Neamul Românesc, ianuarie 1909 (Anul 4, nr. 1-10)
1909-01-14 / 4. szám
50 NEAMUL ROMÂNESC Să nu vii să-i vorbești lui de averea, de numele, de știința, de talentul cuiva. „Ce domnule, lasă, știm noi de astea! Ce adecă pare că și alții nu pot face avere, nu-și pot crea un nume, nu au știința, nu dispun de talent! Dar, uite, cîțiva au monopolisat totul. Ciocoi de bani, ciocoi de naștere, ciocoi de știință, ciocoi de talent. Să-i dăm jos și să vie în loc alții!» Și dă Dumnezeu de răsare un întreg partid de alții, oameni cari se cred, — dar sincer! — în stare, a fi orice. Merge cetățeanul, frumușel, curățel, cu diplomă și ceva istețime, merge la întrunire să vadă cum sunt aceștia cari nu se închină la nimic mai sus decît dînșii. Ascultă un orator din cei „mari”1 și se convinge că și el maî mai că poate fi așa. Stă de vorbă cu un „cugetător“ politic și se recunoaște în el pe sine. Ba, dacă schimbă două vorbe cu un profesor universitar de-ai tachiștilor — specialitatea cea mai extra, — înțelege ca el însuși a greșit negîndindu-se pănă atunci că o catedră l-ar prinde, căci atîta filosofie și estetică și judecată are și el desigur. Dacă va spune o prostie, vor fi destui cari să rîdă de ea și, cînd o fi să rîdă el, nu este nevoie să întrebe pe nimeni dacă atunci e momentul. Va fi, deci, democrat, fiindcă democrația e aceasta, să nu te supere nicio mărime neplăcută și să nu vezi înnainte-ți nicio culme care să-ți fie oprită Șeful însuși, pare că ce ? E isteț și are spor la vorbă. E șef pentru că l-au ales „democrații“. Căci altfel... „Democrat“, dar „conservator“. Iată ce e și cu asta: oricui să i se dea ce se încumetă a cere, fiindcă pe toți oamenii i-a făcut Dumnezeu deopotrivă. Așa e, dacă ar tăgădui-o, ar lovi în viitorul său. Dar, vezi, atîta lucru să se schimbe: dărîmarea barierelor pentru ambițiile personale, dar nu și sfărîmarea zăgazurilor pentru avînturile mari sociale. Nu trebuie o prefacere a rosturilor țerii, năvala altor puteri, înrîurirea altei judecăți. Nu, pentru că atunci, vezi, dacă ai scăpat de cei de sus, temea valul celor de jos. Și atunci de ce-ai mai fi democrat, de ce te-aî fi revoltat împotriva valorilor reale, fatale, din mila lui Dumnezeu, a căror ființă singură împiedecă pe micuțul Densușianu de a fi ministru, pe Ioan Ionescu-Ionești de a cîrmui un județ și pe Tache Tachescu-Tăchești de a fi membru al Academiei Române? __________ N. Iorga. Un nou Rappaport la Botoșani. — Satirul Weintraub — La 29 Novembre trecut, d. Vasile Tufescu, procuror pe lângă Tribunalul Botoșani, a fost informat din zven public că Adolf Weintraub, arendaș al moșiei Deleni-Ghica din jud. Botoșani, a desvirginat prin violentă pe fata Sofica a lui Neculai a Zoiței care era in serviciu la dinsul. D. procuror Tufescu a mai fost informat că tatăl nenorocitei fete, aflind de cele întîmplate, a plecat spre Primărie să se plingă și că pe drum a intîlnit pe primar, i-a spus ce