Năzuința, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 1022-1034)

1978-03-15 / nr. 1032

ANUL XI NR. 1032 MIERCURI 15 MARTIE 1978 8 PAGINI 50 BANI CONFERINȚA DEPUTAȚILOR CONSILIILOR POPULARE ORĂȘENEȘTI ȘI COMUNALE DIN JUDEȚUL SĂLAJ l­a Simbătă, 18 martie 1978, au loc, la Zalău, lucrările Conferinței județene a deputaților consilii­lor populare orășenești și comu­nale din Sălaj, care, împreună cu conferințele din alte județe și Capitală, preced­entă a președinților Conferința pe consiliilor populare, ce se va desfășura la București, între 29 și 31 mar­tie a.c. Eveniment deosebit de impor­tant în viața politică, economi­că și socială a Sălajului, Con­ferința deputaților consiliilor populare din județul nostru are loc în contextul, în care toți oa­menii muncii, români și ma­ghiari, sunt angajați ferm, cu toa­tă puterea brațelor și înțelepciu­nea minții, în înfăptuirea com­plexelor sarcini stabilite de Con­ferința Națională a partidului, pentru a transpune în viață che­marea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu de a transfor­ma cantitatea într-o nouă cali­tate, superioară, chezășie sigură a asigurării progresului și civili­zației pe pămîntul României, ilustrind în mod elocvent ro­lul însemnat al organelor locale ale puterii de stat în înfăptuirea noii societăți, acest important e­­veniment din viața consiliilor populare constituie, totodată, o expresie grăitoare a continue a democrației adincirii noastre socialiste, a participării active, nemijlocite a tuturor oamenilor muncii la conducerea economiei, a vieții sociale, a întregii socie­tăți. Conferința — la care iau parte aleși ai obștii, investiți cu răs­punderea conducerii și adminis­trării localităților județului — este chemată să analizeze, într-un spirit de exigență și responsabi­litate civică, modul în care au muncit consiliile populare, depu­tații, toți oamenii muncii din Să­laj pentru înfăptuirea hotărîri­­lor Congresului al XI-lea și Con­ferinței Naționale a partidului, pentru realizarea prevederilor cincinalului și a Programului su­plimentar, pentru dezvoltarea e­­conomico-socială a acestor me­leaguri, înscriind pe ordinea de zi o problematică deosebit de amplă ce vizează toate domeniile vieții economico-sociale, conferința constituie un moment însemnat în îmbunătățirea și perfecționa­rea activității consiliilor populare, pentru integrarea lor mai organi­că, cu mai mare competență și răspunderi sporite, în înflorirea județului in ansamblul lui și a fiecărei localități în parte. Urăm succes deplin lucrărilor Conferinței deputaților consiliilor populare din județul Sălaj! Fruntașii săptămînii Muncitorii de la „Ceramica”: Nicolae Fizeșan, Fazakaș Iosif, Veronica Milaș, Domokos Elisabeta și Maria Bocotan obțin zi de zi rezultate meritorii în întrecerea socialistă Un muncitor destoinic, loan Stevar, de la atelierul trefilare, sector tratamente — I.C.E.E. Adun­area de dare de seamă și alegeri a Filialei județene a Societății de științe istorice La Zalău, în 12 martie a.c. a avut loc adunarea generală de dare de seamă și alegeri a Filialei județene a Societății de științe istorice. Au participat un număr mare de profesori de istorie din județul nostru, precum și alți membri ai Societă­ții de științe istorice. în prima parte a lucrărilor au fost sus­ținute patru comunicări, trei dintre ele având menirea de a populariza lucrări ce au fost susținute pentru obținerea gradului I (Kovács Nicolae, Maria Pop și Grigore Pop), iar prof. Alexandru Matei, muzeograf, a ținut interesanta expunere „Urme dacice în vatra Zalău­lui”, bazată pe diapozitive color. In cea de-a doua parte a lucrărilor tovarășul Dumitru Bîrjac, vicepreședin­te al Filialei societății, a dat citire dării de seamă despre activitatea desfășurată de filială în ultimii doi ani, proiectului de plan de activități pe anul 1978, iar prof. Vasile Lucăcel a prezentat darea de seamă a comisiei de cenzori. In interven­țiile lor, profesorii Emil Trif, Ion Ivă­­nescu, Grațian C. Mărcuș, Valentin Dă­­răban, Fi­lip Ileana, Vasile Sfîrlea, Ko­vács Nicolae au apreciat activitatea des­fășurată, venind cu propuneri substanți­ale pentru îmbunătățirea activității vii­toare. In încheiere a luat cuvîntul tova­rășa Silvia Cosma, membră a Biroului Comitetului județean de partid. A fost ales apoi noul comitet de con­ducere : prof. Virgil Mihalca, președin­te, prof. Dumitru Bîrjac, vicepreședinte, prof. Vasile Lucăcel, secretar, și profeso­rii Ion Ivănescu, Grigore Pop, Mircea Bog, Kovács Nicolae, Pamfil Pop, Ioan Pop, Nicolae Sîntămărian și Ion Crîșma­­ru, membri. Din comisia de cenzori fac parte tovarășii: Ana Nicoda, Augustin Costinaș și Iosif Spanbauer. Tovarășul Virgil Mihalca, președintele filialei, a fost delegat să reprezinte Filiala județea­nă la lucrările Societății de științe isto­rice ce vor avea loc, în aprilie, la București. Val D. Consiliile populare angajate ferm în dezvoltarea econo­­mico-socială a lo­calităților IN PAGINA A n-A ------ DIN SUMAR: ----­ în ajutorul celor care pregătesc și țin informarea politică -----------SĂPTĂMÎNA POLITICĂ----------­ Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, a avut loc, săptămîna trecută, ședin­ța Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., în cadrul căreia a fost dezbătut și apro­bat Raportul cu privire la a­­naliza pe bază de bilanț a re­zultatelor economico-financia­­re înregistrate în 1977. Cu a­­cest prilej, s-a apreciata că și în anul trecut economia româ­nească s-a dezvoltat într-un ritm susținut ca urmare muncii pline de dăruire a cla­u­sei noastre muncitoare, a ță­rănimii, a întregului popor, care depune eforturi susținute pentru transpunerea în viață a sarcinilor trasate de condu­cerea partidului, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru realizarea hotărîrilor Congresului al XI-lea și ale Conferinței Naționale a parti­dului, a obiectivelor înscrise in actualul plan cincinal. Subliniind bunele rezultate obținute în activitatea econo­­mico-socială a țării, Comitetul Politic Executiv a criticat, tot­odată, unele rămîneri în urmă și a stabilit măsuri corespun­zătoare pentru înlăturarea ne­ajunsurilor. S-a indicat, între altele, să se treacă la stabili­rea ca indicatori principali de plan producția netă și produc­ția fizică, indicatori pe baza cărora să se plătească și retri­buția, să se pună un mai mare accent pe realizarea și depă­șirea beneficiilor planificate în fiecare unitate economică etc. Continuare în pag. a Vil­ a Spre o nouă După cum se știe, în aceas­tă perioadă, se desfășoară a­dunări de dări de seamă anu­ale în organizațiile de partid. Pentru a afla cum a fost pre­gătită acțiunea și cum se des­fășoară ea în orașul Zalău, am solicitat părerea tovarășu­lui Horea Petrușan, secre­tar al comitetului orășenesc de partid. — Ce s-a întreprins pentru pregătirea adunărilor și care este stadiul desfășurării lor? — Ne-am preocupat, în pri­mul rînd, de instruirea temei­nică a organelor de partid și a tuturor celor care iau parte la pregătirea și desfășurarea acțiunii. Apoi, am repartizat Viata de partid membrii biroului comitetului orășenesc de partid — răspun­de fiecare de 10—12 organi­zații — și ai activului pentru a participa, alături de birouri­le organizațiilor și de comite­tele de partid, la pregătirea materialelor și a dezbaterilor adunărilor de dare de seamă. Pînă acum, adunările au a­­vut loc în 143 organizații de bază, iar, de ieri, au început și la nivelul activelor comite­telor de partid din unități și instituții. Interviu realizat de Traian IGREȚ Continuare în pag. a VII-a calitate în munca de partid Gospodari, faceți pășunile să fie cu adevărat pășuni! Din suprafața agricolă a județului 40 la sută sunt pășuni. Ceea ce înseamnă că avem suprafețe însemnate, suficiente pentru efectivele aflate în continuă creștere. Potențialul fu­rajer al acestor pășuni însă nu-i suficient și nici de calitate, de unde și multele perioade așa-zise critice, în timpul verii, cînd iarba secătuiește de parcă e trasă în pămînt. Conse­cințele se cunosc: hrană insuficientă, producții zootehnice mici, slăbirea potențialului biologic al animalelor etc. Cum putem preveni toate acestea? Răspunsul e unul singur, prin acțiuni de îmbunătățire și ameliorare a pajiștilor. La CONSFĂTUIREA DE LUCRU CU ACTIVUL DE PARTID ȘI CADRELE DE CONDUCERE DIN AGRICUL­TURA, în ceea ce privește pă­șunile anului 1978, s-au sta­bilit măsuri clare: fertilizarea a 50.500 ha (cu îngrășăminte chimice 36.000 ha, cu organice — 14.500 ha), însămînțări de pajiști pe 3.000 ha, defrișări de arboret pe 1.000 ha și lu­crări de întreținere pe 50.000 ha. Un volum de lucrări în­semnat, de unde și curiozita­tea de­ a vedea cum se acțio­nează pentru înfăptuirea celor hotărîte. s. giiguța Continuare în pag. a II-a

Next