Năzuința, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 1022-1034)
1978-03-15 / nr. 1032
ANUL XI NR. 1032 MIERCURI 15 MARTIE 1978 8 PAGINI 50 BANI CONFERINȚA DEPUTAȚILOR CONSILIILOR POPULARE ORĂȘENEȘTI ȘI COMUNALE DIN JUDEȚUL SĂLAJ la Simbătă, 18 martie 1978, au loc, la Zalău, lucrările Conferinței județene a deputaților consiliilor populare orășenești și comunale din Sălaj, care, împreună cu conferințele din alte județe și Capitală, precedentă a președinților Conferința pe consiliilor populare, ce se va desfășura la București, între 29 și 31 martie a.c. Eveniment deosebit de important în viața politică, economică și socială a Sălajului, Conferința deputaților consiliilor populare din județul nostru are loc în contextul, în care toți oamenii muncii, români și maghiari, sunt angajați ferm, cu toată puterea brațelor și înțelepciunea minții, în înfăptuirea complexelor sarcini stabilite de Conferința Națională a partidului, pentru a transpune în viață chemarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu de a transforma cantitatea într-o nouă calitate, superioară, chezășie sigură a asigurării progresului și civilizației pe pămîntul României, ilustrind în mod elocvent rolul însemnat al organelor locale ale puterii de stat în înfăptuirea noii societăți, acest important eveniment din viața consiliilor populare constituie, totodată, o expresie grăitoare a continue a democrației adincirii noastre socialiste, a participării active, nemijlocite a tuturor oamenilor muncii la conducerea economiei, a vieții sociale, a întregii societăți. Conferința — la care iau parte aleși ai obștii, investiți cu răspunderea conducerii și administrării localităților județului — este chemată să analizeze, într-un spirit de exigență și responsabilitate civică, modul în care au muncit consiliile populare, deputații, toți oamenii muncii din Sălaj pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea și Conferinței Naționale a partidului, pentru realizarea prevederilor cincinalului și a Programului suplimentar, pentru dezvoltarea economico-socială a acestor meleaguri, înscriind pe ordinea de zi o problematică deosebit de amplă ce vizează toate domeniile vieții economico-sociale, conferința constituie un moment însemnat în îmbunătățirea și perfecționarea activității consiliilor populare, pentru integrarea lor mai organică, cu mai mare competență și răspunderi sporite, în înflorirea județului in ansamblul lui și a fiecărei localități în parte. Urăm succes deplin lucrărilor Conferinței deputaților consiliilor populare din județul Sălaj! Fruntașii săptămînii Muncitorii de la „Ceramica”: Nicolae Fizeșan, Fazakaș Iosif, Veronica Milaș, Domokos Elisabeta și Maria Bocotan obțin zi de zi rezultate meritorii în întrecerea socialistă Un muncitor destoinic, loan Stevar, de la atelierul trefilare, sector tratamente — I.C.E.E. Adunarea de dare de seamă și alegeri a Filialei județene a Societății de științe istorice La Zalău, în 12 martie a.c. a avut loc adunarea generală de dare de seamă și alegeri a Filialei județene a Societății de științe istorice. Au participat un număr mare de profesori de istorie din județul nostru, precum și alți membri ai Societății de științe istorice. în prima parte a lucrărilor au fost susținute patru comunicări, trei dintre ele având menirea de a populariza lucrări ce au fost susținute pentru obținerea gradului I (Kovács Nicolae, Maria Pop și Grigore Pop), iar prof. Alexandru Matei, muzeograf, a ținut interesanta expunere „Urme dacice în vatra Zalăului”, bazată pe diapozitive color. In cea de-a doua parte a lucrărilor tovarășul Dumitru Bîrjac, vicepreședinte al Filialei societății, a dat citire dării de seamă despre activitatea desfășurată de filială în ultimii doi ani, proiectului de plan de activități pe anul 1978, iar prof. Vasile Lucăcel a prezentat darea de seamă a comisiei de cenzori. In intervențiile lor, profesorii Emil Trif, Ion Ivănescu, Grațian C. Mărcuș, Valentin Dărăban, Filip Ileana, Vasile Sfîrlea, Kovács Nicolae au apreciat activitatea desfășurată, venind cu propuneri substanțiale pentru îmbunătățirea activității viitoare. In încheiere a luat cuvîntul tovarășa Silvia Cosma, membră a Biroului Comitetului județean de partid. A fost ales apoi noul comitet de conducere : prof. Virgil Mihalca, președinte, prof. Dumitru Bîrjac, vicepreședinte, prof. Vasile Lucăcel, secretar, și profesorii Ion Ivănescu, Grigore Pop, Mircea Bog, Kovács Nicolae, Pamfil Pop, Ioan Pop, Nicolae Sîntămărian și Ion Crîșmaru, membri. Din comisia de cenzori fac parte tovarășii: Ana Nicoda, Augustin Costinaș și Iosif Spanbauer. Tovarășul Virgil Mihalca, președintele filialei, a fost delegat să reprezinte Filiala județeană la lucrările Societății de științe istorice ce vor avea loc, în aprilie, la București. Val D. Consiliile populare angajate ferm în dezvoltarea economico-socială a localităților IN PAGINA A n-A ------ DIN SUMAR: ---- în ajutorul celor care pregătesc și țin informarea politică -----------SĂPTĂMÎNA POLITICĂ---------- Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, a avut loc, săptămîna trecută, ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în cadrul căreia a fost dezbătut și aprobat Raportul cu privire la analiza pe bază de bilanț a rezultatelor economico-financiare înregistrate în 1977. Cu acest prilej, s-a apreciata că și în anul trecut economia românească s-a dezvoltat într-un ritm susținut ca urmare muncii pline de dăruire a clausei noastre muncitoare, a țărănimii, a întregului popor, care depune eforturi susținute pentru transpunerea în viață a sarcinilor trasate de conducerea partidului, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru realizarea hotărîrilor Congresului al XI-lea și ale Conferinței Naționale a partidului, a obiectivelor înscrise in actualul plan cincinal. Subliniind bunele rezultate obținute în activitatea economico-socială a țării, Comitetul Politic Executiv a criticat, totodată, unele rămîneri în urmă și a stabilit măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea neajunsurilor. S-a indicat, între altele, să se treacă la stabilirea ca indicatori principali de plan producția netă și producția fizică, indicatori pe baza cărora să se plătească și retribuția, să se pună un mai mare accent pe realizarea și depășirea beneficiilor planificate în fiecare unitate economică etc. Continuare în pag. a Vil a Spre o nouă După cum se știe, în această perioadă, se desfășoară adunări de dări de seamă anuale în organizațiile de partid. Pentru a afla cum a fost pregătită acțiunea și cum se desfășoară ea în orașul Zalău, am solicitat părerea tovarășului Horea Petrușan, secretar al comitetului orășenesc de partid. — Ce s-a întreprins pentru pregătirea adunărilor și care este stadiul desfășurării lor? — Ne-am preocupat, în primul rînd, de instruirea temeinică a organelor de partid și a tuturor celor care iau parte la pregătirea și desfășurarea acțiunii. Apoi, am repartizat Viata de partid membrii biroului comitetului orășenesc de partid — răspunde fiecare de 10—12 organizații — și ai activului pentru a participa, alături de birourile organizațiilor și de comitetele de partid, la pregătirea materialelor și a dezbaterilor adunărilor de dare de seamă. Pînă acum, adunările au avut loc în 143 organizații de bază, iar, de ieri, au început și la nivelul activelor comitetelor de partid din unități și instituții. Interviu realizat de Traian IGREȚ Continuare în pag. a VII-a calitate în munca de partid Gospodari, faceți pășunile să fie cu adevărat pășuni! Din suprafața agricolă a județului 40 la sută sunt pășuni. Ceea ce înseamnă că avem suprafețe însemnate, suficiente pentru efectivele aflate în continuă creștere. Potențialul furajer al acestor pășuni însă nu-i suficient și nici de calitate, de unde și multele perioade așa-zise critice, în timpul verii, cînd iarba secătuiește de parcă e trasă în pămînt. Consecințele se cunosc: hrană insuficientă, producții zootehnice mici, slăbirea potențialului biologic al animalelor etc. Cum putem preveni toate acestea? Răspunsul e unul singur, prin acțiuni de îmbunătățire și ameliorare a pajiștilor. La CONSFĂTUIREA DE LUCRU CU ACTIVUL DE PARTID ȘI CADRELE DE CONDUCERE DIN AGRICULTURA, în ceea ce privește pășunile anului 1978, s-au stabilit măsuri clare: fertilizarea a 50.500 ha (cu îngrășăminte chimice 36.000 ha, cu organice — 14.500 ha), însămînțări de pajiști pe 3.000 ha, defrișări de arboret pe 1.000 ha și lucrări de întreținere pe 50.000 ha. Un volum de lucrări însemnat, de unde și curiozitatea de a vedea cum se acționează pentru înfăptuirea celor hotărîte. s. giiguța Continuare în pag. a II-a