Neamul Românesc, noiembrie 1918 (Anul 13, nr. 302-330)
1918-11-26 / nr. 327
Un Guvern pentru pace bile inițiate în ce se țese aiurea în înnaintea ochilor tuturora, faceri și zilnica ocupație favorită a preerilor și pontajelor privitoare la arta deosebitelor „cuconi* patroni combinații ministeriale eminamente ționale, aduc încă un argument ntru necesitatea, cit mai apropiată, unei asemenea combinații, pe care A. C. Cuza, cu aprobație, o nimia, arte potrivit, de „anihilație redlucă”. Marii roștri amici din Occident e un asemenea Ministeriu. Aceasta e foarte posibil. In Serbia s’a alcătuit un Cabinet înre sunt represintate toate nuanțele eții politice a terii, deși, fără în* iail, relațiile dintre ele nu erau ne, dar, față de greutățile situației terne ce sa creat prin întemeiareagoslaviei, s’a trecut peste dușmănii »bile, în care era și amintirea lunilor închisori și a sîngelui vărsat. Și at fiind puternicul sentiment naționl al Sîrbilor, disposiția lor entusiastă de a jertfi totul, cînd e vorba ca nația si-și atingă scopurile ei, o astfel de otărîre se explică. Și putem fi siguri ă aceia cari fac parte din Ministeriul e compunere neobișnuită nu se vor mlțlmi și se observe și să se îmfie dece unii pe alții, nici să se ureze, în formarea listelor pentru administrație și pentru Parlament, ci o vor pune la îndemîna Patriei și a neamului reconstituit toate mijoacele ființei, talentului și puterii lor de a munci. Putința, nu de a forma numai un asemenea Ministeriu, dar de al avea ca Instrument activ pentru scopuri nesfârșit superioare intereților și ambiților personale sau însă și în alt fapt, care e special Serbiei Acolo, de la început, viața politică er a sprijinit pe obștea poporului. Țăranii revoltați contra apărării turcești, contra insultelor silnice care se adulau demnității lor umane au fundat mesia sîrbească autonomă, apoi liberă, care a ajuns sa fie regatul Obrenovicilor și al Caragheorghevicilor. Ia iceaie fașă și la fiecare moment din dsvoltarea acestei ctitorii a vitejiei cr, ei au luat parte la conducerea statului, și nu odată partea lor a ost cea hotäritoare. Ce a fost bună, le a fost rea politica Serbiei moderne, clasa fundamentală nu poate pune că direcțiile au fost luate fără a o întreba pe dînsa și că ea nu e ăspunzătoare pentru păcatele făcute cu banul ei, pe sama ei și pe răspunderea ei. Poate fi vorba, acuma ind partea apuseană a neamului țară în tovărășia de Stat, ca anume moravuri bizantine să dispară ; dar, dacă se poate vorbi de o reformă »orali, o totală refacere democratici, o restituire a majorității poporului în drepturile sale nu e necesară, fiindcă această majoritate națională avea și până acuma la asprele și vînjoasele ei mini puterea. La noi însă e altceva. De mult, foarte de mult, rosturile politice se află în stăpînirea exclusivă a cîtorva familii, ajunse a fi adevărate dinastii, care se încuscresc și se întovărășesc, se cointeresează între ele, și, pentru a da lupte, uneori serioase și chiar pătimașe, dar foarte adese numai pentru galeria prostănacilor, ce angajează cu bani, locuri la bănci și alte așezăminte de utilitate publică sau cu funcții și demnități, oameni de talent și oameni de muncă Acest regim putea să meargă doar la vechea Românie. Era o țară îngustă, căreia nu i se deschideau perspective de mărire imediată și care vegeta în obscuritatea ei, la o parte de ochii lumii, care nici din cărți nu se interesa de problema românească Acuma însă războiul ne-a scos în vileag, el a ffgat de noi mari interese financiare, comerciale, industriale ale lumii întregi; peste continental întreg, peste apele vaste ale Oceanului noi avem un interes, puternic și imediat, cu America însăși. Intr’o Europă așezată pe o mai largi bași de represintanță și influență populară, nu ne mai putem retrage în grandioasa tihnă megalomană a ietacului moștenit de la babaca. Și Romînii păni acum neliberi, la număr cit și noi, a vrednicie superiori nouă, nu întră la Statul unitar român ca într o veche casă boierească unde trebuie să facă plecăciuni pe prag, ci ca în clădirea largă a obștii Romînilor can mancesc și cugetă. In acest sens trebuie prefăcute toate. Dar toate. Și din fundament. Și, oricît ar avea nevoie marii noștri aliați, acum ca și în talie trecut, cînd am contribuit eu însumi la înlăturarea ideii unei dominații pur liberale, ca toți partizanii războiului să se unească pentru a da o garanție colectivă, acest Ministeriu nu poate cel d’întâia al României Mari, ci numai cel din urmă al României Mici. El nu va întemeia, neavînd capitalul moral pentru aceasta, oricît s ar crede că d. Al. Constantinescu și colegii sii i-ar aduce cu dînșii, viitorul neamului nostru, ci va lichidă numai trecutul unui Stat care, supt numele nostru, al celor din Regat, a fost ai lor, aceia cari ne-au confiscat, utilisat și exploatat. Cu un asemenea caracter, pentru folosul causei românești și pentru plăcerea prietenilor noștri, ii putem îndura pănă la pace. Iar după pace el poate alege între o retragere onorabilă și o răsturnare rușinoasă. N. 10R0A O DECLARAȚIE F.ți de, atitudine* de protestare, pe motive de constituționalism, a unor vechi formațiuni politice și a uneia improvise cu vechitar«1. contra „legiloo rd? crete* care singura puteau resolva imediat problema! criminal zăbovit* până astăzi, și față de atitudinea de patronare a aceloragi „regi decreta" de acei cari cred că intre ce a fost și ce trebuie sa fie nu e necesar să sa desfacă oamenii din partidele usate pentru a se reface din nou grupările după nevoile actuale ale neamului, mențin părerea mea, care pentru acțiunea mea proprie e o hotăire, dintre viitor și acel trecut cu poate fi nicio înțelegere de partid la partid, cum și nicio colaborare individuală, și chem pe ziua de 1-iu Decembre, la locul ce se va arăta, o consfătuire a tuturor personalităților, societăților și grupărilor unei democrații naționale, împreună și cu Romînii acum desrobiți și cu socialismul național, pentru a pregăti Uniunea democrației naționale românești, care trebuie să pare lista deosebite și să lupte cu propriile și singurele ei forțe în alegeri, oricum s'ar prestata acestea. N. Iorga Invitare La consfătuirea de la din Decembre sînt invitatea trimei delegați partidele și grupările democratice din vechiul Regat ca și din Basarabia, Bucovina și, întîmplător, din Ardeal, care nau nicio lecătă cu vechile partide, precum și organizațiile muncitorești,societățile culturale și societățile de ajutor (și ale femeilor), de orice caracter. —-------------Poșta nefuncționînd normal, trebuie să ne mulțumim cu aceasta invitație. Convocare Statornicii miei aderenți politici cari nu s'au închinat, fățiș sau pe ascuns, partidelor de exploatare a vieții politice, precum și prietenii Nemului Românesc“, acei cari-l cetesc de treisprezece ani și acei pe cari i a susținut în ceasuri grele, în curs de doi ani, foaia zilnică sunt rugați a se aduna Duminecă, 25 Novembre în sala de jos a Teatrului Bejan la carele 6 și funi. seara, pentru a asculta comunicări și propuneri. N. Iorga N. Iorga. Cine ni-a dat Bucovina (Cuvinte spuse la masa frățească a trimeilor Bucovinei, de N. Iorga.) D. F Fondor a vorbit de acela dintre cei de aici cari am putut gîâbi ajutorul militar pentru Bucovina smenințați de bolșevismul ucrainian. Acest ajutor l-a dat alor săi Acela care e astăzi Regele tutuor Romînilor. Orusia El a lucrat o putere care e mai mare deciî a oricărui om trister pe pâmînt, puterea acelor cari au luptat în vremurile bune, cari au suferit in vremurile rele, a celor cri de ani sau de veacuri aș ©aptă în raoiminte răsplătite care li-a lipsit prea Noi toți cari am avut norocul ca aceste lucruri mari sa se îndeplinească în vremea noastră și pe numele nostru, suntem responsabili față de dînșii. Și responsabili față de cei cari vor veni după noi. Căci nu în ce nu dau împrejurările se poate cunoaște meritul nostru, ci în ceia ce vom fi in stare noi ieșire să adăugm la împrejurări. Cei tineri dintre noi mai ales, cari au în fața lor pentru a crede și munci —căci fără muncă ce înseamnă credința și fără credință ce valoare poate avea munca?—pe bătrînii Ctrl %ia dovedit că au în sufletul lor atîța tineri ți In sănătatea întregitorilor și adăugitorilor neamului românesc închis.