Neamul Românesc, august 1917 (Anul 12, nr. 211-238)

1917-08-04 / nr. 211

dEONICA ECONOMICĂ Aprovisionarea tntanuă în Franța Comerțul alimentelor în Franța.—„împrumutul libertății“ în Rusia.—împrumutul francez în Japonia.—Legumele în G­ermania. Dtate’un raport al Direcției Tutunurilor din Frața, publicat de „Le Temuns“, ex­­tn­gem acesta date : „Consum­­țiunea tutunului, t’g firi­ or ș’ i,gazetelor a crescut în proporții considera­bile: dacă luăm ultimul an normal, 1913, constatăm că tabacul pentru trupă a t­e­­cut da la 31 500.000 de chilograme, nut s’­i consumat în 1913, la 47.100 000 de thilogram­e în 1916; tutunul eu­terior a trecut de la 1.900.000 de ch­lograme în 1913 la 3 100.000 de chilograme In 1916 ; tutunul nuntii țigarete a represintat în 1913, 3.707.000 f.ki­­ograme, față de 4.637.000 de chilograme? In 1916, iar ți­gările au crescut de la 2.574.000 de chi­­lograme In 1913 la 2.618 000 de chilo­­grame­n 1916. Și această creș­ere a continuat în 1917. Dar la timp ce consumațiunea a cres­­­cut în astfel de proporții producț­a na­țională a tu­unului a scăzut în chip sim­țitor. Ș ’a timp de pace producția tutunului francez era inferioară consuma­­­ lunii. Din 75 000.000 de fii de tutun întreb­ui­nțate la Franța pentru fabricarea tutunului, nu­mai 15 000.000 erau procurate din pro­ducția franceză Iamaatate de război, cele 60 000.000 de foi se aduceau uș­or din străinătate. Astăzi­, Elveția și Italia păs­­trează producția lor pentru els, Spania nu exporta decit foarte puține singure America și Birmania rănite, de unde poate veni Franciei caoma cantitate de tutun de care are neveii. Insă pentru această aprovisionare noi sîntem la discreția răz­boiului submarin, multe transporturi nu sosesc, de unde resultă greutatea de-a Îndestula publicul. In sedași timp, fabricația In țari nu poate fi m­ărită. Personalul redus, de­și își face toată datoria, nu răzbite și, mai mult decit sucrezzäj nu i se porte erte. Produsul tuturor atelierelor exis­tente asi în Franța dă maximul de pro­ducție. Concluzia: chestiunea aprovisionării cu tutun a publicului și a frontului francez depinde de transporturile ce sosesc de peste Odesa. Pe măsură, ce soses­c ele sînt de undată Împărțite." COMERTUL ALIMENTELOR IN FRAN­ȚA. — Pr&tul ouălor cotat la sfirșitul tun» suni« c. in Frant­a e ceva mai jos decît acel cu care puilt sa vind­ la noi. In Sud mia da ouă sa vinda cu 210 Ir., In Bratania cu 200 fr., In Poi­tou cu 250 Ir., In Centru cu 220 Ir., V.n Bourgogne si Chimpagna cu 220 Ir. Pretul unui chilogram de uni va­­riaxă, după calitate» Intra 4 It*. 50 și 7 Ir. 20. Brânzeturi­« s» găsesc și ala In a­­bundenti. Incapand de la mai puțin chiar decit un franc chilogismul­■n mica cantitate sa află apoi, pa toata platele și In hale, legumele și cartofii noi. • Imprumanu­l libertății" la Eu­­ssa. " Până la înce­putul lul­ian­e se sub­scri­ese la „împrumutul libertății* în Rusia 120 miliarde de ruble. Subscrie­rile se prelungiseră pănă la 2 Iulie.­­• ÎMPRUMUTUL FRANCES­IN IA­­POíJEA— Fiin­ța a con­tract­at In lapoezia un împrumut de 50 de milioane de yani pe trai ani. Procentul e de 6 la sutt­­a la gumele în Germania.—Su­prafața cultivată, cu legume e în Germania de două ori mai mare ca în timp de pa­ce , pe alocurea chiar de patru și de cinci ori. To­tuși producția, dată fiind clima de­favorabilă, nu a crescut în aceiași proporție. O parte din ea a fost cheltuită ca legume proaspete, in lipsa de alimentație. Se ridică și acolo plîngerea că o concurență ascunsă crește enorm prețurile, facind ca legumele, ca și fructele, să fie accesibile numai celor bogați. Cugetării © lui Marcu Aureliu „fă&te simt Insuși“ Cartea a IX-a. 23. P­ecum tu însuți ești o parte întregi­toare dintr’o societate omenească, tot așa să 8e și fiecare teptă a ta o parte In­­tregitoare a vieții tale sociale. Orice faptă a ta cari nu se lezgi cit de puțin cu moartea ta socială, Iți în­curcă viața, stricîndu­i unitatea ca un om ce Intr’o întrunire publică strică ar­monia ei prin st’tudin­ea lui. 24. Mofturi și jocuri copilărești* sulide ce trag în urma lor cadavre—nu-i așa că-ți vice !« minte, cu (oală puterea, lumea umbrelor din Infern ? 25. ui­ta­te la fiecare lucru, cum este el In­sisse și cum Iți pare ți?. Pe urm­ă, g­a­­dește-te cu­ polta dura el supt amindouă aceste forme și care-i cu adsverst a lui ? 26. Poți tu număra cine ai­­ras din pricină că nu ți-ai lăsat conștiința ști-ții îm­plinească menirea? Ei, acum de ajuns ! 27. Cred cineva te di­minează, te miște, oa um­ple lumea cu vorbe rele despre tine, caută de te­rp­opie de sufletul lui, pătrunde insăuntru și vezi cu cine ai­a zece. Vei vedea Indită că atare de ce s­ă-ți pese de părerea unui astfel de om. Fii dar tot bun cu dansul, căci prin fire el e prietenul și ap­oi pele lău. Vezi că și zeii cruță ca prn vise și urstele să-i ajute in calea binelui, să nu se rătă­cească. 28. Necontenit se învîrtișta roata lumii In sus și în jos, in veci de veci. Dar cine o m­înă ? S­at numai două posibilități. Ori ixiată un Suflet al Universului și a­­ceata o mină înnainte, fie intervenind clipă cu clipă, fie prin punerea la miș­care o singură dată, restul urmind cu necesitate de la «ine și prin sine, și a­ Urnei tu primește bucuros tost« cine se întlmplă; ori un astfel de Suflet al Uni* versului nu există și atunci totul In jurul nostru­l­u­i dscíS un h*s-a infinit de *• torni. Siurt, ori există Dumnezeu și toate merg bine ți cu rost, ori domnește intîmplarea osilor, toate merg hrotic și la voia ei. Ta lasă nu trebuie sa mergi așa. Nu mult și pe toți o să ne acopere pămîntul. Pe urmă o să piară și pămta*­tul, 'mprăș­tindu-se in elementele din care s’a născut.‘Apoi și și este» se vor trans­­forma mai departe în altele. Și tot așa sen sinte fără sfîrșit. Cind însă ai cuprins cu mintea ta aceste nemărginite valuri de prefaceri și sch­mbări ce trec cu ac Ufa răpeziciune peste lumea aceasta vei ridica ochii în sus și nu-ți va părea rău după din«». 29. Esența lumii e ca un v­lor ce duce toate la calea lui. Copil naiv cine crede că poate conduce el după un ideal filo­sofi­c o împărăție cri un popor, cu infini­tele lui interese omenești! Plescă-te, e­­rou'e ! S­upunc-te Naturii ! Luptă te și munciște din toate puterile ce ți au fost date, fără a te uita da.că te vidi ori o să ia ți?e cineva ! Să -ți issi din gi­rd Rrpublica Ideală a lui Platera. Fumul a țănuit daci poți Innainta cu o șch­oapă mai departe decit Jnnatatsui îi tăi. E mare lucru și napraju tă isbindă și atlta ! Gin­­dișt etc . Poți îți schim­ba sufletul și ideile supușilor tăi ? Și, dacă nu li poți schimba conștiința și părerile, poți oare aștepta de la olașii altceva decit a as­cultare de sclavi, cari gem la tot ce fac, ori de suțsnnță, cari-și dau aparența că faptele lor toate vin din convingere ? Dar ai să-mi aduci acum aminte de A­­lexandru ce!*Mare, de Filip, de Dimi­­trie din Phaler? Știu. Dar vorba e și aici: siudoi au ei na­turi spre a­i pǎtrundi rostit și înțelesul ? Dalu-și-au ei osteneală a se perfecționa prin educ*țe și a si Ineăița către un ideal ? Nu cumva sunt numai niște ac*­tori ai uari dr«me pe c*re poate n’eu ințeler­o ? Și atunci cine și porte lua în­drăzneala să mă clindeascâ că nu fac și eu ca dânșii ? C:ne zice filosofie, zice «imp­itate și modi­stie , la o parte dar cu mărirea și ingr­farea 1 ......................Tradus de C. FEDELEȘ, NEAMUL ROMÂNESC ȘTIRI DIN TARA S­­S. Arhiereul Antim. Vicariul Sf- Mitropolit din Iași, nl trimite această înștiințare: ,5« aduce la cunoștința credincioșilor creștini că Smbdtă, 5 August a. c. seara, se va face privighere in biserica, in s. Spiridon din Iași, pentru a chema mila cerească asupră-ni spre a do~ bindi isbîndă asupra vrăjmașilor noștri. Llujba va începe la oara 19 (7 seara) și se va săvîrși de Egumen, impreună cu clerul Bisericii. Cind ostașii noștri se luptă cu atîta bărbăție și despreț de moarte, datoria noastră a tuturor este, ca adunîndu ne un număr dt mai mare in biserici, să ne rugăm lui Dumnezeu, în aceste vre­muri de grea cumpănă, să nu trimeată ajutorul Lui." „Comandamentul Legiunii Cercetași­lora nl trimete următorul apel: De­oare­ce, cu toată bunăvoința „Co­mandamentului Cer­cete­șilor” cum și a Ministerialul de Instrucție, mai sunt mulți tineri foarte rău îmbrăcați fie ne îngă­duit să facem un călduros apel către pu­blic de a dărui haine, flanele, rufe, ba­tiste, ciorapi, care ar putea fi da folos tinerimii care duce luptă. Doritorii vor primi distanțe în regulă de la „Depositul de haina și cărți” din clădirea Universității. La cerere, vom trimite tineri de încre­dere și cu ordin in regulă ca să ridice obiectele donate. In costarmitrie cu ordinul Marelui Cartier General n­l 2.517 din 1917 ur­­mând ca pe ziua de 15 August 1917 să se facă încorporarea contingentului 1919, Re aduce ia­conațtiDțn generală că toți tinerii din acest contingent, pe fac parte din Cercul de recrutare Prahova și se găsesc refugiați la Moldova, sunt invitați ca cel mai târziu până în ziua de 10 August a. c., să se prestate In reședința Cercului de recrutare Prahova In co­muna Vinători, cătunul Gorbăneșt­ i ju­dețul Botoșani. Acei cari au se vor pre­­stata până la această dată vor f urmă­riți și trimeși în judecata Curții Mar­­țiale, și li se vor aplica rigorile legii. D-nii com­isari și șefii de posturi sunt rugați a da tot concursul. Cercul de Recrutare „Ștefan­ cel Mare" din Iași aduce la cunoștința tuturor ti­­nerilor din contingentele 1919, 1920 și 1921 de a se presinta acestui Cerc în Strada Bucșenescu nr. 7, în zilele arătate mai jos spre a da relațiuni. La circumscrip­ț­a I-a și a II a de poliție în ziua de 5 August c.­ la circumscripția a III a de poliție in ziua de 6 August c., la circumscripția a IV-a de poliție în ziua de 7 August c. la circumscripț­a a- V-a de poliție în ziua de 8 August c. Primim : » Au mai depus la Direcția Statisticei din Ministerial ds Războiu cărți de cetit pentru prizonierii romîni (ofițeri) din ta­berele dușmane următoarele persoane : D-nii D. G. Bălai, sublocotenent de rezerva, 20 volume, locotenentul M. Ne­greanuu 16 volume, librăria Șeraga, Iași, 100­ volume, inginer P. P. R. 400 vo­­lume, d na căpitan M­ircescu-Iași 14 vo­lume, preotul Meletie Răuț, spitalul de contagioși n­l 1­ a volume. Au depus sume de bani pentru cum­părare de cărți: d-nii Emil Panaitescu, profesor, 10 lei, Constant Georgescu Se­verin, deputat, 20 lei, Conrad G­­opper- Brăila, 10 lei. In total pănă In present s’au depus 821 volume și lei 443 20 sumă cu care se vor cumpăra cărți om comerț. Lista continuă a rămânea deschisă. .[ttn&tZrr*. Cu începere de ieri, se reprezintă la Cinematogr­ul Invalizilor de răz­boiu d in Pipța Unirii. In fiecare zi, la vara 5 luna, ziua și 9 și un sfert seara, „Mai presus de toate", scenă dramatică de Daniel Richi, interpretată de ce­lebrii artiști francesi, d­ra Sylvie de la Ol­­on și d. Henry Boao. m mm mmm: Smml T-SÜÍW09W „Neamului Suma din urmă cei 30.000.— 686. Preotul S. Ungureacu, com­. Buhalnița jud. Neamț 50.— 687. Loc. Dimitrescu C., din reg. 50 (64) i#?., divizia 13-a. In amintirea scumpului camarad ®edic căpitan Balaa Virgilul, mirt de tifus exinematic, faeunduși driada 20.— 688 Ion Vasiliu, N. Ciacu și Ivașcu Popescu, subchirurgi Spitalul Bi­hor, jud. Covurluiu 20.— ,689. Administrația plășii Carigie, jud. Putna, com­. Mărășești, ciasde din partea locuitorilor din Mărășești 41.25 690 I. L, Bercovici, Dorohoiu 2.50 Lista de subscripție răvuste deachis. la „Librăria Romăneaseft“ 1. V. Ionesce, tirada LBș^șe.gaa«, $-1 Wl. ifoai« BULETINUL ZILEI Demisia mini­str niui Henderson, provocată de chestia repre­­sintării muncitorimii englese la a doua conferință din Stockholm, a întărit de fapt Ministerin­ engles, restabilindu-i unitatea. Falkenheyn ar aduna, de fapt, trupe pentru un atac în Siria contra Englezilor. Rubrica Sinai a reapărut în comunicatele turcești. Engleșii au africat avînd succese locale la Westhoek. Papa a înmînat Puterilor beligerante propunerile de pace. E­e atîr­g din nenorocire numai o parte din problemele pe care le-a înmînat războiul. #9. I. ȘTIRI DI­ STRAINATATS tfclnlstsifii! AUfetrisc iată lista cosu­pleesă a miniș­­trilor* austrieci : Heidler, Agricul* tură ți pre­­ deud­a Consu­tarii, cositele Toggenburg Interne,­­Schauer Justiția, Wimmer Fi­nanțe, JHataja Cosui rț, Homann Lucrări Publice, I­anhaus Căile Ferate, feldmare^alssi Czapp Roxbuin- Ca Aprovisionare a rămas Höf­er. Lui Neidler, noul prim-minis­­tru, i s’a dat, pentru a-l înnălța puțin, stilul de Gshdmrath, consi­lier secret. F&i sectolist^ I> ^s3^nei ala G^miriilor La O iid apum foaia soeia VIIII fia osândă „Tiniîva siriji”, care a­­pară idila păcii imediate, a orieta­­rii păci. Bálla girmin, și războiul Statiile haineau germani se re­simt de războiu. Totuși la Kissin­­gen ea fost 8.675 de vizitatori, la Wiesbaden 30.888 (ier­ninul 15.114 • îtatomnici; restul în tre­ci­re), la Miltenthal abia 2.890. ä^izbolua și căsătoria în Germania Foile germane sunt pline, pe a­­aceste vremuri de raritate a băr­baților, de aventurile acelor cari se oferă. Unul spune că e „nalt de 1 metru 75 și are părul creț“, un altul numai de 1 metru și 70, că e cu cultură academică și nu de o­­fițer. Se adauge anunciurile mijlo­citoarelor și tocmai în colț ale moa­șelor care stau gata cu „iubitoare adăpostite“ și ale doamnelor care primesc „copii de origine discretă“. Pilării ds c ®?uIosă. Paiete mîndindu-se In paie, se poartă la Germania. In locul pălăriilor de paie, „surogate“ de „cduloză", sau, spune o cerere de asemenea fabricate, „de o ma­terie asăminîtoare”. Mallî Ministarlu i Vrbesc La Corfu, Ministeriul de coaliție sîr­­besc din Octombre 1914 și-a dat demisia, fiind înlocuit printr'un Ministeriu pur ra­dical (Paștci președinte și Externe Sto­­ian Prod­ci Finanțe, Liubomir Iovanovici Interne , apoi Justiție și Interim la Co­merț Marco Giartolci Lucrări Publice și Interim la Instrucție Nundtci, Războiu generalul Terz­ cl) Comunicat Oficial .OM 353 este 1 August la Bucovina, precum­ și în sectorul de pe frontiera de Vest a Moldovei, dintre rîul Moldova și Trotuș, n’a fost nicio acțiune mai de seamă; toate încercările pe care inimicul le-a făcut ca să se apropie de diferite puncte ale tranșei­lor ruse au fost zădărnicite prin focul infanteriei, ș­l artileriei și al mi­tralierelor. In sectorul frontului dintre valea­ Dof­­tanei și Cașinului, au fost luate vii la Nord de Slănic, inimicul a disputat cu tărie terenul câștigat de noi ieri. Satul Grozăvești a fost ocupat de trupele noastre. Pe frontul bătăliei de la Mărășești i­­nimicul a atacat cu extremă violență In­­n­lțimea 334, la 2 k­ilometri Nord da Panciu, silind trupele care o ocupau să se repli­ce. Intervenirea la timp a regimentului... vlnători români a smuls printr’un atac demn de toată lauda a­­ceastca importantă înnălțime din mînile inimicului, puntndu 1 pe goană. Toate atacurile repetate pe care inimicul le a dat în urmă au fost zădărnicite și po­­sițiunea a rămas întreagă în stăplnirea trupelor noastre. Pe restul frontului bătăliei, pănă 'n Siretia, activitatea artileriei a fost foarte vie. Toate atacurile pe care inamicul le a dat contra trupelor române de la Sud de Mărășești au fost răspinse. Pe Siretin, bombardament puternic de artilerie. Un detașament inamic care reușise să se strecoare până ’n tranșeele ruse de la Sud de Nămoloasa a fost distrus de rezerve. Pe Dunăre, activitate de artilerie și focuri de armă. HLctor<v>e»t«M inu­jSâ MAISONALA A ROMÂN­I! a­i inxiAfiuü sumara 23*iul­ia A­C­TIV 15 Iulie* ^ 22 Iulip ■fif« ?, i W, Bh»«8,T te­i

Next