pe baza constatărilor și a cond­u­ HOREA PETRUȘAN, secretar al Comitetului orășenesc de partid Zalu«­ ziilor la care acestea au a­­juns, se întocmesc rapoartele și proiectele de hotărîri, care sînt prezentate secretariatului comitetului orășenesc de par­­tid, care, desigur, le dă forma definitivă. De pildă, în tri­mestrul II a.c., prin planul de muncă al comitetului orășe­nesc de partid, s-a prevăzut să se analizeze în plenară tema „Preocuparea comitetului oră­șenesc de partid pentru îm­­­­bunătățirea stilului și metode­lor de muncă în organizațiile de partid și extinderea noului in muncă“. In luna aprilie, 6 colective formate din membri ai comisiei pentru probleme­le organizatorice de partid, ale activității organizațiilor de masă și obștești, pe baza unei Continuare în pag. a IlI-a i M­ Mihai Viteazul — Guruslău. 1601-1976 Simbol al unității și a­l permanenței Vineri după-amiază, tova­rășul Laurean Tulai, prim-se­­cretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R. a tăiat pangli­ca inaugurală a expoziției „Mihai Viteazul — Guruslău 1601—1976“, deschisă la Casa de cultură a sindicatelor din Zalău. Au participat tovarășa Maria Pitică, secretar al Co­mitetului județean Sălaj al P.C.R., membri ai Biroului Co­mitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, acti­viști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și ob­ștești, reprezentanți ai presei și televiziunii, oameni ai mun­cii din oraș. Maria VESA Continuare în pag. a III-« *f i

Next