Neamul Românesc, iunie 1921 (Anul 16, nr. 129-143)

1921-06-13 / nr. 129

kmuî al XVHea n-l 129. abonamentul un an în țară. 160 lei le șease luni . . 80 ` le trei luni ... 40 ` lentinL străinătate dublu. EXEMPLARUL: ii) BANI Foaia Partidului Naționalist-Democrat » Organ al „Federației Național-Sociale“ f REDACȚIA 12/60. lELErUN ț ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare­ zilnic Director: N. IORGA redacția Str. Domnita Anastasia 6. ADMINISTRAȚIA Strada­ Lipscanii Noi n ! 12 La legile fiscale — Ședința din 2 Iunie a Camerei Deputaților »88. I Așa fiind, în secolul al XVIII ■ sa se punea impositul pe sst.­fel satul ci­bzuia după nevoile ■flăcăruia eîî trebuia să plătească Ifie^mrc. Omul f­scal» liudea, cum Ieste terminal slavon, nu era un imn real, ci o entitate abstractă. I Vedeți ce Instituțiune democra­­­tică... Omul contribuia apoi după restul lui, după c­e’a ce trebuia să deie fiecare. Același lucru pentru corporațiuni : omul­­ b«s­ei sa­ducea și facea împăr­țirea. Și tot așa cu asociiații­e da comercianți. Ce ia ce înseamnă că nu eram chiar așa în urmă față da toate numile în acele timpuri, din care am luat mai mult formele rele, pierzînd mie­zul, vara era bun. (Aplause) Dar ven­ți eu sistemul dv. și spuneți un lucru: în loc de hao­­sul de până acum, în tojul ca­tegoriilor cu totul învechite, in­tolerabile din punctul de vedere al culturii financiare și econo­mice de până acum, vin cu im­­positul progresiv asupra venitu­lui. Nu s’a spus întâia oară lu­crul aceste, cum­ știi prea bine, în programul ve­chiu al lui Ion Brătianu este și planul de a pune un singur impos’t, pe ve­nit. A declarat-o formal îndată după Unirea Principatelor. Pa urmă însă n’am mai auzit de acest proiect. Nu-i fac nicio vină, a fost mulți ani de zile în afară de Guvern, iar cînd a revenit la Guvern, avea să facă atîtea lucruri, în­cit nu puteai să-i ceri ea, pe lîr­gă crearea instituțiu­­nilor fundamentale ale Statului, să facă și această re­firmă. Au venit însă alții, cari n’au făcut nimic, de gi aveau tot re­gi­zu­­l să o facă, în joc să func­ționeze stupid mașina de înlo­cuire prin scandal și intrigă a unora cu alții, pe baza vechiu­lui principiu fanariot cuprins în proverbul pe care l-am auzit dăunăzi, că «pe rînd Să mănîncă pînea lui Vodă». Și atunci se putea transforma situația socie­tății noastre. A venit apoi d. Costinescu, un excelent financiar empiric. Eu în cunoștințile mele, sînt mai empirc decit sa crede, căci, dacă am învățat puțin de la alții, mult mai mult am învățat din propria mea experiență; și am deci mare respect pentru omul empiric, care a venit de la viață la teorie. Dacă pleci serios de la viață, ajungi la teorie tot­deauna, dar omul care pleacă numai de la teorie nu va ajungi­­niciodată la visțl, și deci, nu va putea fi un f­actor creator în istoria terii sase sau a neamului Beu. (Aplausa.)_______________ Prin urmare a viniid. Costi­­nescu și a spus că va introduce impozitul care astăzi ni se pro­pune efectiv. Imi aduc tuniițe de parcă văd încă ziarul «Vii­torul» : proiectul era pe pagina a doua și a treia, tipărit foarte frumos, însă avea un defect: a fost publicat, dacă nu mă înșel, a doua zi după căderea Guver­nului liberal. O voce : So ajun. D. /. O. Duca: Proiectul a fost depus pe biroul Camerei. D­­. Ior­ga: Vă mărturisesc, cînd am văzut că obosise noul Guvern și va reveni Guvernul liberal, mi-am zis, va începe cu reforma impositului. Și ce ar fi fost, dacă proiectul ar fi trecut atunci, dacă la timp de liniște s'ar fi așezat impositul pa venii! D I. O. Duca: Mi­ertați, d le Iorga. Dar la 1914 erau vremuri liniștite ? D. N. Iorga­, îmi face foarte mare plăcere să răspund dom­nului Duca, și ieau datat d-sale de 1914. Am trăit ca și domnul Duca în acel Parlament. Era într'adevăr declarat atunci raz­boiul european: doi ani de zile, fă­ră eă f­m amestecați în răz­boi.- In acest timp Parlamentul urma un sistem pe care mi-am îngăduit să-l disprețuiesc așa de mult aceît nici nu mai veneam la dînsții. Sistemul era anume că sa des­hhidea ședința, se ami­na pe o săptămînă, se deschidea din nou pentru a se am­îna ia­răși. Vedeți domnule Duce, nu e bine să scormonesa în amin­tirile mele, căci am memorie bucă. Dacă vă aduceți aminte am cerut și începerea reformei agrare- Atunci eu mă tfiam tot în acest loc din­­ Adunare și a ve­nit din­spre d-voastră un domn și m’a întrebit: «Ca sînt artico­lele acelea din Constituție de care ne vorbești d-ta ?» Și acel domn bătrîn, oar a avea o proe­minență foarte impunătoare, dar nu craniană, (ilaritate) m’a în­trebat ce rost an articolele a­­celea pentru schimbarea cărora fost am ales ? Ori­cum ar fi, atunci nu s’a făcut nimic. Da­­9 să ascundem lucrurile? Ne-am zăpăcit de i­u­­sia unei inerții, oare socotism că putea să țină ori­cât de mult fără a periclita interesele unei națiuni, și ni-am zis:­mîne lu­crul cel greu, pe cînd morala v­­­eței publice și private este­ lucrul cel greu azi­ (Aplause în­delung prelungite.) (Urmează), de ce își i­au ? Simt ei că se învestesc cu un rol care tre­buie să s­pună ?Mai presus de ori­ce critică? Simt ei în­deajuns că pen­tru a avea autoritatea necesară, publi­cul trebuie să vadă într'înșii niște apostoli desinteresați, străini de ori­ce aranja­ment sau speranță politică pentru dinșii ? Au îmbrățișat o causă frumoasă. Lumea le cere un lucru: nu să se înnalțe printr'însa, ci să se înnalțe pănă la dînsa. Le-o dorim din toată inima. E atîta cinste în masele adinei ale acestui neam, în cit acela care le sdruncină încrederea în curățenia con­ducătorilor, este obligat să li mîngîie prin înnălțimea morală a lui. Alt­fel, chinuim de­geaba sufletul acestui popor nă­căjit. Petre P. Suc­u. Comitete cetățenești La Aprovisionare se face anchetă? Așa zic unii. Se lichidează ? Așa zic alții. Iar toată lumea zice: orice s-ar face, trebue să ne miș­căm, ca vinovații să nu scape. Dar bine, nu există or­gane oficiale de control? Nu avem autorități? Le a­vem. Alt­ceva nu avem­ în­crederea în ele. Fenomenul acesta trebuie reținut. Autoritatea Statu­lui scade. Ceia ce ar trebui să facă numai el, încep să facă cetățenii. Cu ce drept? Cu dreptul aceluia care a însărcinat pe un altul să controleze pentru dînsul și care, ne mai avlnd încredere în re­­presintantul lui, simte ne­voia să-l controleze pe acela m­ai întîiu. Murită Statul această ne­încredere? O spunem hato­rii: da. Atîtea ticăloșii au fost făptuite și cocoleșite de re­­presintanții lui, în­cît neîn­crederea de astă­zi este le­gitimă. E trist. Dar ar fi ceva și mai trist, ca nimeni să nu să miște. Cetățenii se mișcă și fac comitete de acțiune. De ce să ne întristăm atunci că scade simțul moral al ofi­cialității, cînd crește acela al cetățenilor? Ei vor pu­tea transforma oficialitatea cea rea, pe cînd oficialita­tea cea bună nu mai poate schimba o țară în care sim­țul moral a dispărut. își dau sama insă orga­­nisatorii mișcării de con­trol cetățenesc ce răspun- ........... . ...București, Luni, 13 Iunie 1921 Ce erele ® și ce voi ® Foaia aceasta răspunde unei vechi și vii dorințe a celor ce s’au strîns cu drag în jurul ei. Trăiți în gîndul de a fi folo­sitori societății cu toate puterile ce avem, ne bucurăm că putem vorbi în numele unei adînci cre­dințe, mii liber și într’an ceva mai larg de alt acela al ocupa­­țiunii zilnice a fiecătr­uia din v­­i Verbind către cei mulți, gîn­­dul ni sa va înnălța, ca să-l cu­prindă pe al tuturora, și vom găsi, chiar în aceasta, o largă mulțămire. Drumul ne este bine hotărît prin crezul și năzuințele noastre, cari au iscolit din toată pregă­tirea unei vieți întregi, și pe care cerem petitorilor să le cer­­ceteze nu numai în ceia ce spu­nem, dar și în toate amănuntele faptelor noautre de pănă acum. Credem că toate lucrurile ome­nești durează numai printr'o pu­tere morală care le-a înfăptuit; credem că această putere morală trebuie slujită mai presus de orice, și că în sufletul mai tu­turora se găsește aceia ce este necesar pentru a face din ea o putere hotărîtoare. Este desgustătoare, fără îndo­ială, priveliștea ce zilnic ni se dă, de geana sălbatică după un stog, îngăduit sau neîngăduit, dar credeai cu tărie că frigurile acestea sînt o boală trecătoare și că lumea, însetată de mai bi­ne, I­ va găsi curînd în propriul său suflet liniștit. • •Mai credem că afirmarea ne­voilor adtinei g­ permanente ale tuturora, va găsi răsunet în cei mulți, că ea va face legătura sufletească necesara și să va ajita la întărirea, în mediul nostru, a preocupărilor morale, fără de care o societate e condamnată să se sbată în abuzuri și re­voltă. Dar, urmărind acesta fire de legătură suf­etenacă, noi le ve­dem întir­zîndu se pretutindeni unde bate o inimă românească, și Bdînciada sa într’un trecut de mii de ani, iar înnaintea ochilor noștri apare ființa, uriașă și efea­­tă, a neamului întreg. Pentru a sluji nevoile cele mari ale tuturora, pentru a ne pune, deci, în slujba binelui, va trebui, să ne închinăm toate pu­terile acestui neam al nostru, în ceia ce are mai adînc și mai nobil, Gîndul nostru se îndreaptă astfel, fără să uităm nici o clasă, mai ales spre țărănime, care păs­trează mai bine ca oricine, în trup, în suflet și’n înfățișare — comorile naționale, — și toată munca noastră voim c’o dăm pentru a ridica această țărănime la înnălțimea cea mai mare, pe care o da îndestularea, dar mai ales cultura minții și a inimii. Din crezul nostru nu voim să facem un mij­oc de ademenire, căci spunem ferănimii, ca și celor­lalte ölese înfrățite, și se pri­­vesc să doar ca mădular al­tea râului întreg, căruia și ea a da­t oare sa-i slujească cu vrednici­­l credință. Iată ce credem și ce vom să facem noi, părtașii Partidulu Naționalist - Democrat, cari n­ <­stsnim la foaia aceasta. Comitetul "(Din Credința din T.­Jm) PARLAMENTUL CAMERA 11 Ședința de la 10 iunie 1921 ] D. dr. L­icîu întreabă Guver­nul dacă știe de comunicatul Guvernului ungar, leere spune că Ardelenii de ori­ce naționali­tate sunt considerați drept cetă­­ț­ei nnguri "(Guvernul este mut)­Exposeul d­lui Titulescu D. Titulescu începe prin a spune că­­ va trece prin două panici: acela de a muri econo­miști și acela de a nu putea trăi bine, cum are dreptul după războiu. E bine însă să se aș­tepte și cuvîntul oficial. Datoria publică de răsboiu mondială e da 1.500 de miliarde. Trebuie dinci sacrificii, la baza cărora să stea o dreptate socială și fiscală. 13ru se impunea veni­turile indirecte, azi celelalte. Fis­cul nu poate egaliza inegalități naturale, dar în urma războiu­lui trebuie să înlăture pe cele sfe naturale, aduse de această si­tuație de războiu. Bogaț­ile naturale ale lăi nu au fost puse în vale era suficient, deci nici impuse. Datoria noas­tră publică a soi de douăzeci și șapte de miliarde lei, din care două miliarde și jumătate e cea externă. Trebuie plătite dobîn­­zile datoriei, trebuie refăcută e­­conomia publică internă, etc. Cere ca budgatul ordinar să nu fie alimentat decit din veni­turile ordinare și cel extraordinar din disponibilități, evitîndu se datoriile și stîrpindu-se deficitul din budgetul ordinar. O reformă mare este atmos­feră morală. Promite că o va face. Statul cfară de minimum de existență, trebuia să ceară spri­­j­n. Valuta fiind scăzută, spune d sa, contribuabilul nostru va suporta mai ușor impositul decit unul dintr'o țară cu valuta ri­dicată. D sa a legiferat practic și rece, nu sentimental Z oimile județene vor fi des­ființate de la 1922. Explicînd și luînd cazul unui țeran care are un venit de zece mii de lei, d. ministru arată că plătește 260 contribuție. D. Răd­ucanu dove­­dește însă că cifra nu e exacta, ci de patru ori alta. Combate acuzația ca s’a adus legii că nu e progresivă, dă cxetap’e des­pre felul cum sînt impuse dife­ritele instituții bancare după ce­­dutele d-sate, arătînd că nu sínt exagarate cotele. Sfirșește interesantul d'ssurs printr’o perorație finală care îi atrage eplausele unanime ale Camerei și felicitările călduroase ale tuturor». Ligriv. Deszvelirea monumentului eroilor de la Balta Doamnei La Balta doamnei din județul Prahova a avut loc desvelirea monumentului eroilor căzuți pentru țară ridicat cu spesele d­ lui Stelian Popescu. Monumentul e executat de ca născutul scluptor Th. Burcă. Serviciul divin a fost oficiat de Arhimandritul Scriban. Au rostit cuvîntări d­nii Ste­lian Popescu, Pătrașcu Vasile, Greculescu, Lungulescu, Arhi­­mandritu Scriban Miu învățător D ra Steliana Popescu, elevă la școala normală din Ploiești a declamat­ versuri. Buletinul Zilei Știri după radiograme Conferință economică In ziua de 11 Iunie va avea loc la Portorose conferința eco­nomicâ a Statelor moștenitoare ale fostului imperiu Austro-Un­­gar. Germania plătește despăgubirile La Federal Reserv Bank s’a depus de către Germania încă 10 milioane de mărci în aur în contul despăgubirilor de răs­boiu. Suma totală depusă la această bancă se ridică pănă acum l­a 45 milioane mărci aur. Briand și Heriot aduc elo­gii României In Parlamentul frames Bri­and și Heriot au adus laude lo­ialității și eroismului României. Au arătat marile sacrificii făcute de țara noastră și au asi­gurat-o de veșnica prietenie a Franciei care apreciază toate acestea. In privința Ungariei rapor­torul a declarat că ea este des­tul de viabilă așa c­um i s’au hă­răzit hotarele.* Ce crede Curchill In fața Camerei comerciale din Manchester ministrul englez Curchill a declarat într-un dis­curs că singura chezășie pentru o pace durabilă in Europa ar fi colaborarea dintre Anglia, franța și Germania cu deose­bire la reparațiunile de război în­ scop de a evita consecințele dăunătoare care decurg din tra­tatul de pace. Germania, cel mai mare debi­tor, va putea să devie printr-o activitate febrilă, plătind dato­riile sale după un sfert de se­col, cel mai mare popor expor­tator din lume, iar Statele­ Unite cel mai mare creditor cînd dato­riile mondiale i se vor plăti în formă de mărfuri Națiunile mari din lume ar trebui să re­ducă deci datoriile reciproce printr'un comerț sănătos, o valu­tă normală și condițiuni de muncă echitabile. In orice caz, Anglia va trebui să medieze între Franța și Germania. Știri diferite Ziarul 'meu» comunică că Conferința Aliată din Boulogne a fost amînnia pentru un timp nehotărît, în urma schimbului ultimelor nota anglo-francaze. Cabinetul eagles a aminat dis­cuțiile chestiei Su­esiei superioare, în vederea indisposiției lui Lloyd Gaorge de și raportul lui Sir­lli­old Stuart privitor la condi­țiile din Silesia superioară, a fost primit. Trupele englese au ocupat Gleiwitz și au înnaintat în­spre marile orașe din apropierea frun­­turilor polone. Englesi au tri­mes un ultimatum insurgenților din Rosenberg. Polonii s’au re­tras, abandonînd echipamente militare, iar Englesii au ocupat orașul. La Gleiwitz Er­glesii s’au apropiat de baricadele polone unda sa aștepta desfășurarea u­­nei lupte, însă insurganții ridi­­cînd steagul alb, au cerut armi­stițiul, telefonind în acelaș timp lui Korfansky. După cum spun insu­genții Koiftn’y ar fi râs­pucs, «însoți­i să treacă» astfel că Eag­essijsu încălcat «vnia po­lonă. E­igles­i nu ocupst Cemo­­with și Sehirtkin. In acelaș timp si Burgsatii sunt angljșsii in or­ganisația da auto apărare ger­­m­ană, la Oiaergiimau și Altkosel. Milv­erii englezi încearcă a a­­junge la o înțelegere cu patronii fără coopererea Guvernului. La Tibia au început negocieri între Armenia, Gaorg­a și Aser­beidjan, tinzînd la crearea unei confederații caucasiene. La E krmr o suburbie a Berli­nului s-a descoperit o mînă ds Rgait care promite o producație valoroasă. Duminecă 10 Iunie curent la oara 3 d. s., Academia Romînă, întrunită în sesiunea generală va ț­vea ședință solemnă pentru proclamarea premiilor acordate în actuala sesiune generală- Sa vor ceti rapoartele asupra lucrărilor premiate. Duminecă 12 latiii se da athi de la Ateneu, expoz­ția de pictură a D-nei Pictor Denise Iordă­­nescu. «Le Dabat» anunță că la Bel­grad s’a semnat un acord între România și Jago-Slavia prin care se garantează reciproc executa­rea tratatelor de pace încheiate la Neuilly și Trianon. La cimitirul din Montparnasse s’a făcut înmormîntarea cunos­­cutului muzicant și autor de ope­rete, Georges Feydeau. Mulți scriitori și artiști au în­soțit la locul de odihnă pe Fey­deau. La cimitir, Robert de Fiers, membru al Academiei Francase, a pronunțat un discurs. In ziua da 9 iunie cor , a avut loc în orașul Chișinău sărbătoa­rea pomenirea eroilor morți în războiul pentru desrobirea nea­mului. La orele 11 și jumătate s’a o­­ficiat un parastas la toate bise­ricile din oraș. La Catedrala orașului au ares­tat autoritățile civile și militare, trupele, școalele și un foarte nu­meros public. Au ținut cuvîntări: P. S. 8, Episcopul Dionisie și D-nii Co­­cerva, Directorul Ganaral­ia In­terne și Ganeral Rujimki, co­mandantul Corpului de armată. La cimitirul militar, de aseme­­nea s’a oficiat un parastas, iar un detașament de trupe a dat onorurile. Duminecă 12 Iunie a. o. oara 10 dimineața C­vartetul Amd­a­­țiunei Generale a medicilor Ve­terinari va ținea ședință în loca­­lul din str. N­­.lipesm n­r 27 la ordinea zilei Lnd: numirea ca director la herghelia Ră­dăuți a unei persoane fără nici o cunoștință zootehnică. A apărut No. 5 de la 25 Maiu a. o. din România Viitoare, foaie de interes public, educația nați­onală și cultură generală, pe care cu multă osteneală o tipărește la Ploești profesorul D- Mun­­teanu-Rîmnic. Guvernul german negociază cu bancherii americani, englesi, olandași, elvațieni și suedesi, pentru o mare parte a stocului de argint din R­aichsbank, care se ridică la un milion de chuo­­grame- Bancherii au oferit nouă­zeci la sută din prețul mondial

Next