Neamul Românesc, iulie 1921 (Anul 16, nr. 144-170)

1921-07-01 / nr. 144

FAnul al XVI-ea n-I 144. ABONAMENTUL Pe an an în țară. 160 lei Pe ș­ase luni . . 80 . Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dublu. MPLARATIO BANK« Foaia Partidului Naționalist-Democrat « FF0N I REDACȚIA 12/60. ToiLarUN ț ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic București, Vineri, 1 iulie 1921 REDACȚIA Str. Domnița Anastasia G. ADMINISTRAȚIA 1 Strada Lipscanii-Noi n­r 12 Director: N. IORGA Surprinderi legislative Mai interesante decit pro­­­iectele de legi cu atîtea por­tițe c­te rînduri, care se pre­­sintă Camerelor spre votare ne varietur, e altceva, apar­­ținînd unui sistem cu totul nou, al cărui merit va ră­­m­înea legat de­ guvernarea d-lui Averescu, sprijinită pe presidări ca acea de la Ca­meră. Ori de se iea minoritatea cu binele ori de bo brus­chează de la început acest material de expulzat, la un moment, care neapărat tre­buie să vie, apare pe neaș­teptate amendamentul mi­raculos. El are fericitul dar de a lovi legea viitoare în ceia ce părea că are mai esențial. Capitaliștii cari se temeau pentru veniturile lor adesea atît de ostenitor procurată răsuflă în fața unei cote mîntuitoare. Străinii, absen­­teiștii cari pierduseră în­treaga lor stăpînire rurală într’o țară pe care n’au vroit-o să fie a lor se tre­zesc că li se restituie casă, parc, pădure, pășune, cu dreptul de a le vinde ori­cui cu orice preț în termin de trei ani de zile. îndată ce apare clausa ieșită din chibzuirile mis­terioase, mașina legislativă e pusă supt cea mai mare presiune, de la banca mi­nisterială pornesc indica­țiile poruncitoare, organi­­satorii zgomotului pe băn­cile majorității își trag aie­­rul pentru o puternică ma­nifestație, mîinile, cele scurte ca și mai ales cele lungi, se ridică. Protestatorii dau o­­chii cu comisia de disci­plină pentru a fi zvîrliți afară.". . " . A ! Surprinderile­ legislative au intrat în obiceiul țerii. Va trebui de acum înna­­inte să ținem samă și de dînsele în noua situație mo­rală a României Mari.­­ N. IORGA „Naționalitățile“ in Romania de N. IORGA (Urmare) Pa au pămînt acoperit de pă­duri, distruse în mare parte as­tăzi, această populație romînă, împestrițată cu Slavi de foarte veche așezare—în toate părțile se găsesc așezăminte de Șchei, adecă Slavi—avea în sate (ora­șele dispăruseră) un caracter absolut omogen, infiltrația ma­ghiară nu datează decît de la începutul secolului al XII-lea. Ea , în legătură cu exploata­rea alinelor și cu întemeierea, după sistemul carolingian, de episcopate de graniță, care erau, în același timp, cetăți de margine. Se pot studia aceste procedee de colonisare, cu coloni-soldați și cu auxiliari indigeni, la Alba­­Iulia (ungurește Gyulafehérvár, pe locul vechiului tîrg slav al Bălgradului) și la Oredea-Mare (ungurește Nagy-Varăd, tot pe locul unui tîrg slav, căci cuvîn­­tul văr în ungurește are aceiași semnificație ca­ și slavonul grad). Expansiunile naționale urm­ea­ză cursul rîurilor, sa așează pe văi, sa fortifică în regiuni iar ex­pugnabile; nu se întânesc acei emigranți în mici grupuri îm­prejurul unei cetățui, cum s’au instalat Germanii" cruciadei oto­­niene în mijlocul Slavilor de peste Elba și de pe Baltica. Niciodată aceste membre die­­fecte maghiare în Transilvania n’au căutat să se grupeze in a­­fară de Stat, într’o formă uni­tară și organică. Și emigrantul represintă în­totdeauna ceia ce are o națiune mai energic și mai întreprinzător. Elementul maghiar nu prea era în stare să se desvolte până la crearea, în locul cetăților ro­mane distruse, a unei nouă vieți urbane, pe care coroana ungu­rească a trebuit s-o aducă, mai tîrziu cu cîteva decenii, în per­soana țăranilor germani de pe Rin și Mossla; aceștia au înte­meiat îndată orașe care, în le­gătură cu comerțul Levantului, au ajuns la o mare prosperitate. I se văd încă urmele în so­liditatea și excelentul stil al clă­dirilor pe care le-au zidit, până în satele înconjurătoare , chiar. E deci de reținut că colonisa­­rea maghiară s’a făcut asupra unei populații rurale românești, care a primit, pe de altă parte, imigrația saxonă și a ajutat-o să se așeze în noile orașe. Din această colonizare s’au născut, firește, privilegii care și-au păstrat puterea atîta vre­me cît Statul însuși și-a men­ținut vechiul lui caracter me­dieval, cu o clasă de nobili cu nume istorice, cari își trăgeau drepturile dintr’o epocă defini­tiv desființată (metecii înșiși, negustorii evrei, s’au acoperit cu nume arhaice): îndată ce un regim de demo­crație modernă a înlocuit sis­temul feudal, doborînd cetatea aristocratică de odinioară, dife­rența istorică pe deosebia cla­­sele populației a trebuit să dis­pară. Sașii sașii au admis acest punct de vedere; totuși, această schimbare inevitabilă ii va face să piardă vechea lor întâietate, garantată prin votul plural, și proprietățile funciare care în­trec une­ori cu mult minimul fixat de vom lege. Mai puțin capabili de a se a­­dapta nevoilor unei epoci nouă, proprietarii meghinii, fie indi­vidual, fie prin intermediul so­cietăților lor regionale, cer să li se mențină cel p­u­ț­i­n o parte din privilegii, în ciuda transformării care se îndepli­nește. 2. Dar teritoriul Transilvaniei și al celorlalte regiuni recîțti­­gate de la vechea Ungarie a primit coloni și de altă prove­niență. Și, în această privință, cazul e identic și pentru Buco­vina, altă dată austriacă, și pen­tru Basarabia, despărțită azi de Rusia Țarilor. In Transilvania, privilegiile vechi au împiedecat Casa de Austria, care a înlocuit pe la 1690 dominația prinților maghiari, să introducă locuitori noi, pe cari provincia ar fi putut să-î hră­nească cu ușurință. Astfel s-a intîmplat în Banat și în districtele care se întind la Nordul rîului Mureș pa malurile celor trei Crișuri. Aici Austriecii au înlocuit în raza fortărețelor Oradea­ Mare și Timișoara re­gimul turc cu așezămintele lor de spahii. (Urmează.) (Din «Revue de Genăre».) PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 28 iunie 1921 La deschidere d.«Maniu pro­testează contra felului cum s’a votat art 7 și s’au favorisat ave­rile străinilor­ (Apar toți miniștrii. Ai impresia că au venit să re­pete asaltul de la art. 3.) Răspunde d. Take Ionescu că străinii vor fi tratați ca și Ro­­mînîi la expropriere. In ceia ce privește imobilele, ele... nu ni trebuie. Cu traista se votează le­gile averescane D. dr. Lupu declară că la 17 Iunie s’au votat cinci legi, dar în procesul-verbal sînt trecute ca votate 25 de legi, care de fapt nici n’au fost cetite de îa tribună. Se falsifică deci chiar în Parla­ment, spune d. dr. Lupu. Se compromite Parlamentul D. Inculeț declară că față de asemenea falsificări se compro­­mite Parlamentul. (E așa de mult și de atîta vreme compromis la noi!) La votarea legii financiare s-au numărat 170 de deputați și au ieșit 235 de voturi pentru: (O voce din majoritate : nu luăm răspunderea. D. Inculeț, pentru azi, dar nu și pentru mîne și viitorul țerii.) Iar cerere de scuse D- Iorga, acusat de președinte că încurajează anume vociferăm­, răspinge acusația. D. președinte cere din­ nou spune. (A cîtea oară ?). Legea agrară D. J. Th- Fioreanu susține dulce ca o sabină împăciuitoare, un amendament. Cumătră vulpe nu vorbia mai lingușitor ca d-sa. Pledează pentru «femeile dotale», și minori interziși (Moș Codreanu, jeran basarabean, roagă pe d. Take Ionescu să-i puie în cate­goria supușilor străini și gata, în­dreptate.) In ce stă fericirea D. Florescu cere să se șteargă o vorbă din trei litere de la ar­ticolul 7, ca să se facă... fericirea minorilor. Această fericire e însă risipită de d. Babeș. (D. prim-mi­­nistru se duce la d- Zamfirescu, căruia îi cere ceva. D. Zamfi­­rescu părăsește postul. I s’a ce­rut ceva greu, probabil. Urcă scaunul «eroul de la Oravița», cum îi zice un opozant preotului Imbroane­. Speculatorii proprietari D. Cocea arată că de aceia proprietarii caută să rupă cu­ mai mult, căci li se oferă șase, șapte mii de lei pe un hectar, din suprafața ce li rămîne. Viile D. Chiriță, naționalist-demo­­crat,ipropune exproprierea viilor pănă la o anume suprafață, care să fie dată orfanilor de războiu, mai ales că proprietarii lor s’au îmbogățit în timpul ocupației­(Ministrul Garofild­e contra). G­asul proprietarilor D. Pavlică Brătușeanu, taohist, apără pe proprietari, ca fiind cum se cade, chiar mai buni ca d. Potîrcă, pseudodemocratul. Un amendament vesel D. Zelea depune un amenda­ment, care provoacă ilaritatea Camerei. Glasul Ardelenilor D. dr. Voicu Nițescu arată că e dureros să se dea două măsuri pentru pămînt: una în Ardeal și alta în Regat- Ne acuzați că nu vrem unificare ? Incepeți dv.­ Țeranul din Regat a suferit mai mult, ca să ne desrobească și ca să capete mai puțin pă­mînt ? Preotul Mănescu­­ depune un amendament prin care să se dea pămînt pentru construirea de­­ școli și biserici. Se răspinge. Se primesc trei amendamente de la majoritate. O nouă protestare D. general Cantacuzino pro­testează a doua oara că e îm­piedecat să vorbească­ Se votează articolul 8 în galop. O argumentare extra D. Averescu răspunzînd d-lui Georgescu-Tulcea care a spus că se favorisează străinii, spune că de­și se întorc la proprietari unele terenuri, tot expropriere se numește. O laudă partidului nostru D. Niculescu, tachist, după ce arată meritele partidului nostru și cetește din moțiune punctul doi (privitor la lupta de clasă), depune un amendament. Ligriv. Noi și ei, Bulgarii Ne-am trezit așa, într’o bună­­ zi la un loc pe pâmîntul Dobro­­gei. Noi, Romînii, pe malurile Dunării și bălților Mărei Negre, ba și mai departe cu așezare de ani, de nu mai ține nimeni min­te— poveștile și istoria nu dau amănunte și știri sigure; ei, Bul­­­­gării,’coborîți din spre Basarabia acum o sută de ani cu așezarea gospodăriilor într’un șir de sate, Incepînd de la Tales» și pănă la Babadag, mai departe pănă la Gargalîcurile Constanței, iar spre Sudul Dobrogei .E’au întins venind din regiunea Basgradu­­lui și Șumlei. Ei erau neștiuți de nimeni aici în Dobrogea,­ de noi au vorbit mulți străini călători pe cari nevoile sau cu­­riositatea îi aduceau pe acest pă­mînt de pustă și cu stăpînire turcească. Intr’o bună zi ni-a prins stă­pânirea românească, sînt patru­zeci de ani de atunci. Și ’n cei patruzeci de ani e’au legat multe prietenii Intre noi și ei, am făcut sărbătorile împreună, petreceri și negustorii, școala și armata, ne-am încuscrit și ne-am botezat copii, și cu firea noastră veselă și inima deschisă i-am prins în su­fletul nostru. Patruzeci de ani ni-am legat gîndurile și nevoile, bucuriile și voia cea bună. Tre­cutul lor era uitat. Da ce să-i amintești cuiva anii copilăriei, dacă roșește poate ? Istoria nea­mului nostru, poesia noastră, cu coloritul ei neasemănat de fru­mos, cu doina și cîntecele de vi­tejie, erau cunoscute de la copi­lașul cel mic și pănă la adultul conștient. Și cîntecele noastre le erau dragi: exprimau simțiri pe care vroiau și ei să le aibă în­ sufletul, în viața lor de toate zilele. De cîte ori la un chef sau la o șezătoare, alături de trăgăna­­tele lor cîntece nu se începea «pe o stîncă neagră», «bravi po­­­piți ai Romăn­ei», «Trăiască Re­gele» și toate cîntecele noastre românești. Și, ascultîndu-le sau luînd parte activă, unii din ei meditau la trecutul lor nebulos și de multe ori, își găsiau mă­car un strămoș de origine ro­mînă ! De multe ori presupune­rea era un adevăr, cernetîndu se cu amănunțime tot trecutul­ Dar iată, intr’o bună zi, vine războiul cel mare, ne prinde și pe noi în horă , și vai cum li sa mai schimbat firea de-odată! Prietenii noștri, tovarăși de joa­că ai copilăriei sau adulți! cu cari aveam priviri rîzînde, au șters cu buretele tot pe noi să­ disem în cei patruzeci de ani, toată dragostea și prietenia , toa­te amintirile de bun train au fost preschimbate pe o atitudine despre care o să vedem într’un număr viitor pănă la ce măsură a fost justificată. Vasile Height ("Din Dobrogea Jună) Serbarea școlară de fine de an a liceului militar Regele Ferdinand I In ziua de 18 Iunie 1921, zi de încheiere a celui de-al doilea an de activitate a Liceului Mili­tar «Regele Ferdinand I» din localitate, amatorii de artă au avut ocasia să vază multe pro­­ducțiuni ale elevilor — aranjate cu grijă și gust ”, care au făcut ca liceul sâ iea premiul lii la exposiția Societății «Tinerimea Romînă» din București. Pe scena sălii «Teatrului­ Po­pular» elevii liceului au intonat «Imnul Regal», cu care s-a înce­put serbarea. D. colonel Hristescu, coman­dantul liceului, căruia i se dato­­rește frumosul rezultat de azi, într’o scurtfi cuvîntare arată fasele prin care a trecut acel liceu, insistînd mai mult asupra necesității unui local mai spațios. D. Rom­an­es­cu, directorul de studii al liceului, mulțămind cor­pului didactic și ofițeresc, pentru concursul dat, face darea de seamă a activității liceului. Situația anului școlar expirat este: înscriși două sute patru­zeci, promovați șaptezeci și cinci la sută, restul corigenți și foarte puțini repetenți. D. maior Zota dă cetire a două ordine de zi ale Coman­damentului liceului pentru gra­darea elevilor meritoși. Elevul Dușliu Emil a cîntat Orfana cu multă duioșie. Serbarea se încheie cu piesa mi­litară «Intr’un adăpost» de Maio­rul Ionescu Aurel, jucată de ele­vi cu talent. Í. N. Delavardar, Buletinul Zilei Știri­ilapă radiograme Grecia și Aliații Presa transesă crede că retu­sul Greciei de a primi mediația Aliaților liberează pe aceștia de orice obligație față de ea. De acum Aliații n’au decît să aștepte, fără a se amesteca, sfir­­șitul războiului, cînd vor inter­veni pentru resolvarea chestiei Orientului. Lucrătorii americani și Sovietele Muncitorimea americană s’a pronunțat contra Internaționalei moscovite pe care o consideră ca tiranică. In același sens s’a produs și realegerea lui Gom­­pers, președinte al Federației a­­mericane a muncii,­­împotriva u­­nui comunist. Demisia Guvernului italian După cum era de prevăzut, agitația Camerei italiane a con­tinuat. Atacurile la adresa Gu­vernului s’au întețit mai ales în chestiunea externă. Giolitti însă s’a solidarizat cu Sforza și, de­oare­ce nu a obținut decât o majoritate de treizeci și patru de voturi, a presintat demisia Cabinetului. Conferința de la Porto- Rose La conferința de la Porto Rose vor participa și represintanții ai României. Delegația © prezidată de d. Lahovari, ministrul român la Roma. Știri diferite Sovietele pregătesc o lege care să garanteze siguranța operați­ilor de bancă. Aceasta pentru refacerea financiară a Rusiei. Studenții în medicină din Iași au aderat la m­ișcarea celor din București. Medicii și studenți în medicină sunt convocați la 30 iunie, oarele 9 seara, în localul societății stu­denților în medicină, în chesti­unea legii obligativității sta­giului. Intr’un fel de proclamație că­tre populația bănățeană, fostul personal de redacție al ziarului liberal «Nădejdea» din Timi­șoara, împreună cu secretarul partidului liberal de acolo, pro­testează împotriva încercării pe care a făcut-o «Banca Româ­nească» de a le impune o anu­mită atitudine, cocpțînd la direc­ția politică a ziarului pe «un necunoscut, adus de la Capșa». Autorii protestului cred că toate acestea se petrec fără știrea lui Brătianu» «care a făcut istorie» și care are un «frumos program de muncă, deocamdată numai pe hîrtie». E destulă vreme pentru ca oamenii s­ă se convingă de toate. Sediul Conferinței internațio­nale a Dunării va fi la Bratis­lava (Pressburg). Un aviator italian și-a făcut călătoria de nuntă în aeroplan. Se confirmă demisia lui La­­briola. Societatea Națiunilor a răs­puns delegaților albanesi că chs­­tiunea granițelor Albaniei e de resortul Conferinței Păcii. Guvernul italian a publicat o Carte verde, în care arată legă­turile sale cu Mica Antantă. De Valtra a primit Invitația lui Lloyd George.­­ In curînd se va ținea Confe­rința convocată între represin­­tanți Irlandei și ai Guvernului englez. Presa și opinia irlan­­deză sînt favorabile unei înțe­legeri. Nu s’a desemnat încă cine va forma noul Guvern italian. Se vorbește de Bonomi, pa care l-ar fi recomandat și Gio­itti. Se pare că acesta e hotărît să nu între în noul Ministeriu, de­și a primit din mai multe părți în­demnul de a forma din nou Gu­vernul. Pe ziua de 3 Ootombre e con­vocat în Cernăuți congresul or­todox romîn al arhiediecesei Bu­covinei. Se pare că Grecii ar fi suferit alte înfringeri serioase, în urma cărora Turcii ar fi ocupat loca­litatea Ismid. Toți cercetații înscriși pentru Tabăra din Teehir­ghiol vor tre­bui să vină la București pe ziua de 10 Iulie. Totdeodată se aduce la cu­noștința cârcotașilor centuriei a doua cari locuiesc în provincie că pentru tabără trebuie să-și trimeată comandamentului ade­­siunile până în ziua de 5 iunie. Guvernul grec a­ răspins pro­punerea de mediație a Aliaților din causa situației defavorabile Greciei. El vrea să obțină în­­tîia succese militare, prin noua ofensivă plănuită, pentru a pu­tea pretinde condiții favorabile. In acest scop s-a dus pe front însuși regele­ Constantin și cu parte din miniștri. Gunaris a de­­clarat că e încredințat de vic­torie și că numai după aceia va discuta cu Turcii,

Next