Năzuința, aprilie-iunie 1979 (Anul 12, nr. 1087-1099)

1979-04-04 / nr. 1087

ANUL XII Nr. 1087 4 Aprilie 1979 Proletárt din toate ț&rlle, vnlțt-vS f 50 BANI :AN AL COMETULUI JUDE­ȚEAN SAVU AL PCSt ȘI AL CONSIUULUI POPULAR JUD € Tii| MIERCURI 8 pagini Plenara C.C. al P.C.R. întărirea continuă a rolului conducător al partidului Joi, 29 martie 1979, a avut loc, sub președinția tovarășu­lui NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. Documentele ce au format obiectul dezbaterilor în ple­nară au relevat aspectele e­­sențiale de care depinde con­tinua întărire a rolului con­ducător al partidului. Astfel, creșterea numerică și calitati­vă a rîndurilor partidului, re­marcată de plenară, exprimă cu pregnanță marea încredere a oamenilor muncii în partid, uriașa sa influență și presti­giul pe care l-a cîștigat, ca forță conducătoare a operei de edificare a noii orînduiri in România. O expresie a pu­ternicei atracții pe care o exercită partidul în mase o constituie faptul că peste 18,57 la sută din populația majoră și 25,09 la sută din populația activă a țării se află în rîn­­durile sale. Deci, la 31 decem­brie 1978, partidul cuprindea în rîndurile sale 2.842.064 membri, cu 94.954 mai mulți față de situația existentă la sfîrșitul anului 1977. Un re­lief deosebit capătă, în lumi­na documentelor plenarei, pro­blemele privind întărirea ca­racterului de clasă și a nu­cleului muncitoresc al parti­dului, domeniu în care s-au înregistrat o serie de modifi­cări pozitive (concludent oglin­dite în creșterea ponderii muncitorilor în totalul mem­brilor de partid la 52,61 la sută). Documentele plenarei orientează organizațiile de partid spre intensificarea ac­tivității politico-ideologice, de educare a membrilor partidu­lui, precum și de amplificare a acțiunilor de ridicare a pre­gătirii profesionale a cadrelor, în special a celor cu munci de răspundere în diferite do­menii economico-sociale. Plenara C.C. al P.C.R. a ho­­tărît preschimbarea documen­telor de partid — carnetul de partid, fișa de control și car­tea de evidență personală — Continuare în pag. a Hl-a Pe șantierele de locuințe ale I. J. C. M. SE POATE MAI MULT DECÂT DUBLU, prin inițiativă și răspundere în organizarea mai bună producției și a muncii . Tovarășe director, A­­lexandru Bora, cititorii noștri, beneficiari de fapt ai activitații întreprinderii județene de construcții­­montaj, așteaptă de mult un reviriment în construc­ția de locuințe. în fond, nici nu-i bine spus că aș­teaptă, deoarece nu așteap­tă, ci acționează și ei tu­mar la umăr cu construc­torii. Și iată că revirimen­tul s-a produs: plantă pe primul trimestru, la pu­neri în funcțiune, a fost — Convorbire cu tovarășul Alexandru BORU, directorul I.J.C.M. — îndeplinit... — Nu numai îndeplinit, ei și depășit substanțial! — Aveați planificate 280 de apartamente ... — Da, exact și predăm 598! — Deci, mai mult decit dublu. Care considerați că sînt factorii esențiali, de­terminanți, ai acestui suc­ces? — înainte de toate, o mai bună organizare a producției și a muncii. — Concret, despre ce es­te vorba? — Despre inițiativa or­ganizațiilor de partid și a C.O.M. în realizarea urmă­toarelor măsuri: 1) Orga­nizarea lucrului în două schimburi la circa 30 de blocuri, cu toate macaralele-Convorbire consemnată de Ton BADEA Continuare în pag. a IV-a Este necesară doar ini­țiativa ca lucrările să de­mareze. Cuvînt către furnizorii de utilaje: Cu reeșalonări și intîr­­zieri nu se pun in funcțiu­ne, la timp, noile capacități de producție­ DIN SUMAR: La intervenția redacției s-a demonstrat: (In pag. a IV-a) ÎNTRECEREA SOCIALISTA îndeplinirea planului producției marfă pe trimestrul I 1979 Locul pe care-i orașe ocupați 1. JIBOU 2. ZAL­AU 3. Cehu Silvaniei 4. Șimleu Silvaniei 103,0 100,2 98,2 97,1 Unități industriale ordonate după proporția realizării planului producției marfă industrială 1. întreprinderea minieră „Sălajul" Sărmășag 115,8 2. Balastiera Letca 107,6 3. întreprinderea județeană de legume și fructe 107,4 4. întreprinderea de produse ceramice Zalău 107,0 5. întreprinderea viei și vinului Zalău 106,1 6. întreprinderea de morărit și panificație Zalău 103,3 7. Secția minieră „Sălăjeana“ Jibou 103,2 8. întreprinderea de conductori electrici emailați Zalău 102,2 9. Tipografia Zalău 102,1 10. Uniunea județeană a coop, de consum Zalău 102,0 11. Fabrica de materiale izolatoare Șimleu Silvaniei 101,1 , 12. Sector forestier Jibou 100,9 13. întreprinderea de tricotaje tip lînă Cehu Silvaniei 100,5 14. Filatura de bumbac Zalău 100,4 15. întreprinderea de prelucrarea lemnului Zalău 100,1 16. întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel Zalău 100,0 , 17. Uniunea județeană a coop, meșteșugărești Zalău 99,7 18. Secția de prefabricate Benesat 84,2 , 19. întreprinderea de industrializare a laptelui Șimleu S. 75,3 20. întreprinderea de industrializare a cărnii Zalău 72,7 21. Topitoria de la Someș Odorhei 53,6 Unități de construcții-montaj ordonate după proporția îndeplinirii planului Procent de realizare a planului valoric pa­trimo I 1979 108,1 100,1 81,4 69,9 68,1 , 56.5 1. Grupul de șantiere construcții industriale 2. Șantierul energomontaj Zalău 3. Oficiul de gospodărire a apelor Zalău 4. întreprinderea județeană de construcții-montaj 5. Șantier instalații montaj Zalău (T.I.M. Brașov) 6. întreprinderea județeană de gospodărie comunală 7. Oficiul de îmbunătățiri funciare și proiectări construcții în agricultură Zalău 53.6 NOTA: • Așteptări din partea organizațiilor de partid și a consiliilor oamenilor muncii din unitățile care nu și-au realizat planul pe trimestrul I să ne comunice măsurile pe care le-au luat pentru recuperarea urgentă a restanțelor și a realizării angajamentelor asumate în întrecerea so­cialistă. Proporția de realizare a planului cumulat­­. procente — PENTRU URGENTAREA ÎNSÂMÎNȚARILOR ■ SĂ fim punctuali la întilnirea cu timpul favorabil ■ în această săptămînă, zile record la însămințări Săptămînă trecută, așa cum ne așteptam, nu ne-a adus îmbunătățirea dorită a situației la însămînțări. Pînă luni, în C.A.P., s-au însămîn­țat 33,6 la sută din suprafețele planificate cu sfeclă de zahăr, 24,2 la sută cu in­fibră, 23,7 la sută cu sfeclă și gulii furajere, 30,8 la sută cu trifoliene, 28,4 la sută cu cartofi etc. Pe consilii agroindustriale, cele mai bune rezulta­te le consemnăm în unitățile din zona Crasnei, Zimbor, Nușfalău și Hida. De reținut faptul că deși a plouat, în multe locuri s-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr (C.A.P. Hida, Ro­­mânași ș.a.), în schimb această lucrare nu a început în unitățile din raza consiliilor agro­industriale Cehu Silvaniei și Ileanda, iar în cele din Surduc și Sărmășag acțiunea e doar la început. Situație similară și la însămînțatul inului, a plantelor furajere și legumelor. Dacă n-ar exista unități fruntașe la însă­mînțări am putea crede că restanțele s-ar da­tora timpului nefavorabil. Dar nu, vreme bună a existat, dacă nu zile și săptămîni întregi, ore bune de lucru au fost și de care în multe locuri s-a profitat din plin. C.A.P. Bănișor, spre e­­xemplu, a însămînțat pînă în prezent 66 ha cu in din 100, cartofii au fost plantați pe 46 ha din 65, s-au însămînțat 37 ha din 42 cu sfeclă și gulii furajere și 68 ha cu trifoi în cultură ascunsă din 100. La Sînmihaiu Almașului inul a fost însămînțat pe 80 ha din 100, sfecla de zahăr pe 60 ha din 65 ș.a. Dacă existau semin­țe de in, ne spune inginerul șef Isai Buda, de la C.A.P. Sînmihaiu Almașului, întreaga su­prafață era însămînțată la această dată. Un Continuare In pag. a IlI-a r-jr • w ww»« Ziua sănătății 7 aprilie — Ziua sănătății. Zi de sărbătoare pentru per­sonalul muncitor din rețeaua sanitară, zi de bilanț, de an­gajare responsabilă pentru realizarea unor noi acțiuni me­nite să ducă la continua îm­bunătățire a stării de sănă­tate a populației. Nicicînd pe meleagurile Sălajului. Ziua sănătății nu a fost atît de pli­nă, atît de bogată ca acum, în anul 1979. Pentru că, pa­ Dr. Ioan POPESCU, directorul Direcției sanitare _____județene_________ Continuare în pag. a Vil-a „CÎNTAREA ROMÂNIEI"---------------------------­Românie, plai de aur La Casa pionierilor și șoi­­­milor patriei din orașul Jibou a avut loc vernisajul expozi­ției județene de pictură a e­­levilor, pionierilor și șoimilor patriei. Organizată în cadrul Festivalului național „CÎnta­­rea României“ și dedicată ma­rilor evenimente politice ale patriei noastre din acest an, precum și Anului internațio­nal al copilului, expoziția reu­nește 220 de lucrări executate în tehnici diferite (acuarelă, tempera, cera-pastel etc.) de 100 copii (de la 5 la 15 ani). La vernisaj a participat tova­rășa Maria Pitică, secretar al Comitetului județean de par­tid. Tematica lucrărilor expuse este extrem de diversă, copiii­­pictori inspirîndu-se atît din V. ADRIAN Continuare în pag. a II-a

Next