Neamul Românesc, noiembrie 1917 (Anul 12, nr. 322-327)
1917-11-23 / nr. 322
2 oses« »ramate sig?Sdina palatului de către sn «viates gersan. „la fiecare si șpirilfe »oaste fiet din ce la ce sa ai rele. sa fixeste zi teribilul inimic, înnaintind, ai repe cate-n bucșii din piarista feriri și spitalele si slnt peste fire umplute ca flaid. Am un spital cu 120 da paturi, pe care-i fia îs patiul sessins, Insit nu pot fi peste tot locul« Si eu socotiți tu eu cred lat&’e nenorocire fissiS. Nu, Sper ra o eaîisa dreapti va avea să ciștige/ Intr’o scrisoare cu data de 14 Febra? r 1917t Reg’na zice: „fa timpiana immis, îosmste si epidemii nemiloase. Toate acestea *e Indurăm uniți mică te, ra?sfi, și li privim în isla cu bisbăție. Vom *ts tari și nu mișcați pfină In cel de pe unmi moment, și, dacă vom sădea, căderea noastră va avea loc In fața inimicului, atunci cind vom fi ia? și ultimul glon| ce ai ar mai fi rămas. In secate cessuni trista și negre, vins riza soliei voastre, soliei ce fți trimes din minunata voastră Americă. „Nu pot crede, trebuie să nu cred, dar totuși sufidul mieu crede, Ink’o « trebuie să vedeți cu ochii voștri nestrista binecuvintare ca o. »duceți, o îndatorire pe care numai iubirea o poate răsplăti Elărinima acelor voastre femei din America.“ Regina Mana' tuta princeasi est!s$!; este loca Reginei Victoria» Aici se vede exemplul de popularitatea din»®?", la țara adoptivă, simpalislad ca cansa războiului, a fost de partea de care stă și poporul român, cu Aliații. Țara este plină de luviu ti de laudă rostită ia ada» Reginei Mark, suliet nobil, plin de devotament. Istria ® sgital pe case»! visi â se lipítsa și tâisa bucățle de carne care avem să ie date unui soldat greu rănit. Răniioi a’a«u»e mâncare de mai mule sile. Și, cu toate că era îlârnînd, a zis că n’ar putea mișca o mincare cu a rarii preparați, s’a ostenit o regină. Fata MiieatSții Sale este mut In legatura cu raiîteea ce o inspiră poporului, Frumussta Ii este de un calea cellelese, ii ura«*eu pe cars email o euiqsss -aliată*. ’ La siisit! făcuti în un spital, Regina a venit stngă pe talubui bolnav care era pa moarte. L-a întrebat deci, fie vre*o dorim 8 și 1«*1 rugat să-i «puie ei. „Aș ® o singură dorit !* acela de a trăi să te văd Impărătorii Românilor*, a reapus» soldatul. (iitlsve9«eil Plain Dialer" | traducerea din „America*) Patriarhal răsese H fost instalat la Moscova, la biserica Mintintorului, un pom» păi strălucita, Tom?, Mitropolitul Moscovei, ramisat Bac8*ibik8- fiatea da Patriarh. Părerea lui Zangwill Cunoscutul scriitor dialectul evreiesc Israel Zangwill tipărește în englezește, la Macmilan, în New York, o broșură despre „principiul național 31 (The principles of nationalties). El e de părere că o nație nu înseamnă același sânge, aceiași limbă, aceiași religie, aceleași obiceiuri decît în rasa primitivă, „mecanică“ pe cînd în a doua, rasa chimică“, e „un suflet“ (da însă ca iiitim resultat superior al limbii, rasei, datinelor, chiar religiei). „Naționalitatea*, spune el, „nu e o ilusie, un accident... E un fapt psihologic, care își are legile hotârîte de origine, de desvoltare și de decădere... Mai mare legătură decît sîngele comun în vine e sîngele vărsat în comun... Frăția popoarelor nu e împiedecată prin pluralitatea patriotismelor. Trebuie doi oameni ca să fie un frate, Internaționalismul, departe de a fi anticesa [naționalității, reclamă de fapt naționalități pentru ca să aibă relații între ele. „Elemente organice se unesc mai bine pentru conlucrare decât elemete mecanice. * PENTRU OSTAȘ! Darul celitorHot „ Neam^hiii Romă mesa* Soma din urmi Lei 36 225 25 783. Sublocotenentul Vlad loan, regimentul 7 Prahova, In jos da fiori pentru ziua banului distinsei d-ne Ecaterina Iorga 20.— 784. Tatal, în loc de flori pentru ziua numaiui scumpei și doritei sale fiice, TiUnnea Vlad 20.— 785. Bărbatul, ua loc de flori pentru ziua numelui scumpei și doritei sale soții Steluța I. Vlad,tămasă cu fiica ln.com. Drijaa-de-Jos, jud. Prahova 20.— Lista de subscripție rămîne dssuschisa la „Librasria RomSnească”, Ioan V. Ionăscu, Str. L.pumnim nr. 47, lați. KLAMOI»ROMÂNISC mm fibrowsett Economiră și Financiară Agricultura Japoniei Trei ciadiri din populația laposaid e întrebuințată astăzi la lucrul cîmpului. Se cultivă mai puțin cu 16 la sută din ssuprafața serii, din care numai 23 la sută ar fi, de altfel, raltivabilă. kinteiri ®, are cărbuni, dar li lipsește țiței și lins. * Ufl împrumutui Budapestei-Wehske a interzis împrumutul da 200 de miliomna de coroani al Budapestei, voind să reserve puimite imă disponibile ale terii pentru un nou împrumut national. Germanin șl Olanda — Guma* nta s’a Scholstern % da. cu sistemul com*pensații’o., Olaadsi, 200.000 ds tone de tsihusi gsrenani și 50 000 ds tone de cislisai belgieni. Afglca ofestat 100.000 de foas, nu s» eu to a condiții. Hérbsrt C. Hoover. — Oldató ral »läasestärii La America e un ingixe* care a lucrat la China și La Australia și a facut a "ere ?a Lands ®, pentru cs sipo* sare marele hrănitor al Belgiei. Asum» tsei sai, eu-i știi simeni. As?, toată lumea astulfsi de drasal. Comerțul Brasiliei — Bilantul activ al Brasiliei la 1915 dă un sixceferi d« peste jmîtata de miliard la export. Bogăția laposaiei. —IppoMa £ Qs l ă* bogată azi prin bilanțul ei activăm cei trei ani de râzboi, tacii și dolarul smericon «a lust rupt valoarea Sus. S’a creat o întreagă clasa di „îmbogățiți”, așa-num‘fi nar<ch.in. Information Eroismul francez la noi A fost decorat cu Ordinul metar „Miai Viteazul", clasa a III-a, căpitanul Dam Bernhard, din armate francă, pentru vitejeasca atitudine ce a avut în ziua de 1 lu August 1917 în luptele de la Mărășești, tind a mers de bună voie cu batalionul l ia la atașul porției germane de Ungă cota 334 (Panda). S’a distins un mod remarcabil și la docul dit de regiment a doua «I, cînd am mnintat cu cripi stingă, a liniei de luptă trecînd ca avînt prin focul violent dib%rat al artileriei inamice și înnaintind pînă în momentul la care a foii rault". A fost decorat cu Ordinul sitar „Mihu Viteazul“, clasa a III-a, colonelul Gheorghe Cornescu, comandantul regimentului 33 infanterie, „pentru vitejia și destoinicia cu care a comandat regimentul în luptele ce s’ai desfășurat pe dealul Chicera (Panciu), în zilele de 4 până la 6 August 1917. Atacînd , un avînt remarcabil posițîa germană de la coti 334, a pus stăpinire pe ea și a răspuns apoi nenumăratele atacuri de zi și de noapte întreprinse de inimic, capturindu-i 2 mitralierei material de razboi și 38 prisonieri“« Cum sM «Marat autonomia Basara toki »«zeta „So’dstul Molovan* cu.data de 11 Novembre strig: „Președintele pune la vot întrebarea despre autonomia Basarabiei și la șase ceasuri seara, la zuada 21 Octembre, anul 1917, Adunarea Ostașilor Moldoveni din to*, cupmsul Rusie’, intr’un glas, su pt umbra steagului moldovenesc, hotărăște că Basarabia, cu toate drepturile ei politice și pămîntenești, de astăzi ioaite este autonomă. Ceia ce s’a petrsest în clipa a doua după această hotărîre e greu de înscris. Lumea toată a găsit de pa «caune. Strigăte da „Ura", „Trăiască Basarbia autonomă", „Trăiaști neamul moldovenesc* și tot falul dastigate de bucurie ridicau curtea în slavă. Pe preșdintele adunării și ajutorii lui, pe ofițeri și alți bărbați de frunte, ostașii îi purtau pe mîni pe de-asupra adunării, pe sus, crtndu-li sănătate și arătîndu-ș față da ei toate seminis drbawrie și mulțimire. Toată mulțimea moldovei ceased, proită era aici adenattt, la clipa aceasta s’a simțit că nt.’A devăr ea este un suflet și o viață. Târziu sara această mare sorbire în viața neamului moldovenesc s’a sfîrșit cu datările: „Deștiaptăle Romane" și „Po^al nostru steag*, încorporarea contingentului 1919 Insorpomes contingentului 1919 se vaste pe siua de l-iu Dssembs 1917. Tfcți t nării din ac*»S costingent urmează să s» predate, la ziua de 27 Nivembri?, la Cercurile de Recraasie cărora cusăți ®, urmînd ca la liu Dücemb« să fie trimes? Centrelor messerați. Tinerii contingeatului 1919 pentsun cir există un Orga al Marelui Stat-Major (Direcția Prestărilor de S’rrieri), cărora li s’a aprobat mobilisarea p::iac, vost rapataea în li briei, stabili neffite sau ta oc^psțitiade pssitunare li a’a acordat mobilisarea pa loc. Toți ceilalți tineri din contrngenful 1919 precum și scei chist cari »ar găsi k corpuri asa servicii «îe armatei, pentuu c rt sa există sm ordin spasial »probator al Marelui Stat M»isr, stat obligația sa prestata la Circul da Recu tsr« respectiv, de asieEds s’ar găsi ei, Comandanții ds corpuri și servicii stavi răsfimsitari ds ones rețineri nelegiais sta tinerilor din contingentul 1919. Acei tineri cari nu se vor cantors»» vor fi dați de Cercul ds Recrutare ca Ecam puși fi urmăriți ca atari. m ' © vîetis să sau viața eî La Onești a fost înmcmnat căpitanul Stefanopol, mort servicdu-și țara. Avm numai 24 de ani. SSaissrS una»r&*U pintru Austria Fester LUgi scrie: „Popoarele sustiiice au arătat cu putemi, jadtai. ! (I), că dori au o Austrie puternicâ și uita, te baie dsci să se creeze, cu un pumn hotărât și energic, un Stat național austriac sistem m«gh.sr( trebuie sa se creez« o idei» de Stat austriacă, o lista de Stat, o administrație, o armată austriacă; trebuie est se suprime din căile de scobit și c?n condițiile ds tagte u«Intele Völker — „pojfoarele“—și să se kleminacâ prin cuvlntul Ossterreichinches Valk—„poporal austriac“. Trebuie K& st muște «pul „hidrei statiens« Mate" Și si si lasă la loc ceva cu totul nou. Sa vie omenit de Stat austrieci la Migh’ari ca s?$ Invețî arta de a orginisa ass Slat, ia ci Kari, dintr’o țara poligloți, elcfitvltă din elemente dulce dieparate, a« știut să facă un Stat pur național, desăvirșit omogen in ce priv«t ® limbi 1* £ p«mwfwtiB55SSM^2i^Iriis^VíiKiflnw^ftSi205S £ Miw BULETINUL ZILEI La Pitschepaaele a fost o ușoară reînnoire a activității de luptă. Luptele urmează la Cambrai, unde o slabă vina întara germani a fost zădărnicită. Masniéres a fost evacuat de Englesi. Nimic în Italia. Maximaliștii au încăput la 20 negocierile de piep, în tabăra lui Leopold de Bavaria. La Petrograd ei au fost siliți să între în negocieri pentru formarea unui nou Ministeriu cu partizanii lui Cernov și Cherenschi. Ziarul lui Clemenceau scrie: „Germania vrea pace pentru războia; noi facem războiul pentru pace. Atîta ne desparte." Se semnalează necontenite manifestații violente pentru pace la Viena._______ n. I. ȘTIRI DIN STRAINATATE Plata Budapestei. Cine se sperie de prețurile de la noi și blestemă lipsa articolelor de hrană pe piață, să ști ® că In Budapesta încă din Iunie situația, cu prețuri cu tot, era tot această, la ce sunt reduși Ungurii. S'au mobilisat în Ungariei și hahamii. Comunitățile evreiești au protestat contra acestei măsuri care, răpindu-și carnea cușer, dă armatei numai cîtva sute de noi soldați. Atacul asupra Americei. O broșură populară în Germania a ată cum se va ataca și America. O armată va merge de la Cleveland la Pittsburg, una, mai mare, de la Rochester, lîngă lacul Ontario va cădea pe aripa stingă americană: „Bostonul va fi pierdut și New Yorkul amenințat ! ” Párerasul Bryan. Bryan, șeful politic american, scrie: «Slăbirea Rusiei în fața dușmanului ar fi o nenorocire în orice vreme; ea e o calamitate în clisa de față. Ea încurajează partidul războiului la Berlin cum n’ar putea nimic decît un succes militar, și tot deodată slăbește sentimentul democratic în Germania cum nu se mai poate, dacă Rusia ca republică ar f cîștigat biruinți militare, ar fi grăbit răsturnarea guvernului autocratic care a prefăcut Germania într’o tabără și a făcut din lume o măcelărie. “ G?£ d fl Egipt, Egiptul are astăzi 150.000 de Greci. Democratic cu „ritm“ In Japonia, capo na se grăbi și« să-și ixercite drepiuTdi voi ți adtssm fonti» adesea ți-l vinde. Okama liberalul, fost prim-minisim, spunem anul străin. „Dsmocrația trebuie să vie in Japonia cu ritmul potrivit“. Și mulți conducători întreabă : HSi ce a folosit din ea Chins. oH Rusia?*. t Comunicat Oficial H-1 464 din 20 Novembre mm Nrâteva sectoare din Bucovina,, s-a răspuns cu focuri la incercările de frateraisare ale inimicului. Pe restul frontului, bombardament foarte slab în unele puncte. MARVT.F CARTIER GENERAL msammmmm BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI SITUATIUNE SAMARA 1917 4 Noem. 11 Novm. 1916 12 Novet. ACTIV