Neamul Românesc, august 1917 (Anul 12, nr. 211-238)
1917-08-04 / nr. 211
dEONICA ECONOMICĂ Aprovisionarea tntanuă în Franța Comerțul alimentelor în Franța.—„împrumutul libertății“ în Rusia.—împrumutul francez în Japonia.—Legumele în Germania. Dtate’un raport al Direcției Tutunurilor din Frața, publicat de „Le Temuns“, extngem acesta date : „Consumțiunea tutunului, t’g firi or ș’ i,gazetelor a crescut în proporții considerabile: dacă luăm ultimul an normal, 1913, constatăm că tabacul pentru trupă a tecut da la 31 500.000 de chilograme, nut s’i consumat în 1913, la 47.100 000 de thilograme în 1916; tutunul euterior a trecut de la 1.900.000 de chlograme în 1913 la 3 100.000 de chilograme In 1916 ; tutunul nuntii țigarete a represintat în 1913, 3.707.000 f.kiograme, față de 4.637.000 de chilograme? In 1916, iar țigările au crescut de la 2.574.000 de chilograme In 1913 la 2.618 000 de chilogramen 1916. Și această creșere a continuat în 1917. Dar la timp ce consumațiunea a crescut în astfel de proporții producța națională a tuunului a scăzut în chip simțitor. Ș ’a timp de pace producția tutunului francez era inferioară consuma lunii. Din 75 000.000 de fii de tutun întrebuințate la Franța pentru fabricarea tutunului, numai 15 000.000 erau procurate din producția franceză Iamaatate de război, cele 60 000.000 de foi se aduceau ușor din străinătate. Astăzi, Elveția și Italia păstrează producția lor pentru els, Spania nu exporta decit foarte puține singure America și Birmania rănite, de unde poate veni Franciei caoma cantitate de tutun de care are neveii. Insă pentru această aprovisionare noi sîntem la discreția războiului submarin, multe transporturi nu sosesc, de unde resultă greutatea de-a Îndestula publicul. In sedași timp, fabricația In țari nu poate fi mărită. Personalul redus, deși își face toată datoria, nu răzbite și, mai mult decit sucrezzäj nu i se porte erte. Produsul tuturor atelierelor existente asi în Franța dă maximul de producție. Concluzia: chestiunea aprovisionării cu tutun a publicului și a frontului francez depinde de transporturile ce sosesc de peste Odesa. Pe măsură, ce sosesc ele sînt de undată Împărțite." COMERTUL ALIMENTELOR IN FRANȚA. — Pr&tul ouălor cotat la sfirșitul tun» suni« c. in Franta e ceva mai jos decît acel cu care puilt sa vind la noi. In Sud mia da ouă sa vinda cu 210 Ir., In Bratania cu 200 fr., In Poitou cu 250 Ir., In Centru cu 220 Ir., V.n Bourgogne si Chimpagna cu 220 Ir. Pretul unui chilogram de uni variaxă, după calitate» Intra 4 It*. 50 și 7 Ir. 20. Brânzeturi« s» găsesc și ala In abundenti. Incapand de la mai puțin chiar decit un franc chilogismul■n mica cantitate sa află apoi, pa toata platele și In hale, legumele și cartofii noi. • Imprumanul libertății" la Eussa. " Până la începutul luliane se subscriese la „împrumutul libertății* în Rusia 120 miliarde de ruble. Subscrierile se prelungiseră pănă la 2 Iulie.• ÎMPRUMUTUL FRANCESIN IAPOíJEA— Ființa a contractat In lapoezia un împrumut de 50 de milioane de yani pe trai ani. Procentul e de 6 la sutta la gumele în Germania.—Suprafața cultivată, cu legume e în Germania de două ori mai mare ca în timp de pace , pe alocurea chiar de patru și de cinci ori. Totuși producția, dată fiind clima defavorabilă, nu a crescut în aceiași proporție. O parte din ea a fost cheltuită ca legume proaspete, in lipsa de alimentație. Se ridică și acolo plîngerea că o concurență ascunsă crește enorm prețurile, facind ca legumele, ca și fructele, să fie accesibile numai celor bogați. Cugetării © lui Marcu Aureliu „fă&te simt Insuși“ Cartea a IX-a. 23. Pecum tu însuți ești o parte întregitoare dintr’o societate omenească, tot așa să 8e și fiecare teptă a ta o parte Intregitoare a vieții tale sociale. Orice faptă a ta cari nu se lezgi cit de puțin cu moartea ta socială, Iți încurcă viața, stricîndui unitatea ca un om ce Intr’o întrunire publică strică armonia ei prin st’tudinea lui. 24. Mofturi și jocuri copilărești* sulide ce trag în urma lor cadavre—nu-i așa că-ți vice !« minte, cu (oală puterea, lumea umbrelor din Infern ? 25. uitate la fiecare lucru, cum este el Insisse și cum Iți pare ți?. Pe urmă, gadește-te cu polta dura el supt amindouă aceste forme și care-i cu adsverst a lui ? 26. Poți tu număra cine airas din pricină că nu ți-ai lăsat conștiința ști-ții împlinească menirea? Ei, acum de ajuns ! 27. Cred cineva te diminează, te miște, oa umple lumea cu vorbe rele despre tine, caută de terpopie de sufletul lui, pătrunde insăuntru și vezi cu cine aia zece. Vei vedea Indită că atare de ce să-ți pese de părerea unui astfel de om. Fii dar tot bun cu dansul, căci prin fire el e prietenul și apoi pele lău. Vezi că și zeii cruță ca prn vise și urstele să-i ajute in calea binelui, să nu se rătăcească. 28. Necontenit se învîrtișta roata lumii In sus și în jos, in veci de veci. Dar cine o mînă ? Sat numai două posibilități. Ori ixiată un Suflet al Universului și aceata o mină înnainte, fie intervenind clipă cu clipă, fie prin punerea la mișcare o singură dată, restul urmind cu necesitate de la «ine și prin sine, și a Urnei tu primește bucuros tost« cine se întlmplă; ori un astfel de Suflet al Uni* versului nu există și atunci totul In jurul nostrului dscíS un h*s-a infinit de *• torni. Siurt, ori există Dumnezeu și toate merg bine ți cu rost, ori domnește intîmplarea osilor, toate merg hrotic și la voia ei. Ta lasă nu trebuie sa mergi așa. Nu mult și pe toți o să ne acopere pămîntul. Pe urmă o să piară și pămta*tul, 'mprăștindu-se in elementele din care s’a născut.‘Apoi și și este» se vor transforma mai departe în altele. Și tot așa sen sinte fără sfîrșit. Cind însă ai cuprins cu mintea ta aceste nemărginite valuri de prefaceri și schmbări ce trec cu ac Ufa răpeziciune peste lumea aceasta vei ridica ochii în sus și nu-ți va părea rău după din«». 29. Esența lumii e ca un vlor ce duce toate la calea lui. Copil naiv cine crede că poate conduce el după un ideal filosofic o împărăție cri un popor, cu infinitele lui interese omenești! Plescă-te, erou'e ! Supunc-te Naturii ! Luptă te și munciște din toate puterile ce ți au fost date, fără a te uita da.că te vidi ori o să ia ți?e cineva ! Să -ți issi din gird Rrpublica Ideală a lui Platera. Fumul a țănuit daci poți Innainta cu o șchoapă mai departe decit Jnnatatsui îi tăi. E mare lucru și napraju tă isbindă și atlta ! Gindișt etc . Poți îți schimba sufletul și ideile supușilor tăi ? Și, dacă nu li poți schimba conștiința și părerile, poți oare aștepta de la olașii altceva decit a ascultare de sclavi, cari gem la tot ce fac, ori de suțsnnță, cari-și dau aparența că faptele lor toate vin din convingere ? Dar ai să-mi aduci acum aminte de Alexandru ce!*Mare, de Filip, de Dimitrie din Phaler? Știu. Dar vorba e și aici: siudoi au ei naturi spre ai pǎtrundi rostit și înțelesul ? Dalu-și-au ei osteneală a se perfecționa prin educ*țe și a si Ineăița către un ideal ? Nu cumva sunt numai niște ac*tori ai uari dr«me pe c*re poate n’eu ințelero ? Și atunci cine și porte lua îndrăzneala să mă clindeascâ că nu fac și eu ca dânșii ? C:ne zice filosofie, zice «impitate și modistie , la o parte dar cu mărirea și ingrfarea 1 ......................Tradus de C. FEDELEȘ, NEAMUL ROMÂNESC ȘTIRI DIN TARA SS. Arhiereul Antim. Vicariul Sf- Mitropolit din Iași, nl trimite această înștiințare: ,5« aduce la cunoștința credincioșilor creștini că Smbdtă, 5 August a. c. seara, se va face privighere in biserica, in s. Spiridon din Iași, pentru a chema mila cerească asupră-ni spre a do~ bindi isbîndă asupra vrăjmașilor noștri. Llujba va începe la oara 19 (7 seara) și se va săvîrși de Egumen, impreună cu clerul Bisericii. Cind ostașii noștri se luptă cu atîta bărbăție și despreț de moarte, datoria noastră a tuturor este, ca adunîndu ne un număr dt mai mare in biserici, să ne rugăm lui Dumnezeu, în aceste vremuri de grea cumpănă, să nu trimeată ajutorul Lui." „Comandamentul Legiunii Cercetașilora nl trimete următorul apel: Deoarece, cu toată bunăvoința „Comandamentului Cerceteșilor” cum și a Ministerialul de Instrucție, mai sunt mulți tineri foarte rău îmbrăcați fie ne îngăduit să facem un călduros apel către public de a dărui haine, flanele, rufe, batiste, ciorapi, care ar putea fi da folos tinerimii care duce luptă. Doritorii vor primi distanțe în regulă de la „Depositul de haina și cărți” din clădirea Universității. La cerere, vom trimite tineri de încredere și cu ordin in regulă ca să ridice obiectele donate. In costarmitrie cu ordinul Marelui Cartier General nl 2.517 din 1917 urmând ca pe ziua de 15 August 1917 să se facă încorporarea contingentului 1919, Re aduce iaconațtiDțn generală că toți tinerii din acest contingent, pe fac parte din Cercul de recrutare Prahova și se găsesc refugiați la Moldova, sunt invitați ca cel mai târziu până în ziua de 10 August a. c., să se prestate In reședința Cercului de recrutare Prahova In comuna Vinători, cătunul Gorbăneșt i județul Botoșani. Acei cari au se vor prestata până la această dată vor f urmăriți și trimeși în judecata Curții Marțiale, și li se vor aplica rigorile legii. D-nii comisari și șefii de posturi sunt rugați a da tot concursul. Cercul de Recrutare „Ștefan cel Mare" din Iași aduce la cunoștința tuturor tinerilor din contingentele 1919, 1920 și 1921 de a se presinta acestui Cerc în Strada Bucșenescu nr. 7, în zilele arătate mai jos spre a da relațiuni. La circumscripța I-a și a II a de poliție în ziua de 5 August c. la circumscripția a III a de poliție in ziua de 6 August c., la circumscripția a IV-a de poliție în ziua de 7 August c. la circumscripța a- V-a de poliție în ziua de 8 August c. Primim : » Au mai depus la Direcția Statisticei din Ministerial ds Războiu cărți de cetit pentru prizonierii romîni (ofițeri) din taberele dușmane următoarele persoane : D-nii D. G. Bălai, sublocotenent de rezerva, 20 volume, locotenentul M. Negreanuu 16 volume, librăria Șeraga, Iași, 100 volume, inginer P. P. R. 400 volume, d na căpitan Mircescu-Iași 14 volume, preotul Meletie Răuț, spitalul de contagioși nl 1 a volume. Au depus sume de bani pentru cumpărare de cărți: d-nii Emil Panaitescu, profesor, 10 lei, Constant Georgescu Severin, deputat, 20 lei, Conrad Gopper- Brăila, 10 lei. In total pănă In present s’au depus 821 volume și lei 443 20 sumă cu care se vor cumpăra cărți om comerț. Lista continuă a rămânea deschisă. .[ttn&tZrr*. Cu începere de ieri, se reprezintă la Cinematogrul Invalizilor de războiu d in Pipța Unirii. In fiecare zi, la vara 5 luna, ziua și 9 și un sfert seara, „Mai presus de toate", scenă dramatică de Daniel Richi, interpretată de celebrii artiști francesi, dra Sylvie de la Olon și d. Henry Boao. m mm mmm: Smml T-SÜÍW09W „Neamului Suma din urmă cei 30.000.— 686. Preotul S. Ungureacu, com. Buhalnița jud. Neamț 50.— 687. Loc. Dimitrescu C., din reg. 50 (64) i#?., divizia 13-a. In amintirea scumpului camarad ®edic căpitan Balaa Virgilul, mirt de tifus exinematic, faeunduși driada 20.— 688 Ion Vasiliu, N. Ciacu și Ivașcu Popescu, subchirurgi Spitalul Bihor, jud. Covurluiu 20.— ,689. Administrația plășii Carigie, jud. Putna, com. Mărășești, ciasde din partea locuitorilor din Mărășești 41.25 690 I. L, Bercovici, Dorohoiu 2.50 Lista de subscripție răvuste deachis. la „Librăria Romăneaseft“ 1. V. Ionesce, tirada LBș^șe.gaa«, $-1 Wl. ifoai« BULETINUL ZILEI Demisia ministr niui Henderson, provocată de chestia represintării muncitorimii englese la a doua conferință din Stockholm, a întărit de fapt Ministerin engles, restabilindu-i unitatea. Falkenheyn ar aduna, de fapt, trupe pentru un atac în Siria contra Englezilor. Rubrica Sinai a reapărut în comunicatele turcești. Engleșii au africat avînd succese locale la Westhoek. Papa a înmînat Puterilor beligerante propunerile de pace. Ee atîrg din nenorocire numai o parte din problemele pe care le-a înmînat războiul. #9. I. ȘTIRI DI STRAINATATS tfclnlstsifii! AUfetrisc iată lista cosupleesă a miniștrilor* austrieci : Heidler, Agricul* tură ți pre deuda Consutarii, cositele Toggenburg Interne,Schauer Justiția, Wimmer Finanțe, JHataja Cosui rț, Homann Lucrări Publice, Ianhaus Căile Ferate, feldmare^alssi Czapp Roxbuin- Ca Aprovisionare a rămas Höfer. Lui Neidler, noul prim-ministru, i s’a dat, pentru a-l înnălța puțin, stilul de Gshdmrath, consilier secret. F&i sectolist^ I> ^s3^nei ala G^miriilor La O iid apum foaia soeia VIIII fia osândă „Tiniîva siriji”, care apară idila păcii imediate, a orietarii păci. Bálla girmin, și războiul Statiile haineau germani se resimt de războiu. Totuși la Kissingen ea fost 8.675 de vizitatori, la Wiesbaden 30.888 (ierninul 15.114 • îtatomnici; restul în trecire), la Miltenthal abia 2.890. ä^izbolua și căsătoria în Germania Foile germane sunt pline, pe aaceste vremuri de raritate a bărbaților, de aventurile acelor cari se oferă. Unul spune că e „nalt de 1 metru 75 și are părul creț“, un altul numai de 1 metru și 70, că e cu cultură academică și nu de ofițer. Se adauge anunciurile mijlocitoarelor și tocmai în colț ale moașelor care stau gata cu „iubitoare adăpostite“ și ale doamnelor care primesc „copii de origine discretă“. Pilării ds c ®?uIosă. Paiete mîndindu-se In paie, se poartă la Germania. In locul pălăriilor de paie, „surogate“ de „cduloză", sau, spune o cerere de asemenea fabricate, „de o materie asăminîtoare”. Mallî Ministarlu i Vrbesc La Corfu, Ministeriul de coaliție sîrbesc din Octombre 1914 și-a dat demisia, fiind înlocuit printr'un Ministeriu pur radical (Paștci președinte și Externe Stoian Prodci Finanțe, Liubomir Iovanovici Interne , apoi Justiție și Interim la Comerț Marco Giartolci Lucrări Publice și Interim la Instrucție Nundtci, Războiu generalul Terz cl) Comunicat Oficial .OM 353 este 1 August la Bucovina, precum și în sectorul de pe frontiera de Vest a Moldovei, dintre rîul Moldova și Trotuș, n’a fost nicio acțiune mai de seamă; toate încercările pe care inimicul le-a făcut ca să se apropie de diferite puncte ale tranșeilor ruse au fost zădărnicite prin focul infanteriei, șl artileriei și al mitralierelor. In sectorul frontului dintre valea Doftanei și Cașinului, au fost luate vii la Nord de Slănic, inimicul a disputat cu tărie terenul câștigat de noi ieri. Satul Grozăvești a fost ocupat de trupele noastre. Pe frontul bătăliei de la Mărășești inimicul a atacat cu extremă violență Innlțimea 334, la 2 kilometri Nord da Panciu, silind trupele care o ocupau să se replice. Intervenirea la timp a regimentului... vlnători români a smuls printr’un atac demn de toată lauda aceastca importantă înnălțime din mînile inimicului, puntndu 1 pe goană. Toate atacurile repetate pe care inimicul le a dat în urmă au fost zădărnicite și posițiunea a rămas întreagă în stăplnirea trupelor noastre. Pe restul frontului bătăliei, pănă 'n Siretia, activitatea artileriei a fost foarte vie. Toate atacurile pe care inamicul le a dat contra trupelor române de la Sud de Mărășești au fost răspinse. Pe Siretin, bombardament puternic de artilerie. Un detașament inamic care reușise să se strecoare până ’n tranșeele ruse de la Sud de Nămoloasa a fost distrus de rezerve. Pe Dunăre, activitate de artilerie și focuri de armă. HLctor<v>e»t«M inujSâ MAISONALA A ROMÂNI! ai inxiAfiuü sumara 23*iulia ACTIV 15 Iulie* ^ 22 Iulip ■fif« ?, i W, Bh»«8,T tei