Neamul Românesc, decembrie 1909 (Anul 4, nr. 137-150)
1909-12-02 / nr. 137
2332 NEAMUL ROMÂNELO R GUVERNĂM? Un prim ghi vait, după amestecul naționaliștilor în conducerea trebilor «D. Manolescu-Mladian, directorul biuroului muncii din Ministeriul industriei și comerțului, a făcut alaltăeri o inspecție fabricei de fringhierii și țesături Morii Wachtel. «Cu această ocazie d-sa a constatat o absolută abatere de la legea proteguitoare a lucrătorilor în fabrică, cu care prilej a făcut raportul de lipsă a Ministeriului respectiv, aplicînd patronului și respectiva amendă.» Acestea le scrie «Evenimentul». Morit Wachtel e acel «creator al industriei naționale», care a cerut prin «Adivor», ca «Romîn», «congres evreiesc» împotriva naționaliștilor. * Cele mai noi manifestări în chestia Racovschi. Deputatul Mirschi, din Varna, a întrebat Guvernul bulgar asupra faptului dacă dr. Racovschi este sau nu cetățean bulgar și i s-a răspuns că un căpitan în armata românească nu poate fi cetățean bulgar. E greu a se răspunde la acest argument. Dr. Racovschi a primit la Rusciuc o delegație a partidului sau, care i-a arătat încă odată simpatia și devotamentul sau. Greșeala Guvernului românesc se dovedește astfel din ce în ce mai roditoare. * Sergenții slugi. Se pare că s’au descoperit în București 78 de sergenți de stradă cari ajunseseră, la oamenii mari, sergenți de casă. Găsim că e lucru firesc. Doar între subalternul și sluga fiecăruia nu se face încă deosebire ! * «Viforul» d-lui Delavrancea. Un mare succes a avut la Teatrul Național «Viforul» lui Delavrancea, tragedia zbuciumatului suflet al lui Ștefan-cel-Tânăr, al degeneratului Ștefan-cel- Mic, care a început și a sfirșit ca Ștefăniță. Din ce s’a publicat pănă acum in «Universul», se deslușesc aceleași însușiri de absolută noutate, de superioară fineță artistică in toate amănuntele dialogului, de îndrăzneață fantasie, care deosebesc «Apus de Soare.» Principii Moștenitori au fost de față, avîndu-se in vedere scopul represintației, ajutarea unei societăți de binefacere aristocratice. Societatea se chiamă Elisaveta, ca un omagiu pentru Regina României. Măria Sa lipsia de la represintație. D. Monske, conducătorul «Vetrei Luminoase», s’a retras, puțin cam silit, ele acolo și soarta «Vetrei» dă griji Augustei ocrotitoare a instituției.