Neamul Românesc, noiembrie 1917 (Anul 12, nr. 322-327)

1917-11-23 / nr. 322

2 oses« »ramate si­g?Sdina palatului de către sn «­viates gersan. „la fiecare si șpirilfe »oaste fiet din ce la ce sa ai rele. sa fixeste zi teribilul ini­mic, înnaintind, ai repe cate-n bucșii din piarista­ feriri și spitalele si slnt peste fire umplute ca flaid­. Am un spital cu 120 da paturi, pe care-i fia îs pa­tiul sessins, Insit nu pot fi peste tot locul« Si eu socotiți tu eu cred lat&’e ne­­norocire fissiS. Nu, Sper ra o eaîisa dreapti va avea să ciștige/ Intr’o scrisoare­ cu data de 14 Fe­bra? r 1917t Reg’na zice: „fa timpian­a immis, îosmste si epide­mii nemiloase. Toate acestea *e Indurăm uniți mică te, ra?sfi, și li privim în isla cu bisbăție. Vom *ts tari și nu mișcați pfină In cel de pe unmi moment, și, dacă vom sădea, căderea noastră va avea loc In fa­ța inimicului, atunci cind vom fi ia? și ultimul glon| ce ai­ ar mai fi rămas. In secate cessuni trista și negre, vins riza soliei voastre, soliei ce fți trimes din minunata voastră Americă. „Nu pot crede, trebuie să nu cred, dar totuși sufidul mieu crede, Ink’o «­ trebuie să vedeți cu ochii voștri nes­­trista binecuvintare ca o. »duceți, o îndatorire pe care numai iubirea o poate răsplăti Elărinima acelor voastre femei din America.“ Regina Man­a' tuta princeasi est!s$!; este loca Reginei Victoria» Aici se vede exemplul de popularitatea din»®?", la țara­­ adoptivă, simpalislad ca cansa răz­boiului, a fost de partea de care stă și poporul român, cu Aliații. Țara este plină de luviu ti de laudă rostită ia ad­a» Reginei Mark, suliet nobil, plin de devo­tament. Istria ® sgital pe case»! visi â se li­pítsa și tâisa bucăț­le de carne care a­­vem să i­e date unui soldat greu rănit. Răniioi a’a«u»e mâncare de mai mul­e sile. Și, cu toate că era îlârnînd, a zis că n’ar putea mișca o mincare cu a rarii preparați, s’a ostenit o regină. Fata MiieatSții Sale este mu­­t In legatura cu raiîteea ce o inspiră poporului, Frumussta Ii este de un calea celle­lese, ii ura«*eu­ pe cars­­ email o euiqsss -aliată*. ’ La s­iisit! făcuti în un spital, Re­­gina a venit stngă pe tal­ubui bolnav care era pa moarte. L-a întrebat deci, fie vre*o dorim­­ 8 și 1«*1 rugat să-i «puie ei. „Aș ® o singură dorit !*­­ acela de a trăi să te văd Impărătorii Românilor*, a reapus» soldatul. (iitlsve9«eil Plain Dialer" | traducerea din „America*) Patriarhal răsese H fost instalat la Mosc­ova, la biserica Mintintorului, un pom» păi strălucita, T­om?, Mitropoli­tul Moscovei, ramisat Ba­c8*ibik8- fiatea da Patriarh. Părerea lui Zangwill Cunoscutul scriitor dialectul evre­iesc Israel Zangwill tipărește în englezește, la Macmilan, în New­ York, o broșură despre „principiul național 31 (The principles of national­ties). El e de părere că o nație nu înseamnă același sânge, aceiași limbă, aceiași religie, aceleași obi­ceiuri decît în rasa primitivă­, „me­canică“ pe cînd în a doua, rasa chimică“, e „un suflet“ (da însă ca iiitim resultat superior al limbii, rasei, datinelor, chiar religiei). „Na­ționalitatea*, spune el, „nu e o ilusie, un accident... E un fapt psihologic, care își are legile hotârîte de ori­gine, de desvoltare și de decădere... Mai mare legătură decît sîngele comun în vine e sîngele vărsat în comun... Frăția popoarelor nu e împiedecată prin pluralitatea pa­­triotismelor. Trebuie doi oameni ca să fie un frate, Internaționalismul, departe de a fi anticesa [naționali­tății, reclamă de fapt naționalități pentru ca să aibă relații­­ între ele. „Elemente organice se unesc mai bine pentru conlucrare decât elemete mecanice. * PENTRU OSTAȘ! Darul celitorHot „ Neam^hiii Romă mesa* Soma din urmi Lei 36 225 25 783. Sublocotenentul Vlad loan, re­gimentul 7 Prahova, In jos da fiori pentru ziua banului dis­tinsei d-ne E­cate­rina Iorga 20.— 784. Tatal, în loc de flori pentru ziua numaiui scumpei și do­ritei sale fiice, TiUnnea Vlad 20.— 785. Bărbatul, ua loc de flori pen­tru ziua numelui scumpei și doritei sale soții Steluța I. Vlad,tăm­asă cu fiica ln.com. Drijaa-de-Jos, jud. Prahova 20.— Lista de subscripție rămîne dssuschisa la „Librasria Rom­Snească”, Ioan V. Io­născu, Str. L.pumnim nr. 47, lați. KLAMOI»ROMÂNISC mm fibrowsett Economiră și Financiară Agricultura Japoniei Trei ciad­iri din populația lapo­said e întrebuințată astăzi la lucrul cîmpului. Se cultivă mai puțin cu 16 la sută din ssuprafața serii, din care numai 23 la sută ar fi, de altfel, raltivabilă. k­inteiri ®, are cărbuni, dar li lipsește țiței­­ și lins. * Ufl împrumut­ui Budapestei-Wehsk­e a inter­zis împrumutul da 200 de miliomna de coroani al Budapestei, voind să reserve pu­imite imă disponibile ale terii pentru un nou împrumut national. Germanin șl Olanda — Guma* nta s’a Scholstern % da. cu sistemul com*­pensații’o., Olaadsi, 200.000 ds tone de tsihusi gsrenani și 50 000 ds tone de cislisai belgieni. Afglca ofestat 100.000 de foas, nu s» eu to a condiții. Hérbsrt C. Hoover. — Oldató ral »läasestärii La America e un ingixe* care a lucrat la China și La Australia și a facut a "ere ?a Lands ®, pentru cs sipo* sa­re marele hrănitor al Belgiei. Asum» tsei sai, eu-i știi simeni. As?, toată lu­mea astulfsi de drasal. Comerțul Brasiliei — Bilantul ac­tiv al Brasiliei la 1915 dă un sixceferi d« peste jmîtata de miliard la export. Bogăția laposaiei. —IppoMa £ Qs l ă* bogată azi prin bilanțul­ ei activ­ăm­ cei trei ani de râzbo­i, tacii și dolarul sm­ericon «a lust rupt valoarea Sus. S’a creat o întreagă clasa di „îmbogățiți”, așa-num‘­fi nar<ch.in. Information Eroismul francez la noi A fost decorat cu Ordinul m­etar „M­iai Viteazul", clasa a III-a, căpitanul Dam Bernhard, din armate francă, pentru vitejeasca atitudine ce a avut în ziua de 1­ lu August 1917 în luptele de la Mărășești, tind a mers de bună voie cu batalionul l­ ia la atașul porției ger­mane de Ungă cota 334 (Panda). S’a distins un mod remarcabil și la­­ docul dit de regiment a doua «I, cînd a­m­ mnintat cu cri­pi stingă, a liniei de luptă tr­ec­înd ca avînt prin focul violent dib%­­rat al artileriei inamice și înnaintind pînă în momentul la care a foii rault". A fost decorat cu Ordinu­l si­­tar „Mihu Viteazul“, clasa a III-a, colonelul Gheorghe Cornescu, co­mandantul regimentului 33 infan­terie, „pentru vitejia și destoinicia cu care a comandat regimentul în luptele ce s’ai desfășurat pe dea­lul Chicera (Panciu), în zilele de 4 până la 6 August 1917. Atacînd , un avînt remarcabil posițîa ger­­mană de la coti 334, a pus stă­­pini­re pe ea și a răspuns apoi nenu­măratele atacuri de zi și de noapte întreprinse de inimic, capturindu-i 2 mitralierei material de razboi și 38 prisonieri“« Cum sM «Marat autonomia Basara toki »«zeta „So’dstul Molovan* cu.data de 11 Novembre strig: „Președintele pune la vot întrebarea despre autonomia Basarabiei și la șase ceasuri seara, la zua­da 21 Octembre, anul 1917, Adunarea Ostașilor Moldo­veni din to*, cu­pmsul Rusie’, intr’un glas, su pt umbra steagului moldovenesc, hotărăște că Basarabia, cu toate drep­turile ei politice și pămîntenești, de as­­tăzi i­oai­te este autonomă. Ceia ce s’a petrsest în clipa a dou­a după această hotărîre e greu de înscris. Lumea toată a găsit de pa «caune. Stri­găte da „Ura", „Trăiască Basar­bia au­tonomă", „Trăiaști neamul moldove­nesc* și tot falul da­st­igate de bucu­rie ridicau curtea în slavă. Pe preș­­­dintele adunării și ajutorii lui, pe ofi­țeri și alți bărbați de frunte, ostașii îi purtau pe mîni pe de-asupra adunării, pe sus, crtndu-li sănătate și arătîndu-ș față da ei toate seminis drbawrie și mulțimire. Toată mulțimea moldovei ceased, pr­oită era aici adenattt, la clipa aceasta s’a simțit că­­ nt­.’A devăr ea este un suflet și o viață. Târziu sara­ a­­ceastă mare sorbire în viața neamului moldovenesc s’a sfîrșit cu datările: „Deștiaptăle Romane" și „Po^al nostru steag*, încorporarea contingentului 1919 Insorpomes contingentului 1919 se va­­ste pe siua de l-iu Dssemb­s 1917. Tfcți t nării din ac*»S costingent urmează­ să s» predate, la ziua de 27 Nivembri?, la Cercurile de Recraasie cărora cusăți ®, urmînd ca la l­iu Dücemb« să fie tri­mes? Centrelor m­e­sserați. Tinerii contingeatului 1919 pentsun cir există un Or­ga al Marelui Stat-Major (Direcția Prestărilor de S’rrieri), cărora li s’a aprobat mobilisarea p::­iac, vost rapataea în li briei, stabili­ neffite sau ta oc^psțitiad­e pssit­u­nare li a’a acorda­t mobilisarea pa loc. Toți ceilalți tineri din contrngenful 1919 precum și scei chist cari »­ar găsi k corpuri asa servicii «îe armatei, pentuu c­ rt sa există sm ordin spasial »probator al Marelui Stat M»isr, stat o­­bligați­a sa prestata la Circul da Rec­u tsr« respectiv, de asieEds s’ar găsi ei, Comandanții ds corpuri și servicii stavi răsfi­msitari ds ones rețineri ne­legiais sta tinerilor din contingentul 1919. Acei tineri cari nu se vor cantors»» vor fi dați de Cercu­l ds Recrutare ca Ecam puși fi urmăriți ca atari. m ' © vîet­is să sa­u viața eî La Onești a fost înmcmnat căpita­nul Stefanopol, mort servicdu-și țara. A­­vm numai 24 de ani. SSaissrS una»r&*U pintru Austria Fester LUgi scrie: „Popoarele sustiiice au arătat cu pu­temi, j­adtai. ! (I), că dori au o Austrie pu­­ternicâ și uita, te baie dsci să se cree­ze, cu un pumn hotărât și energic, un Stat național austriac sistem m«gh.sr( trebuie s­a se creez« o idei» de Stat austriacă, o lista de Sta­t, o administrație, o ar­­mată austriacă; trebuie est se suprime din că­i­le de scobit și c?n condițiile ds tagte u«Intele Völker — „pojf­oarele“—și să se kleminacâ prin cuvlntul Ossterrei­chinches Valk—­„poporal austriac“. Tre­buie K& st muște «pul „hidrei statiens« Mate" Și si si lasă la loc ceva cu totul nou. Sa vie omenit de Stat austrieci la Migh’ari ca s?$ Invețî arta de a or­gi­nisa ass Slat, ia ci Kari, dintr’o țara poligloți, elcfitvltă din elemente dulce dieparate, a« știut să facă un­­ Stat pur național, desăvirșit omogen in ce pri­­v«­t ® limbi 1* £ p«mwfwtiB55SSM^2i^Iriis^VíiKiflnw^ftSi205S £ Miw BULETINUL ZILEI La Pitschepaaele a fost o ușoară reînnoire a activității de luptă. Luptele urmează la Cambrai, unde o slabă vina întara ger­­mani a fost zădărnicită. Masniéres a fost evacuat de Englesi. Nimic în Italia. Maximaliștii au încăput la 20 negocierile de piep, în tabăra lui Leopold de Bavaria. La Petrograd ei au fost siliți să­ între în negocieri pentru formarea unui nou Ministeriu cu partizanii lui Cernov și Cherenschi. Ziarul lui Clemenceau scrie: „Germania vrea pace pentru războia; noi facem războiul pentru pace. Atîta ne desparte." Se semnalează necontenite manifestații violente pentru pace la Viena._______ n. I. ȘTIRI DIN STRAINATATE Plata Budapestei. Cine se sperie de prețurile de la noi și blestemă lipsa arti­­colelor de hrană pe piață, să ști ® că In Budapesta încă din Iunie situația, cu prețuri cu tot, era tot această, la ce sunt reduși Ungurii. S'au mobilisat în Ungariei și hahamii. Comunitățile evreiești au pro­testat contra acestei măsuri care, răpindu-și carnea cușer, dă armatei numai cîtva sute de noi soldați. Atacul asupra Americei. O broșură populară în Germania a ată cum se va ataca și Ame­rica. O armată va merge de la Cleveland la Pittsburg, una, mai mare, de la Rochester, lîngă lacul Ontario va cădea pe aripa stingă ameri­cană: „Bostonul va fi pierdut și New Yorkul amenințat­ ! ” Párera­sul Bryan. Bryan, șeful politic american, scrie: «Slăbirea Rusiei în fața duș­­manului ar fi o nenorocire în orice vreme; ea e o calamitate în clisa de față. Ea încurajează partidul războiului la Berlin cum n’ar putea nimic decît un­ succes militar, și tot de­odată slăbește sentimentul democratic în Germania cum nu se mai poate, dacă Rusia ca republică ar f cîș­­tigat biruinți militare, ar fi grăbit răsturnarea guvernului autocratic care a prefăcut Germania într’o ta­bără și a făcut din lume o măce­lărie. “ G?£ d fl Egipt, Egiptul are astăzi 150.000 de Greci. Democratic cu „ritm“ In Japonia, capo na se grăbi și« să-și ixercite drepiuTdi voi ți adtssm fonti» adesea ți-l vinde. Okama liberalul, fo­st prim-minisim, spunem anul străin. „Ds­­mocrația trebuie să vie in Japonia cu ritmul potrivit“. Și mulți conducători întreabă : HSi ce a folosit din ea Chins. oH Rusia?*. t Comunicat Oficial H-1 464 din 20 Novembre mm Nr­âteva sectoare din Bucovina,, s-a răspuns cu focuri la incercările de frateraisare ale inimicului. Pe restul frontului, bombarda­­ment foarte slab în unele puncte. MARVT.F CARTIER GENERAL msammmmm BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI SITUATIUNE SAMARA 1917 4 No­em­. 11 N­ov­m. 1916 12 Novet­. ACTIV

Next