Neamul Românesc, februarie 1912 (Anul 7, nr. 11-21)

1912-02-03 / nr. 11

162 NEAMUL ROMÂNESC Acolo nu e in România. Aici Statul este, și o armată îl apără, o nație liberă îl susține. Politicianii,certindu-se și impăcîndu-se pentru motive de patimă ori de oportunitate, nu fac atita rău. Un larg despreț iertător acopere cele mai frumoase atacuri ca și cele mai calde îmbrățișări, din care de o­potrivă lipsește sin­ceritatea. Dincolo nu sunt, nu trebuie să fie politiciani, deci nici atacuri zădarnice, nici false împăcări. în cele mai grele împrejurări trei milioane de oameni stau în apărare. Cea mai desăvirșită frăție de arme trebuie să­­ unească, și basa acțiunii lor trebuie să fie statornicită fără greș. Pot deci sta alături astfel d. Vaida și d. Goga, d. Goldiș și d. Oncu, d. Mihali și părintele Ciorogaru. Trebuie să poată. Pentru aceasta nu a­junge însă un armistițiu stors de nobila stă­ruință a unui prieten comun, înlătur­ându-se oricine e­i piatră de scandelă­, să se păstreze acei cari, după o cercetare serioasă, de­și discretă, se pot întoarce la su­ma deplină a unuia față de celalalt. Și, pentru ca trecutul să fie uitat, se cere confundarea sufletească intr’o luptă adevărată, în atingere de fiecare zi cu nația, și pe o bară definitiv stabilită. E ceva mai greu decit două iscălituri pe un proces verbal prietenesc și două banchete în două locuri deosebite. Dar e mult mai folositor. _______ N. Iorca. Informațiile ziarului „Tribuna“ din Arad. (Urmare.) O nouă probă de informațiile inexacte pe care acel ziar le da, fără intentenții rele, ne grăbim a o spune, cetitorilor săi e n­i din 16 (20) Septembre 1911 al «­Tribunei». Cetesc acolo o «Scri­­soare din București» in care informațiile date sunt cu totul con­trariul celor ce stiu eu că e în realitate. Intr’adevăr, corespondentul in acea scrisoare vorbește de modi­ficarea uniformei clerului nostru și spune că s’a luat inițiativa ca ea să se mai moderniseze și să dea un caracter mai cores­punzător timpului.­­O mare parte din cler, mai ales preoții tineri, cer cu insis­tență modernisarea vechilor forme moștenite de la călugării

Next