Năzuința, iulie-septembrie 1976 (Anul 9, nr. 944-955)

1976-09-15 / nr. 953

ANUL IX NR. 953 MIERCURI 15 SEPTEM­BRIE 1976 8 PAGINI 50 BANI Din nou la școală Dimineață de 15 septembrie. Priviți cu atenție în jurul dumneavoastră, și veți remar­ca un fapt atît de obișnuit și, totuși, de fiecare dată atît de nou: debutul unui an școlar. Forfota străzii e alta decît pî­­n­ă acum, culorile sînt mai vii, veselia mai spontană. Bucuria unui nou început pentru fie­care elev, dascăl, părinte. Ci­te speranțe, cite visuri nu au pornit spre școală odată cu u­­rarea de acasă: „sper la lu­cru, și fii cuminte!“. Și iată primul argument al împlini­rilor posibile sub toate aspec­tele: la poarta școlii, ei, ele­vii, sînt întîmpinați de cuvin­tele „Bine ați venit!“. Joncțiu­nea s-a produs, a sunat primul clinchet al clopoțelului, sem­nul abordării cu maximă seri­ozitate a unui nou an de muncă. Orinduite frumos, pe fiecare bancă, manualele șco­­lare, noi-notițe, simt privirile curioase, pline de căutări și ambiții. Laboratoarele, ateli­erele sînt pregătite. Totul e pregătit. Cine? Cînd? Cum? „i e școala noastră. Ce nouă . Mg S mare! Și uite tabla..Crni e ca înainte. Ce interesant! Fiecare clasă are asemenea stative? Robinet, la fiecare masă de laborator? Dar mașinile astea din atelier... Cînd? Cum? Cine?“. O frîntu­­ră dintr-un posibil inedit con­sumat la primul contact al e­­levilor din Sărmășag cu noul for local de școală. Sau unul­­ asemănător al celor din Mese­­șeni, Creaca, Poiana Blenchii, Șimișna, Cristolț etc. Al mul­tor elevi care au fost primiți în noile lor locuri de muncă. Și răspunsul la întrebările ci­ne? cînd? cum? îl dau, la a­­ceastă oră, învățătorii, dirigin­­ții. Ce n-ar trebui să scape a­­cest răspuns? Multe, firește, dar lecțiile abia au început. Oricum, în mod sigur fiecare elev va afla, în primele 50 de minute, cîteva elemente ce compun un adevăr incontesta­bil: fiecare carte, fiecare ca­iet, bancă, tablă, masă, ateli- Eugen TEGLAȘ Continuare în pag. a Vl-a Proletari din toate țările, tmnisi­ vă!­âzuința ORGAN AL CONFTETULUJI JUDEȚEAN SĂLAJ AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI VüLAR JUDEȚE^! Consfătuirile cadrelor didactice La numai două zile după Consfătuirea județeană a ca­drelor din domeniul științelor sociale și învățămîntului de partid și politic 10 și 11 septembrie U.T.C. în a.c., în centrele Zalău, Șimleu Silva­­niei, Jibou, Ileanda și Crasna s-au desfășurat, la fel ca în întreaga țară, consfătuirile cadrelor didactice din învăță­­mîntul preșcolar, primar, gim­nazial și liceal. Inscriindu-se într-o bună tradiție a școlii românești, avînd menirea de a contribui la o mai bună pre­gătire a organizării procesu­lui instructiv-educativ, con­sfătuirile dascălilor din acest an s-au desfășurat sub impe­rativul sarcinilor majore iz­vorîte din documentele Con­gresului educației politice și al culturii socialiste. în acest sens, tematica lucrărilor a vi­zat probleme de maximă im­portanță pentru ridicarea ni­velului calitativ al învățămîn­­tului în noul an școlari „Sar­cinile ce revin școlii și cadre­lor didactice din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul educației politice și al culturii socialiste, în for­marea omului nou, construc­tor activ al socialismului și comunismului“, „Aplicarea măsurilor aprobate de Comi­tetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din Studiul privind creșterea nivelului de pregă­tire al elevilor și lichidarea repetenției in ciclul primar", „întărirea caracterului inter­­disciplinar și experimental aplicativ al pregătirii elevi­lor, contribuției fiecărei dis­cipline la înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul edu­cației politice și al culturii socialiste“* „îmbunătățirea conținutului și a predării dis­ciplinelor umaniste în lumina sarcinilor ce decurg din Expu­nerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul edu­cației politice și al culturii so­cialiste*^ „Rezultatele obținu­te în pregătirea tehnico-pro­­ductivă a elevilor, în integral. Continuare în pag. a VI-a" Invitație la prima lecție Imperativul acestor zile pe ogoare. » ÎNSÂMÎNTARILE DE TOAMNA­­ LA TIMP SI DE CALITATE După cum s-a stabilit la consfătuirea cu factorii de răspun­dere din agricultură, însămînțarea culturilor de toamnă pentru masă verde, a orzului și a griului trebuia să înceapă in unită­țile agricole de stat și cooperatiste. Așa cum am constatat, cu prilejul raidului întreprins, se poate spune că de data aceasta, în comparație cu alți ani, uni­tățile și-au asigurat sămînța necesară, secțiile de tractoare și-au verificat din timp mașinile de pregătit terenul și semănătorile, declanșînd, la termenul planificat, lucrările înscrise în tehno­logia culturilor de toamnă. La C.A.P. Boghiș, de exem­plu, în ziua vizitei noastre, toate tractoarele și grapele cu discuri au fost trimise de di­mineață în cîmp, lucrîndu-se concomitent la arat, discuit, transportul și împrăștiatul bă­legarului și dîndu-se mare a­­tenție pregătirii patului ger­minativ. Asistența tehnică era asigurată de inginerul șef al cooperativei și șeful secției S.M.A., care s-au îngrijit ca fiecare utilaj folosit în aceas­tă perioadă să fie bine reglat. Așa s-a ajuns ca graficul lu­crărilor să fie respectat în­tocmai, iar lucrările executate să fie de cea mai bună cali­tate. Respectînd termenul stabilit de către organele agricole ju­dețene, conducerile cooperati­velor agricole din Valcău de Jos și s- au declanșat, în 10 septembrie, însămînțările cul­turilor de toamnă pentru re­colta celui de-al doilea an al cincinalului, în cele două uni­tăți, după cum apreciau pre­ședinții lor, Petru Sabău și Augustin Balog, și după cum ne-a­m convins și noi — me­canizatorii secțiilor de tractor­ Ioan îi. Continuare in pag. a Il-a Din zori și pînă în seara, pe terenurile fermei legu­micole de la C.A.P. Româ­­nași zeci de harnice coo­peratoare muncesc de zor la recoltatul roșiilor și castra­veților. Ce se recoltează ziua, seara se transportă spre unitățile cu care coo­perativa are contracte de livrare. Foto: Ionel DAVID (In pag. IV—V) • Guruslău — 375. (în pag. a VI-a) • Magazin. Programul TV. (In pag. a VII-a) ------- DIN SUMARI ------­ • Angajamentele s-au ui­tat, risipa de timp a crescut. (In pag. a II-a) • Sublinieri, Acoladă, Cu­rier juridic, Dialog, • Sport. (în pag. a VIII-a) Saptămîna politica ," întregul nostru popor a urmărit cu deosebit interes, săptămîna trecută, un eveni­ment de importanță deosebită: vizita făcută în Iugoslavia de secretarul general al Partidu­lui Comunist Român, președin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu to­varășa Elena Ceaușescu, la in­vitația tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, pre­ședintele R.S.F. Iugoslavia, și a tovarășei Iovanka Broz. Această nouă întîlnire la ni­vel înalt are o semnificație majoră, ea mărcînd un nou și important moment în dezvol­tarea relațiilor frățești stator­nicite de veacuri între popoa­rele celor două țări și ridicate pe cele mai înalte culmi ca ur­mare a activității rodnice a celor doi șefi de partide și de state. Țări socialiste în curs de dezvoltare, România și Iugosla­via au înțeles importanța conlucrării fructuoase dintre țările Europei și ale lumii, fă­ră deosebire de orînduire so­cială, pe baza respectării principiilor de drept internați­onal. Relațiile bilaterale din­tre cele două țări și popoa­re, precum și conlucrarea din­tre România și Iugoslavia în cadrul organizațiilor și orga-Continuare în pag. a III-a Receptivitate înaltă în materializarea inițiativelor Pentru ca înțiativa ,38 lucrăm o zi pe lună cu mate­riale economisite“ să poată fi tradusă în viață, in fiecare perioadă dată, conducerea Fa­bricii mixte .„Steaua roșie“­­din Zalău s-a preocupat, in pri­mul rând, de stabilirea nece­sarului de materiale pentru o zi de lucru. Desigur, pentru a obține economii la nivelul inițiativei, ne-am orientat spre reproiectarea produselor exis­tente și introducerea în fabri­cație a unor noi produse cu performanțe ridicate și cu consumuri reduse. La toate acestea se mai adaugă impri­marea unui regim sever de economii la toate locurile de muncă, prin gospodărirea chibzuită a materialelor pe fluxurile de fabricație, înce­­pînd de la faza de croire și pînă la ambalarea produselor și livrarea lor către benefi­ciar. De la începutul anului, în unitatea noastră s-a economi­sit: 200 mc material lemnos, 15 tone nitrolac, 115 tone combustibil calorifer, peste 200 tone metal, circa 100.000 kwh energie electrică și alte materiale. Acestea s-au utili­zat deja în procesul de pro­ducție , reușind astfel să ne încadrăm perfect în inițiativa amintită. Mai subliniez că va­loarea produselor realizate din materialele economisite trece cu mult de 3,5 milioane lei, produse care au și fost li­vrate beneficiarilor, o bună parte dintre acestea luînd ca­lea exportului. Ing. loan FLOREA, directorul Fabricii mixte „Steaua roșie“ Zalău A început recoltatul sfeclei de zahăr în unele cooperative agricole de producție de pe Valea Someșului a început recoltatul sfeclei de zahăr. Printre aceste unități se numără ce­le din Jibou, Surduc, Someș Odorhei,Băbeni; înainte de efectuarea aces­tei lucrări, peste tot se recoltează coletele sfeclei de zahăr, care consti­tuie un bun furaj pentru însilozat.Pînă în 11 septembrie a.c., conform programului stabilit, au fost recoltate peste 100 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, din cele 2.956 existente. în următoarele zile această lucrare se va efectua și în alte unități agricole cooperatiste din județul nostru.

Next