Neamul Românesc, iunie 1921 (Anul 16, nr. 129-143)
1921-06-13 / nr. 129
kmuî al XVHea n-l 129. abonamentul un an în țară. 160 lei le șease luni . . 80 ` le trei luni ... 40 ` lentinL străinătate dublu. EXEMPLARUL: ii) BANI Foaia Partidului Naționalist-Democrat » Organ al „Federației Național-Sociale“ f REDACȚIA 12/60. lELErUN ț ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA redacția Str. Domnita Anastasia 6. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi n ! 12 La legile fiscale — Ședința din 2 Iunie a Camerei Deputaților »88. I Așa fiind, în secolul al XVIII ■ sa se punea impositul pe sst.fel satul cibzuia după nevoile ■flăcăruia eîî trebuia să plătească Ifie^mrc. Omul fscal» liudea, cum Ieste terminal slavon, nu era un imn real, ci o entitate abstractă. I Vedeți ce Instituțiune democratică... Omul contribuia apoi după restul lui, după ce’a ce trebuia să deie fiecare. Același lucru pentru corporațiuni : omul b«sei saducea și facea împărțirea. Și tot așa cu asociiațiie da comercianți. Ce ia ce înseamnă că nu eram chiar așa în urmă față da toate numile în acele timpuri, din care am luat mai mult formele rele, pierzînd miezul, vara era bun. (Aplause) Dar venți eu sistemul dv. și spuneți un lucru: în loc de haosul de până acum, în tojul categoriilor cu totul învechite, intolerabile din punctul de vedere al culturii financiare și economice de până acum, vin cu impositul progresiv asupra venitului. Nu s’a spus întâia oară lucrul aceste, cum știi prea bine, în programul vechiu al lui Ion Brătianu este și planul de a pune un singur impos’t, pe venit. A declarat-o formal îndată după Unirea Principatelor. Pa urmă însă n’am mai auzit de acest proiect. Nu-i fac nicio vină, a fost mulți ani de zile în afară de Guvern, iar cînd a revenit la Guvern, avea să facă atîtea lucruri, încit nu puteai să-i ceri ea, pe lîrgă crearea instituțiunilor fundamentale ale Statului, să facă și această refirmă. Au venit însă alții, cari n’au făcut nimic, de gi aveau tot regizul să o facă, în joc să funcționeze stupid mașina de înlocuire prin scandal și intrigă a unora cu alții, pe baza vechiului principiu fanariot cuprins în proverbul pe care l-am auzit dăunăzi, că «pe rînd Să mănîncă pînea lui Vodă». Și atunci se putea transforma situația societății noastre. A venit apoi d. Costinescu, un excelent financiar empiric. Eu în cunoștințile mele, sînt mai empirc decit sa crede, căci, dacă am învățat puțin de la alții, mult mai mult am învățat din propria mea experiență; și am deci mare respect pentru omul empiric, care a venit de la viață la teorie. Dacă pleci serios de la viață, ajungi la teorie totdeauna, dar omul care pleacă numai de la teorie nu va ajunginiciodată la visțl, și deci, nu va putea fi un factor creator în istoria terii sase sau a neamului Beu. (Aplausa.)_______________ Prin urmare a viniid. Costinescu și a spus că va introduce impozitul care astăzi ni se propune efectiv. Imi aduc tuniițe de parcă văd încă ziarul «Viitorul» : proiectul era pe pagina a doua și a treia, tipărit foarte frumos, însă avea un defect: a fost publicat, dacă nu mă înșel, a doua zi după căderea Guvernului liberal. O voce : So ajun. D. /. O. Duca: Proiectul a fost depus pe biroul Camerei. D. Iorga: Vă mărturisesc, cînd am văzut că obosise noul Guvern și va reveni Guvernul liberal, mi-am zis, va începe cu reforma impositului. Și ce ar fi fost, dacă proiectul ar fi trecut atunci, dacă la timp de liniște s'ar fi așezat impositul pa venii! D I. O. Duca: Miertați, d le Iorga. Dar la 1914 erau vremuri liniștite ? D. N. Iorga, îmi face foarte mare plăcere să răspund domnului Duca, și ieau datat d-sale de 1914. Am trăit ca și domnul Duca în acel Parlament. Era într'adevăr declarat atunci razboiul european: doi ani de zile, fără eă fm amestecați în război.- In acest timp Parlamentul urma un sistem pe care mi-am îngăduit să-l disprețuiesc așa de mult aceît nici nu mai veneam la dînsții. Sistemul era anume că sa deshhidea ședința, se amina pe o săptămînă, se deschidea din nou pentru a se amîna iarăși. Vedeți domnule Duce, nu e bine să scormonesa în amintirile mele, căci am memorie bucă. Dacă vă aduceți aminte am cerut și începerea reformei agrare- Atunci eu mă tfiam tot în acest loc din Adunare și a venit dinspre d-voastră un domn și m’a întrebit: «Ca sînt articolele acelea din Constituție de care ne vorbești d-ta ?» Și acel domn bătrîn, oar a avea o proeminență foarte impunătoare, dar nu craniană, (ilaritate) m’a întrebat ce rost an articolele acelea pentru schimbarea cărora fost am ales ? Oricum ar fi, atunci nu s’a făcut nimic. Da9 să ascundem lucrurile? Ne-am zăpăcit de iusia unei inerții, oare socotism că putea să țină oricât de mult fără a periclita interesele unei națiuni, și ni-am zis:mîne lucrul cel greu, pe cînd morala veței publice și private este lucrul cel greu azi (Aplause îndelung prelungite.) (Urmează), de ce își iau ? Simt ei că se învestesc cu un rol care trebuie să spună ?Mai presus de orice critică? Simt ei îndeajuns că pentru a avea autoritatea necesară, publicul trebuie să vadă într'înșii niște apostoli desinteresați, străini de orice aranjament sau speranță politică pentru dinșii ? Au îmbrățișat o causă frumoasă. Lumea le cere un lucru: nu să se înnalțe printr'însa, ci să se înnalțe pănă la dînsa. Le-o dorim din toată inima. E atîta cinste în masele adinei ale acestui neam, în cit acela care le sdruncină încrederea în curățenia conducătorilor, este obligat să li mîngîie prin înnălțimea morală a lui. Altfel, chinuim degeaba sufletul acestui popor năcăjit. Petre P. Sucu. Comitete cetățenești La Aprovisionare se face anchetă? Așa zic unii. Se lichidează ? Așa zic alții. Iar toată lumea zice: orice s-ar face, trebue să ne mișcăm, ca vinovații să nu scape. Dar bine, nu există organe oficiale de control? Nu avem autorități? Le avem. Altceva nu avem încrederea în ele. Fenomenul acesta trebuie reținut. Autoritatea Statului scade. Ceia ce ar trebui să facă numai el, încep să facă cetățenii. Cu ce drept? Cu dreptul aceluia care a însărcinat pe un altul să controleze pentru dînsul și care, ne mai avlnd încredere în represintantul lui, simte nevoia să-l controleze pe acela mai întîiu. Murită Statul această neîncredere? O spunem hatorii: da. Atîtea ticăloșii au fost făptuite și cocoleșite de represintanții lui, încît neîncrederea de astăzi este legitimă. E trist. Dar ar fi ceva și mai trist, ca nimeni să nu să miște. Cetățenii se mișcă și fac comitete de acțiune. De ce să ne întristăm atunci că scade simțul moral al oficialității, cînd crește acela al cetățenilor? Ei vor putea transforma oficialitatea cea rea, pe cînd oficialitatea cea bună nu mai poate schimba o țară în care simțul moral a dispărut. își dau sama insă organisatorii mișcării de control cetățenesc ce răspun- ........... . ...București, Luni, 13 Iunie 1921 Ce erele ® și ce voi ® Foaia aceasta răspunde unei vechi și vii dorințe a celor ce s’au strîns cu drag în jurul ei. Trăiți în gîndul de a fi folositori societății cu toate puterile ce avem, ne bucurăm că putem vorbi în numele unei adînci credințe, mii liber și într’an ceva mai larg de alt acela al ocupațiunii zilnice a fiecătruia din vi Verbind către cei mulți, gîndul ni sa va înnălța, ca să-l cuprindă pe al tuturora, și vom găsi, chiar în aceasta, o largă mulțămire. Drumul ne este bine hotărît prin crezul și năzuințele noastre, cari au iscolit din toată pregătirea unei vieți întregi, și pe care cerem petitorilor să le cerceteze nu numai în ceia ce spunem, dar și în toate amănuntele faptelor noautre de pănă acum. Credem că toate lucrurile omenești durează numai printr'o putere morală care le-a înfăptuit; credem că această putere morală trebuie slujită mai presus de orice, și că în sufletul mai tuturora se găsește aceia ce este necesar pentru a face din ea o putere hotărîtoare. Este desgustătoare, fără îndoială, priveliștea ce zilnic ni se dă, de geana sălbatică după un stog, îngăduit sau neîngăduit, dar credeai cu tărie că frigurile acestea sînt o boală trecătoare și că lumea, însetată de mai bine, I va găsi curînd în propriul său suflet liniștit. • •Mai credem că afirmarea nevoilor adtinei g permanente ale tuturora, va găsi răsunet în cei mulți, că ea va face legătura sufletească necesara și să va ajita la întărirea, în mediul nostru, a preocupărilor morale, fără de care o societate e condamnată să se sbată în abuzuri și revoltă. Dar, urmărind acesta fire de legătură sufetenacă, noi le vedem întirzîndu se pretutindeni unde bate o inimă românească, și Bdînciada sa într’un trecut de mii de ani, iar înnaintea ochilor noștri apare ființa, uriașă și efeată, a neamului întreg. Pentru a sluji nevoile cele mari ale tuturora, pentru a ne pune, deci, în slujba binelui, va trebui, să ne închinăm toate puterile acestui neam al nostru, în ceia ce are mai adînc și mai nobil, Gîndul nostru se îndreaptă astfel, fără să uităm nici o clasă, mai ales spre țărănime, care păstrează mai bine ca oricine, în trup, în suflet și’n înfățișare — comorile naționale, — și toată munca noastră voim c’o dăm pentru a ridica această țărănime la înnălțimea cea mai mare, pe care o da îndestularea, dar mai ales cultura minții și a inimii. Din crezul nostru nu voim să facem un mijoc de ademenire, căci spunem ferănimii, ca și celorlalte ölese înfrățite, și se privesc să doar ca mădular altea râului întreg, căruia și ea a dat oare sa-i slujească cu vrednicil credință. Iată ce credem și ce vom să facem noi, părtașii Partidulu Naționalist - Democrat, cari n <stsnim la foaia aceasta. Comitetul "(Din Credința din T.Jm) PARLAMENTUL CAMERA 11 Ședința de la 10 iunie 1921 ] D. dr. Licîu întreabă Guvernul dacă știe de comunicatul Guvernului ungar, leere spune că Ardelenii de orice naționalitate sunt considerați drept cetăței nnguri "(Guvernul este mut)Exposeul dlui Titulescu D. Titulescu începe prin a spune că va trece prin două panici: acela de a muri economiști și acela de a nu putea trăi bine, cum are dreptul după războiu. E bine însă să se aștepte și cuvîntul oficial. Datoria publică de răsboiu mondială e da 1.500 de miliarde. Trebuie dinci sacrificii, la baza cărora să stea o dreptate socială și fiscală. 13ru se impunea veniturile indirecte, azi celelalte. Fiscul nu poate egaliza inegalități naturale, dar în urma războiului trebuie să înlăture pe cele sfe naturale, aduse de această situație de războiu. Bogațile naturale ale lăi nu au fost puse în vale era suficient, deci nici impuse. Datoria noastră publică a soi de douăzeci și șapte de miliarde lei, din care două miliarde și jumătate e cea externă. Trebuie plătite dobînzile datoriei, trebuie refăcută economia publică internă, etc. Cere ca budgatul ordinar să nu fie alimentat decit din veniturile ordinare și cel extraordinar din disponibilități, evitîndu se datoriile și stîrpindu-se deficitul din budgetul ordinar. O reformă mare este atmosferă morală. Promite că o va face. Statul cfară de minimum de existență, trebuia să ceară sprijn. Valuta fiind scăzută, spune d sa, contribuabilul nostru va suporta mai ușor impositul decit unul dintr'o țară cu valuta ridicată. D sa a legiferat practic și rece, nu sentimental Z oimile județene vor fi desființate de la 1922. Explicînd și luînd cazul unui țeran care are un venit de zece mii de lei, d. ministru arată că plătește 260 contribuție. D. Răducanu dovedește însă că cifra nu e exacta, ci de patru ori alta. Combate acuzația ca s’a adus legii că nu e progresivă, dă cxetap’e despre felul cum sînt impuse diferitele instituții bancare după cedutele d-sate, arătînd că nu sínt exagarate cotele. Sfirșește interesantul d'ssurs printr’o perorație finală care îi atrage eplausele unanime ale Camerei și felicitările călduroase ale tuturor». Ligriv. Deszvelirea monumentului eroilor de la Balta Doamnei La Balta doamnei din județul Prahova a avut loc desvelirea monumentului eroilor căzuți pentru țară ridicat cu spesele d lui Stelian Popescu. Monumentul e executat de ca născutul scluptor Th. Burcă. Serviciul divin a fost oficiat de Arhimandritul Scriban. Au rostit cuvîntări dnii Stelian Popescu, Pătrașcu Vasile, Greculescu, Lungulescu, Arhimandritu Scriban Miu învățător D ra Steliana Popescu, elevă la școala normală din Ploiești a declamat versuri. Buletinul Zilei Știri după radiograme Conferință economică In ziua de 11 Iunie va avea loc la Portorose conferința economicâ a Statelor moștenitoare ale fostului imperiu Austro-Ungar. Germania plătește despăgubirile La Federal Reserv Bank s’a depus de către Germania încă 10 milioane de mărci în aur în contul despăgubirilor de răsboiu. Suma totală depusă la această bancă se ridică pănă acum la 45 milioane mărci aur. Briand și Heriot aduc elogii României In Parlamentul frames Briand și Heriot au adus laude loialității și eroismului României. Au arătat marile sacrificii făcute de țara noastră și au asigurat-o de veșnica prietenie a Franciei care apreciază toate acestea. In privința Ungariei raportorul a declarat că ea este destul de viabilă așa cum i s’au hărăzit hotarele.* Ce crede Curchill In fața Camerei comerciale din Manchester ministrul englez Curchill a declarat într-un discurs că singura chezășie pentru o pace durabilă in Europa ar fi colaborarea dintre Anglia, franța și Germania cu deosebire la reparațiunile de război în scop de a evita consecințele dăunătoare care decurg din tratatul de pace. Germania, cel mai mare debitor, va putea să devie printr-o activitate febrilă, plătind datoriile sale după un sfert de secol, cel mai mare popor exportator din lume, iar Statele Unite cel mai mare creditor cînd datoriile mondiale i se vor plăti în formă de mărfuri Națiunile mari din lume ar trebui să reducă deci datoriile reciproce printr'un comerț sănătos, o valută normală și condițiuni de muncă echitabile. In orice caz, Anglia va trebui să medieze între Franța și Germania. Știri diferite Ziarul 'meu» comunică că Conferința Aliată din Boulogne a fost amînnia pentru un timp nehotărît, în urma schimbului ultimelor nota anglo-francaze. Cabinetul eagles a aminat discuțiile chestiei Suesiei superioare, în vederea indisposiției lui Lloyd Gaorge de și raportul lui Sirlliold Stuart privitor la condițiile din Silesia superioară, a fost primit. Trupele englese au ocupat Gleiwitz și au înnaintat înspre marile orașe din apropierea frunturilor polone. Englesi au trimes un ultimatum insurgenților din Rosenberg. Polonii s’au retras, abandonînd echipamente militare, iar Englesii au ocupat orașul. La Gleiwitz Erglesii s’au apropiat de baricadele polone unda sa aștepta desfășurarea unei lupte, însă insurganții ridicînd steagul alb, au cerut armistițiul, telefonind în acelaș timp lui Korfansky. După cum spun insugenții Koiftn’y ar fi râspucs, «însoții să treacă» astfel că Eagessijsu încălcat «vnia polonă. Eiglesi nu ocupst Cemowith și Sehirtkin. In acelaș timp si Burgsatii sunt angljșsii in organisația da auto apărare germană, la Oiaergiimau și Altkosel. Milverii englezi încearcă a ajunge la o înțelegere cu patronii fără coopererea Guvernului. La Tibia au început negocieri între Armenia, Gaorga și Aserbeidjan, tinzînd la crearea unei confederații caucasiene. La E krmr o suburbie a Berlinului s-a descoperit o mînă ds Rgait care promite o producație valoroasă. Duminecă 10 Iunie curent la oara 3 d. s., Academia Romînă, întrunită în sesiunea generală va țvea ședință solemnă pentru proclamarea premiilor acordate în actuala sesiune generală- Sa vor ceti rapoartele asupra lucrărilor premiate. Duminecă 12 latiii se da athi de la Ateneu, expozția de pictură a D-nei Pictor Denise Iordănescu. «Le Dabat» anunță că la Belgrad s’a semnat un acord între România și Jago-Slavia prin care se garantează reciproc executarea tratatelor de pace încheiate la Neuilly și Trianon. La cimitirul din Montparnasse s’a făcut înmormîntarea cunoscutului muzicant și autor de operete, Georges Feydeau. Mulți scriitori și artiști au însoțit la locul de odihnă pe Feydeau. La cimitir, Robert de Fiers, membru al Academiei Francase, a pronunțat un discurs. In ziua da 9 iunie cor , a avut loc în orașul Chișinău sărbătoarea pomenirea eroilor morți în războiul pentru desrobirea neamului. La orele 11 și jumătate s’a oficiat un parastas la toate bisericile din oraș. La Catedrala orașului au arestat autoritățile civile și militare, trupele, școalele și un foarte numeros public. Au ținut cuvîntări: P. S. 8, Episcopul Dionisie și D-nii Cocerva, Directorul Ganaralia Interne și Ganeral Rujimki, comandantul Corpului de armată. La cimitirul militar, de asemenea s’a oficiat un parastas, iar un detașament de trupe a dat onorurile. Duminecă 12 Iunie a. o. oara 10 dimineața Cvartetul Amdațiunei Generale a medicilor Veterinari va ținea ședință în localul din str. N.lipesm nr 27 la ordinea zilei Lnd: numirea ca director la herghelia Rădăuți a unei persoane fără nici o cunoștință zootehnică. A apărut No. 5 de la 25 Maiu a. o. din România Viitoare, foaie de interes public, educația națională și cultură generală, pe care cu multă osteneală o tipărește la Ploești profesorul D- Munteanu-Rîmnic. Guvernul german negociază cu bancherii americani, englesi, olandași, elvațieni și suedesi, pentru o mare parte a stocului de argint din Raichsbank, care se ridică la un milion de chuograme- Bancherii au oferit nouăzeci la sută din prețul mondial