Neamul Românesc, iulie 1921 (Anul 16, nr. 144-170)
1921-07-01 / nr. 144
FAnul al XVI-ea n-I 144. ABONAMENTUL Pe an an în țară. 160 lei Pe șase luni . . 80 . Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dublu. MPLARATIO BANK« Foaia Partidului Naționalist-Democrat « FF0N I REDACȚIA 12/60. ToiLarUN ț ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic București, Vineri, 1 iulie 1921 REDACȚIA Str. Domnița Anastasia G. ADMINISTRAȚIA 1 Strada Lipscanii-Noi nr 12 Director: N. IORGA Surprinderi legislative Mai interesante decit proiectele de legi cu atîtea portițe cte rînduri, care se presintă Camerelor spre votare ne varietur, e altceva, aparținînd unui sistem cu totul nou, al cărui merit va rămînea legat de guvernarea d-lui Averescu, sprijinită pe presidări ca acea de la Cameră. Ori de se iea minoritatea cu binele ori de bo bruschează de la început acest material de expulzat, la un moment, care neapărat trebuie să vie, apare pe neașteptate amendamentul miraculos. El are fericitul dar de a lovi legea viitoare în ceia ce părea că are mai esențial. Capitaliștii cari se temeau pentru veniturile lor adesea atît de ostenitor procurată răsuflă în fața unei cote mîntuitoare. Străinii, absenteiștii cari pierduseră întreaga lor stăpînire rurală într’o țară pe care n’au vroit-o să fie a lor se trezesc că li se restituie casă, parc, pădure, pășune, cu dreptul de a le vinde oricui cu orice preț în termin de trei ani de zile. îndată ce apare clausa ieșită din chibzuirile misterioase, mașina legislativă e pusă supt cea mai mare presiune, de la banca ministerială pornesc indicațiile poruncitoare, organisatorii zgomotului pe băncile majorității își trag aierul pentru o puternică manifestație, mîinile, cele scurte ca și mai ales cele lungi, se ridică. Protestatorii dau ochii cu comisia de disciplină pentru a fi zvîrliți afară.". . " . A ! Surprinderile legislative au intrat în obiceiul țerii. Va trebui de acum înnainte să ținem samă și de dînsele în noua situație morală a României Mari. N. IORGA „Naționalitățile“ in Romania de N. IORGA (Urmare) Pa au pămînt acoperit de păduri, distruse în mare parte astăzi, această populație romînă, împestrițată cu Slavi de foarte veche așezare—în toate părțile se găsesc așezăminte de Șchei, adecă Slavi—avea în sate (orașele dispăruseră) un caracter absolut omogen, infiltrația maghiară nu datează decît de la începutul secolului al XII-lea. Ea , în legătură cu exploatarea alinelor și cu întemeierea, după sistemul carolingian, de episcopate de graniță, care erau, în același timp, cetăți de margine. Se pot studia aceste procedee de colonisare, cu coloni-soldați și cu auxiliari indigeni, la AlbaIulia (ungurește Gyulafehérvár, pe locul vechiului tîrg slav al Bălgradului) și la Oredea-Mare (ungurește Nagy-Varăd, tot pe locul unui tîrg slav, căci cuvîntul văr în ungurește are aceiași semnificație ca și slavonul grad). Expansiunile naționale urmează cursul rîurilor, sa așează pe văi, sa fortifică în regiuni iar expugnabile; nu se întânesc acei emigranți în mici grupuri împrejurul unei cetățui, cum s’au instalat Germanii" cruciadei otoniene în mijlocul Slavilor de peste Elba și de pe Baltica. Niciodată aceste membre diefecte maghiare în Transilvania n’au căutat să se grupeze in afară de Stat, într’o formă unitară și organică. Și emigrantul represintă întotdeauna ceia ce are o națiune mai energic și mai întreprinzător. Elementul maghiar nu prea era în stare să se desvolte până la crearea, în locul cetăților romane distruse, a unei nouă vieți urbane, pe care coroana ungurească a trebuit s-o aducă, mai tîrziu cu cîteva decenii, în persoana țăranilor germani de pe Rin și Mossla; aceștia au întemeiat îndată orașe care, în legătură cu comerțul Levantului, au ajuns la o mare prosperitate. I se văd încă urmele în soliditatea și excelentul stil al clădirilor pe care le-au zidit, până în satele înconjurătoare , chiar. E deci de reținut că colonisarea maghiară s’a făcut asupra unei populații rurale românești, care a primit, pe de altă parte, imigrația saxonă și a ajutat-o să se așeze în noile orașe. Din această colonizare s’au născut, firește, privilegii care și-au păstrat puterea atîta vreme cît Statul însuși și-a menținut vechiul lui caracter medieval, cu o clasă de nobili cu nume istorice, cari își trăgeau drepturile dintr’o epocă definitiv desființată (metecii înșiși, negustorii evrei, s’au acoperit cu nume arhaice): îndată ce un regim de democrație modernă a înlocuit sistemul feudal, doborînd cetatea aristocratică de odinioară, diferența istorică pe deosebia clasele populației a trebuit să dispară. Sașii sașii au admis acest punct de vedere; totuși, această schimbare inevitabilă ii va face să piardă vechea lor întâietate, garantată prin votul plural, și proprietățile funciare care întrec uneori cu mult minimul fixat de vom lege. Mai puțin capabili de a se adapta nevoilor unei epoci nouă, proprietarii meghinii, fie individual, fie prin intermediul societăților lor regionale, cer să li se mențină cel puțin o parte din privilegii, în ciuda transformării care se îndeplinește. 2. Dar teritoriul Transilvaniei și al celorlalte regiuni recîțtigate de la vechea Ungarie a primit coloni și de altă proveniență. Și, în această privință, cazul e identic și pentru Bucovina, altă dată austriacă, și pentru Basarabia, despărțită azi de Rusia Țarilor. In Transilvania, privilegiile vechi au împiedecat Casa de Austria, care a înlocuit pe la 1690 dominația prinților maghiari, să introducă locuitori noi, pe cari provincia ar fi putut să-î hrănească cu ușurință. Astfel s-a intîmplat în Banat și în districtele care se întind la Nordul rîului Mureș pa malurile celor trei Crișuri. Aici Austriecii au înlocuit în raza fortărețelor Oradea Mare și Timișoara regimul turc cu așezămintele lor de spahii. (Urmează.) (Din «Revue de Genăre».) PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 28 iunie 1921 La deschidere d.«Maniu protestează contra felului cum s’a votat art 7 și s’au favorisat averile străinilor (Apar toți miniștrii. Ai impresia că au venit să repete asaltul de la art. 3.) Răspunde d. Take Ionescu că străinii vor fi tratați ca și Romînîi la expropriere. In ceia ce privește imobilele, ele... nu ni trebuie. Cu traista se votează legile averescane D. dr. Lupu declară că la 17 Iunie s’au votat cinci legi, dar în procesul-verbal sînt trecute ca votate 25 de legi, care de fapt nici n’au fost cetite de îa tribună. Se falsifică deci chiar în Parlament, spune d. dr. Lupu. Se compromite Parlamentul D. Inculeț declară că față de asemenea falsificări se compromite Parlamentul. (E așa de mult și de atîta vreme compromis la noi!) La votarea legii financiare s-au numărat 170 de deputați și au ieșit 235 de voturi pentru: (O voce din majoritate : nu luăm răspunderea. D. Inculeț, pentru azi, dar nu și pentru mîne și viitorul țerii.) Iar cerere de scuse D- Iorga, acusat de președinte că încurajează anume vociferăm, răspinge acusația. D. președinte cere din nou spune. (A cîtea oară ?). Legea agrară D. J. Th- Fioreanu susține dulce ca o sabină împăciuitoare, un amendament. Cumătră vulpe nu vorbia mai lingușitor ca d-sa. Pledează pentru «femeile dotale», și minori interziși (Moș Codreanu, jeran basarabean, roagă pe d. Take Ionescu să-i puie în categoria supușilor străini și gata, îndreptate.) In ce stă fericirea D. Florescu cere să se șteargă o vorbă din trei litere de la articolul 7, ca să se facă... fericirea minorilor. Această fericire e însă risipită de d. Babeș. (D. prim-ministru se duce la d- Zamfirescu, căruia îi cere ceva. D. Zamfirescu părăsește postul. I s’a cerut ceva greu, probabil. Urcă scaunul «eroul de la Oravița», cum îi zice un opozant preotului Imbroane. Speculatorii proprietari D. Cocea arată că de aceia proprietarii caută să rupă cu mai mult, căci li se oferă șase, șapte mii de lei pe un hectar, din suprafața ce li rămîne. Viile D. Chiriță, naționalist-democrat,ipropune exproprierea viilor pănă la o anume suprafață, care să fie dată orfanilor de războiu, mai ales că proprietarii lor s’au îmbogățit în timpul ocupației(Ministrul Garofilde contra). Gasul proprietarilor D. Pavlică Brătușeanu, taohist, apără pe proprietari, ca fiind cum se cade, chiar mai buni ca d. Potîrcă, pseudodemocratul. Un amendament vesel D. Zelea depune un amendament, care provoacă ilaritatea Camerei. Glasul Ardelenilor D. dr. Voicu Nițescu arată că e dureros să se dea două măsuri pentru pămînt: una în Ardeal și alta în Regat- Ne acuzați că nu vrem unificare ? Incepeți dv. Țeranul din Regat a suferit mai mult, ca să ne desrobească și ca să capete mai puțin pămînt ? Preotul Mănescu depune un amendament prin care să se dea pămînt pentru construirea de școli și biserici. Se răspinge. Se primesc trei amendamente de la majoritate. O nouă protestare D. general Cantacuzino protestează a doua oara că e împiedecat să vorbească Se votează articolul 8 în galop. O argumentare extra D. Averescu răspunzînd d-lui Georgescu-Tulcea care a spus că se favorisează străinii, spune că deși se întorc la proprietari unele terenuri, tot expropriere se numește. O laudă partidului nostru D. Niculescu, tachist, după ce arată meritele partidului nostru și cetește din moțiune punctul doi (privitor la lupta de clasă), depune un amendament. Ligriv. Noi și ei, Bulgarii Ne-am trezit așa, într’o bună zi la un loc pe pâmîntul Dobrogei. Noi, Romînii, pe malurile Dunării și bălților Mărei Negre, ba și mai departe cu așezare de ani, de nu mai ține nimeni minte— poveștile și istoria nu dau amănunte și știri sigure; ei, Bulgării,’coborîți din spre Basarabia acum o sută de ani cu așezarea gospodăriilor într’un șir de sate, Incepînd de la Tales» și pănă la Babadag, mai departe pănă la Gargalîcurile Constanței, iar spre Sudul Dobrogei .E’au întins venind din regiunea Basgradului și Șumlei. Ei erau neștiuți de nimeni aici în Dobrogea, de noi au vorbit mulți străini călători pe cari nevoile sau curiositatea îi aduceau pe acest pămînt de pustă și cu stăpînire turcească. Intr’o bună zi ni-a prins stăpânirea românească, sînt patruzeci de ani de atunci. Și ’n cei patruzeci de ani e’au legat multe prietenii Intre noi și ei, am făcut sărbătorile împreună, petreceri și negustorii, școala și armata, ne-am încuscrit și ne-am botezat copii, și cu firea noastră veselă și inima deschisă i-am prins în sufletul nostru. Patruzeci de ani ni-am legat gîndurile și nevoile, bucuriile și voia cea bună. Trecutul lor era uitat. Da ce să-i amintești cuiva anii copilăriei, dacă roșește poate ? Istoria neamului nostru, poesia noastră, cu coloritul ei neasemănat de frumos, cu doina și cîntecele de vitejie, erau cunoscute de la copilașul cel mic și pănă la adultul conștient. Și cîntecele noastre le erau dragi: exprimau simțiri pe care vroiau și ei să le aibă în sufletul, în viața lor de toate zilele. De cîte ori la un chef sau la o șezătoare, alături de trăgănatele lor cîntece nu se începea «pe o stîncă neagră», «bravi popiți ai Romănei», «Trăiască Regele» și toate cîntecele noastre românești. Și, ascultîndu-le sau luînd parte activă, unii din ei meditau la trecutul lor nebulos și de multe ori, își găsiau măcar un strămoș de origine romînă ! De multe ori presupunerea era un adevăr, cernetîndu se cu amănunțime tot trecutul Dar iată, intr’o bună zi, vine războiul cel mare, ne prinde și pe noi în horă , și vai cum li sa mai schimbat firea de-odată! Prietenii noștri, tovarăși de joacă ai copilăriei sau adulți! cu cari aveam priviri rîzînde, au șters cu buretele tot pe noi să disem în cei patruzeci de ani, toată dragostea și prietenia , toate amintirile de bun train au fost preschimbate pe o atitudine despre care o să vedem într’un număr viitor pănă la ce măsură a fost justificată. Vasile Height ("Din Dobrogea Jună) Serbarea școlară de fine de an a liceului militar Regele Ferdinand I In ziua de 18 Iunie 1921, zi de încheiere a celui de-al doilea an de activitate a Liceului Militar «Regele Ferdinand I» din localitate, amatorii de artă au avut ocasia să vază multe producțiuni ale elevilor — aranjate cu grijă și gust ”, care au făcut ca liceul sâ iea premiul lii la exposiția Societății «Tinerimea Romînă» din București. Pe scena sălii «Teatrului Popular» elevii liceului au intonat «Imnul Regal», cu care s-a început serbarea. D. colonel Hristescu, comandantul liceului, căruia i se datorește frumosul rezultat de azi, într’o scurtfi cuvîntare arată fasele prin care a trecut acel liceu, insistînd mai mult asupra necesității unui local mai spațios. D. Romanescu, directorul de studii al liceului, mulțămind corpului didactic și ofițeresc, pentru concursul dat, face darea de seamă a activității liceului. Situația anului școlar expirat este: înscriși două sute patruzeci, promovați șaptezeci și cinci la sută, restul corigenți și foarte puțini repetenți. D. maior Zota dă cetire a două ordine de zi ale Comandamentului liceului pentru gradarea elevilor meritoși. Elevul Dușliu Emil a cîntat Orfana cu multă duioșie. Serbarea se încheie cu piesa militară «Intr’un adăpost» de Maiorul Ionescu Aurel, jucată de elevi cu talent. Í. N. Delavardar, Buletinul Zilei Știriilapă radiograme Grecia și Aliații Presa transesă crede că retusul Greciei de a primi mediația Aliaților liberează pe aceștia de orice obligație față de ea. De acum Aliații n’au decît să aștepte, fără a se amesteca, sfirșitul războiului, cînd vor interveni pentru resolvarea chestiei Orientului. Lucrătorii americani și Sovietele Muncitorimea americană s’a pronunțat contra Internaționalei moscovite pe care o consideră ca tiranică. In același sens s’a produs și realegerea lui Gompers, președinte al Federației americane a muncii,împotriva unui comunist. Demisia Guvernului italian După cum era de prevăzut, agitația Camerei italiane a continuat. Atacurile la adresa Guvernului s’au întețit mai ales în chestiunea externă. Giolitti însă s’a solidarizat cu Sforza și, deoarece nu a obținut decât o majoritate de treizeci și patru de voturi, a presintat demisia Cabinetului. Conferința de la Porto- Rose La conferința de la Porto Rose vor participa și represintanții ai României. Delegația © prezidată de d. Lahovari, ministrul român la Roma. Știri diferite Sovietele pregătesc o lege care să garanteze siguranța operațiilor de bancă. Aceasta pentru refacerea financiară a Rusiei. Studenții în medicină din Iași au aderat la mișcarea celor din București. Medicii și studenți în medicină sunt convocați la 30 iunie, oarele 9 seara, în localul societății studenților în medicină, în chestiunea legii obligativității stagiului. Intr’un fel de proclamație către populația bănățeană, fostul personal de redacție al ziarului liberal «Nădejdea» din Timișoara, împreună cu secretarul partidului liberal de acolo, protestează împotriva încercării pe care a făcut-o «Banca Românească» de a le impune o anumită atitudine, cocpțînd la direcția politică a ziarului pe «un necunoscut, adus de la Capșa». Autorii protestului cred că toate acestea se petrec fără știrea lui Brătianu» «care a făcut istorie» și care are un «frumos program de muncă, deocamdată numai pe hîrtie». E destulă vreme pentru ca oamenii să se convingă de toate. Sediul Conferinței internaționale a Dunării va fi la Bratislava (Pressburg). Un aviator italian și-a făcut călătoria de nuntă în aeroplan. Se confirmă demisia lui Labriola. Societatea Națiunilor a răspuns delegaților albanesi că chstiunea granițelor Albaniei e de resortul Conferinței Păcii. Guvernul italian a publicat o Carte verde, în care arată legăturile sale cu Mica Antantă. De Valtra a primit Invitația lui Lloyd George. In curînd se va ținea Conferința convocată între represintanți Irlandei și ai Guvernului englez. Presa și opinia irlandeză sînt favorabile unei înțelegeri. Nu s’a desemnat încă cine va forma noul Guvern italian. Se vorbește de Bonomi, pa care l-ar fi recomandat și Gioitti. Se pare că acesta e hotărît să nu între în noul Ministeriu, deși a primit din mai multe părți îndemnul de a forma din nou Guvernul. Pe ziua de 3 Ootombre e convocat în Cernăuți congresul ortodox romîn al arhiediecesei Bucovinei. Se pare că Grecii ar fi suferit alte înfringeri serioase, în urma cărora Turcii ar fi ocupat localitatea Ismid. Toți cercetații înscriși pentru Tabăra din Teehirghiol vor trebui să vină la București pe ziua de 10 Iulie. Totdeodată se aduce la cunoștința cârcotașilor centuriei a doua cari locuiesc în provincie că pentru tabără trebuie să-și trimeată comandamentului adesiunile până în ziua de 5 iunie. Guvernul grec a răspins propunerea de mediație a Aliaților din causa situației defavorabile Greciei. El vrea să obțină întîia succese militare, prin noua ofensivă plănuită, pentru a putea pretinde condiții favorabile. In acest scop s-a dus pe front însuși regele Constantin și cu parte din miniștri. Gunaris a declarat că e încredințat de victorie și că numai după aceia va discuta cu Turcii,