Neamul Românesc, iulie 1911 (Anul 6, nr. 73-85)

1911-07-01 / nr. 73

1154 NEA­MUL ROMÂNESC de Roman și ai superiorului sau. cotează a scrie că «impresie tristă» face «purtarea fostului episcop de Roman». Vă urez, domnilor, ca sistemul sechestrării și expedierii cu auto­mobilul să vi se aplice și d-voastră, ca să pot scrie și eu despre «impresia tristă» pe care a produs-o «purtarea» d-voastră cari v’ați permis a circula liber în țara d-voastră. N. IORGA, CEARTA PRELAȚILOR ȘI SENTINȚA SINODULUI. îmi vedhem acum în minte întreaga desfășurare a așa numitului «Conflict sinodal», — și parcă îmi vine a crede că a fost o cam­panie întocmită, cu uneltiri în dos și cu victime în față. Întâiîî, o luptă prin gazete, tipărite anume, în condiții misterioase, care zvírliau asupra Mitropolitului Primat, în chip metodic, o necur­mată grindină de învinuiri. Fapta era îndrăzneață și avea toate aparențele sincerității, încît o bună parte din lumea noastră inclina să vadă într’însa un început de «curățire» a Bisericii. încrederea opiniei publice însă a fost adînc zdruncinată, de îndată ce s’a știut cine năvădește la spatele acelor gazete. Erau oameni cărora le-ar fi priit mult un tratament serios de «curățire» morală. Cu toate astea, gazetele își urmează lupta și mai departe, stîrnind cea mai nepotolită curiositate. Fiecare număr înteția tonul învinuirilor, scor­monind intimitatea vieții celei mai înnalte fețe bisericești și sco­­țînd la iveală amănunte într’adevăr revoltătoare. Lumia cetește, se miră și se întreabă : se poate ? Adevărat să fie ? Un preot se ridică și acasă, cerînd purificarea Bisericii. Preotul e caterisit fără pic de judecată, și lumea, se miră, se întreabă: Adevărat să fie ? Alți doi preoți repetă învinuirile, cerînd purificarea Bisericii. Caterisirea se repetă și ea în mijlocul celei mai adinei nedumeriri. Masa Sfîntului Sinod e acoperită de petiții care curg din toate părțile, și urmează povestea veselă cu neuitata formulă: «nul și neavenit». Da aici înna­­inte toată campania se concentrează în mînile Episcopului de Roman care atacase legea Consistoriului bisericesc, pe bază de canoane, dar fulgera asupra Mitropolitului eretic și imoral. Vînzătorii de ziare țipă în gura mare, crisa bisericească! cearta din Sinod! conflictul sinodal! Lumea se pasionează, lumea urmărește, lumea vrea să știe adevărul. Cei doi preoți caterisiți scot o nouă gazetă, în care învinuirile se precisează prin arătare de documente și indicare de mărturii. Toți din toate părțile cer judecată. Cu fiecare deschidere de Sinod, Epis­copul de Roman își păstrează aceiași atitudine războinică, prin cetire de plîngeri și prin depunere de petiții. «Epoca» deschide o rubrică anume, în care înseamnă numărul zilelor de cînd durează conflic­tul sinodal, dîndu-mi să înțelegem că acest conflict nu se va putea curma decît prin venirea la putere a partidului conservator. Și iată că avem un Guvern conservator. «Epoca» își închide rubrica, cu toate că doar cearta sinodală urmează și mai departe. Desbateri tumultuoase între prelați. Fulgerări reciproce între Mitropolitul

Next