Năzuința, iulie-septembrie 1976 (Anul 9, nr. 944-955)
1976-07-14 / nr. 944
ANULIX NI. 944 MIERCURI 14 IULIE 1976 8 PAGINI 50 BANI ăzuinta ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Buna organizare a muncii la seceriș presupune activitate în flux: ■ După combinăpresa de balotat ■ După presă - plugul ■ După plug semănătoarea tn timp ce multe unități din zona de cîmpie au încheiat recoltatul orzului, în cele din zona colinară această lucrare se află in plină actualitate. Conform situației operative de duminică, orzul a fost strîns de pe 1.340 ha, s-au pregătit 485 ha și s-au însămințat cu culturi succesive — legume și furaje — 470 ha, în cooperativele agricole de producție. Principala cerință în campania acestor zile de vară este buna organizare a muncii. In fiecare unitate agricolă, pentru strîngerea la timp a recoltei, pentru eliberarea operativă a terenului în vederea însămințării celei de a doua culturi, forțele mecanice trebuie să lucreze grupate, în parcele compacte, astfel ca toate operațiunile — de la intrarea combinei în lan și pînă la semănat — să se desfășoare în flux, în timp record și în condiții de calitate ireproșabile. O experiență care se generalizează Adoptând metoda fulguirii boabelor de orz, multe unități agricole au devansat recoltatul cu cîteva zile, fapt care a permis a se elibera, pregăti și însămînța — cât mai mult teren cu culturi succesive — mai repede decit de obicei. De la cîteva unități care au conservat, în anul tre i. GUGUȚA I. TUCHITA Coada vara ta pag. • 0-a Grîul pîine Privesc nesfirșita căldură ondulată a spicelor de grîu... Văd miini aspre aplecate să aleagă boabele ca griul să rămină curat, așa cum curate ne-a plăcut să ne purtăm prin veacuri gîndurile, fapta și zidirea. Privesc griul... Și văd aceleași miini coborite peste covată ca să frămînte aluatul pîinii. Privesc griul... Văd oameni strînși în jurul mesei și simt cum sufletul mi se umple de mireasmă de pline proaspătă cu miezul de-o palmă și coajă rumenită scoasă de pe vatra cuptorului. Cu plinea asta mare și rotundă plămădită din cel mai bun grîu al pămîntului și al sufletului, dintotdeauna ne-am omenit pe noi înșine și, în semn de aleasă cinstire, pe cei care, la fel de curați în gînduri, ne-au trecut pragul casei Țării. Simplă, tulburător de simplă și adîncă ospitalitate. Privesc griul... Și mă bucur ca și pruncii de soare că sînt de aici, din Țara muncii și ospeției, in care, în fiecare dimineață, griul cuvîntă Soarelui și prin el lumii întregi, despre bătrîna noastră nevoie de înălțare, Pace și Omenie. Ion Onuc NEMEȘ froletint Un imn »IrB». wnl&tăi Ni s-a propus să renunțăm la unele sortimente nu ne-au lăsat beneficiarii! Pe la mijlocul primului trimestru al anului curent, se punea problema ca Filatura de bumbac din Zalău să renunțe (la indicația Centralei) la fabricarea unei părți din volumul prevăzut de fire simple, urmînd ca la aceeași proporție să se producă fire răsucite. „în acest caz, subliniază ing. Anton Wille, directorul fabricii, cantitatea respectivă de fire simple urma a fi realizată de alte filaturi din țară. Beneficiarii, însă, au insistat pe lingă Centrală ca respectivele fire să fie livrate, în continuare, de la „Filatura“ din Zalău și nu din altă parte“. De ce n-au vrut beneficiarii să renunțe la firele simple realizate la Zalău? Răspunsul este ușor de ghicit. Aici există un colectiv care desfășoară o activitate stăruitoare tru ca pe poarta fabricii pensă iasă numai produse cu răți superioare. Pentru a calicît mai convingători în afirfimațiile noastre, pentru acon- Dumitru ISPAS Continuare în pag. a IV-a 1í.' DIN SUMAR • In scopul mai bunei aprovizionări a populației cu legume și fructe conservate. (In pag. a II-a) • Gazetele de perete in sprijinul campaniei agricole. (în pag. a IlI-a) • Zalaul racordat la liniile aeriene. (In pag. a V-a) • Mișcarea memorandistă în Sălaj. (In pag. a Vl-a) • fabrica mixtă „Măgura“ Șimleu Silvaniei. (în pag. a VII-a) (In pag. a VIII-a) • Sport. SAPTAMÎNA POLITICA Evenimentul politic principal al săptămînii trecute l-a constituit vizita de lucru făcută de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și tovarășa Elena Ceaușescu în județul Constanța. Intîmpinat cu o deosebită căldură, cu sentimente de dragoste și recunoștință către oamenii muncii din de această parte a țării, secretarul general al partidului a purtat un diallg constructiv cu cadre de conducere din economia județului, cu specialiști, muncitori și tehnicieni pe privind aspecte esențiale teme ale dezvoltării multilaterale a Dobrogii. Cu acest prilej, la indicația tovarășului Nicolae Ceaușescu, specialiștii au definitivat studiile referitoare la amplasarea la Năvodari a unei noi platforme industriale care va cuprinde un mare combinat petrochimic, o rafinărie, o centrală electrică și de termoficare, precum și un port maritim. Combinatul de la Năvodari va reprezenta unitatea chimică cu cel mai înalt grad de utilizare a inteligenței tehnice românești, tehnologiile și instalațiile fiind de concepție proprie. Viitoarea cetate chimică dobrogeană, care va fi realizată în spiritul revoluției tehnice contemporane, va oferi posibilitatea valorificării la un nivel superior a țițeiului. In ceea ce privește portul se preconizează o soluție inedită, aceea de a recupera din mare o suprafață de 45 de hectare acoperite cu un strat mai subțire de apă, economisinduse astfel terenul agricol. Vizita de lucru a continuat la Șantierul naval de la Mangalia, obiectiv de mare importanță economică la care tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a aflat pentru a treia oară. S-a remarcat cu acest prilej că din momentul în care s-au pus bazele vastei platforme industriale Gondollard in pag. a II-a COMISIILE PE PROBLEME — sprijin prețios în activitatea organelor și organizațiilor de partid Comisiile pe probleme au un rol important în realizarea vastelor sarcini ce revin Comitetului orășenesc de partid Zalău, tuturor organelor și organizațiilor de partid subordonate. In mod practic, toate plenarele Comitetului orășenesc de partid, ședințele de birou și secretariat sunt precedate de analize, studii și controale efectuate de comisiile pe probleme în organizațiile de partid, de masă și obștești. Pe baza constatărilor și a condu HOREA PETRUȘAN, secretar al Comitetului orășenesc de partid Zalu« ziilor la care acestea au ajuns, se întocmesc rapoartele și proiectele de hotărîri, care sînt prezentate secretariatului comitetului orășenesc de partid, care, desigur, le dă forma definitivă. De pildă, în trimestrul II a.c., prin planul de muncă al comitetului orășenesc de partid, s-a prevăzut să se analizeze în plenară tema „Preocuparea comitetului orășenesc de partid pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă în organizațiile de partid și extinderea noului in muncă“. In luna aprilie, 6 colective formate din membri ai comisiei pentru problemele organizatorice de partid, ale activității organizațiilor de masă și obștești, pe baza unei Continuare în pag. a IlI-a i M Mihai Viteazul — Guruslău. 1601-1976 Simbol al unității și al permanenței Vineri după-amiază, tovarășul Laurean Tulai, prim-secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R. a tăiat panglica inaugurală a expoziției „Mihai Viteazul — Guruslău 1601—1976“, deschisă la Casa de cultură a sindicatelor din Zalău. Au participat tovarășa Maria Pitică, secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R., membri ai Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, reprezentanți ai presei și televiziunii, oameni ai muncii din oraș. Maria VESA Continuare în pag. a III-« *f i