Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)

1921-08-01 / nr. 171

Anal aí XVMea n-1 171 abonamentul Pe un an în țară . 160 lei Pe $633o inni . . 80­0 Pe trei luni . . . 40 > Pent­ru­ eirf-­b­ Slute ^Tib­a Foaia Partidului Naționalist-Democrat » TELEFON 1 aDmInisTHA^/IA* 5/41. Ap2a*S SSVKSC București, Luni, l-iu August 1921 REDACȚIA Str. Domnita Anastasia ft. administrația Strada Lipscanii Noi n­r î2 Director: N. IOR6A Cercetarea foștilor miniștri Pentru a răspunde la ie­șirea din Camere a libera­lilor, d. general Averescu și voinicii mameluci cari î i fac stresă bătrînețelor au ho­tărî­t să înceapă cercetarea gest­unii Ministeriilor libe­rale din neutralitate și de după războiu, chiar dacă ar fi ca aceste cercetări să a­­tingă nu numai pe foștii miniștri din provinciile u­nite, care nu de aceia le-au adus la noi, dar și pe d Ttdhe Ionescu și pe ai săi, «complici» la Iași ai d-lui I. I Brătianu. S’au și numit cercetătorii de la Războiu și s’au cerut șefilor grupărilor care nu pot să mai iea parte la șe­­dințele acestui Parlament al tuturor concesiilor, în toate sensurile, să-și designeze re­­presintanții în comisia par­lamentară. E, cum o spune genera­­lismul și delicatul său vi­­cariu, lucru serios, lucru te­ribil, și nu, fent­a Sfintul, un simplu șantaj. Dacă ar fi numai un șan­taj, am tăcea. Dar, dacă e vor­ba de un lucru serios ca acela, atunci se pune o întrebare. Pornite in alte împreju­rări, poate că unii ar recu­­noaște autorului «Răspun­derilor» pe care atunci cre­dea că nu le împărtășește, dreptul de-a răsfoi dosa­rele după vinovății de abu­zuri și de furtișaguri .Dar acum? Acuma? Doar o țară întreagă, în­grozită și desperată, e mar­­tură a necrezutelor afaceri din care trăiesc miile de viermi ai stricăciunii po­litice. Doar zilnic se face o greșeală, adesea un păcat contra Statului. Doar nu e domeniu de administrație în care să nu se fi găvoz­­dit rozătoarele averesca­­nismului de căpătuială. Doar milioanele izvorîte din pă­­mînt denunță pe împrovi­­satorii lor. Și aceștia vorbesc de cer­cetări? Dar a avut vre-o­­dată ipocrisia o mai cinică mască? N. IORGA Evoluții econi III. Vaiuîa țerii scade necontenit, cu toată credința avută de unii că ea va crește de îndată ce vom avea un buget.. Căușele sînt numeroase, dar cea mai însem­nată o da ordin intern si care înfățișează două mari păcate: producția națională nu e ocro­tită, ris­pa nu e termuită. In ea privește producția nați­onală, cum am spus, e indiferent dacă griul țerii va fi exportat liber pri prin intermediul Sta­tul­ui. Ceia ce trebuie e ca prețul­, mai cu samă în acest an, să fie impus și să se efectueze numai prin monada terilor care dictea­ză schimbul. Supt nici un cuvînt să nu se exportase în altă parte cu toate miile de vagoane ce întră zilnic în țară cu marfă proastă și inutilă din Germania și din alte părți. Se pste însă ceva bărbăție și milă da avutul național, da casa noastră. Zadarnic se fac împro­prietăriri rurale, dacă ele nu vor fi susținute, iar produsele lor vor servi la plimbări în lun­gul fi­natul Europei fericiților valutari. Ca măsură tot atît de imperios cerută e ca avutul micului pro­prietar să fie protejat declarîn­du-i un patrimoniu de familie. Fără consimțâmîntul soției și copiilor, săteenii să nu aibă dreptul să și înstrăineze avutul să-i trecea în mînile speculan­ților. In ce privește țărmurirea risi­pei, vom spune ca ea nu se va putea îndeplini decit stabilindu­se de asemeni patrimoniul de familie la oraș e. S’a luat de cîtva timp la noi obiceiul ca toți membrii aceleași familii să aiba cîte o ocupație în Stat. Nu voiu spune ca mun­ca să nu fie răsplătită , dar si­­nepurile tăiate, plimbările la braț prin instituțiile publice suprima­te, «chiriile» reduse pe familii, cu un cuvînt luxai desfrânat pus la locul său, iar funcționarii de cazi­­n adevăr Statul are ne­voie, să fie ocrotiți. Ca urmare la aceste măsuri, ar trebui ca impunerile să se facă pe familii, considerîndu-se ca venit al familiei tot cîștigul membrilor ei, neapărat prin drepte măsuri. Familia trebuiește apărată,iar nu persoana individuală avan­tajată. Ca măsuri trecătoare, ar mai trebui apoi ca orice călătorie în străinătate să nu se acorde decit prin avisul instituțiilor de care atîrnă acela care voiește să că­­ătorească. Marii proprietari, per­soanele a căror ocupație nu a­­tîrnă de Stat, să fie nevoite să ceară permisiunea de la anu­mite instituții de Stat, Camere de comerciu, etc. Băncile și instituțiile financia­re, în genere, și ele să fie puse, în ce privește relațiunile lor ex­­terne, supt controlul Ministeriu­lui de Finențe, iar comenzile In­­stituțiunilor de Stat să nu se poată face decît prin Consiliul de miniștri. Dar toate aceste măsuri din urmă, isvorîte din nevoia de as­tăzi a Statutul, cînt de natură trecătoare. Protecția familiei, înlăturarea destrăbălării, sînt însă, măsuri care trebuiesc leg­i arate. Aga o cere evoluția economică de as­tăzi. Q. Ü. Scraba Intre Greci și Turci In urma înniintării trupe­lor grecești, Guvernul Che­­maliștilor a hotărît ca Adu­narea naționalista să fostră­mute de la Angora la Sivas. Un radio din Lyon vor­bește însă de o manevră de învăluire pe care ar plănui o Turcii prin retragerea lor. In adevăr, ultimele știri din surse turcești spun că ofensiva greacă a fost o­prită, și că luptele încinse acum le vor fi favorabile. Telegramele grecești vor­besc dimpotrivă de ofensi­va fulgerătoare a armatei grecești, și de mari succese O alta telegramă, dar din Nanen, vorbește de inter­­venire­a Turcilor pe lingă Guvernele aliate să le dea mînă de ajutor în­ aplana­rea conflictului cu Grecii. EXEMPLARUL 50 BANI imb­i i­lii­m. Iii . Fostul prim ministru al tării arată căușele care au îndreptățit retragerea oposiției naționale din Parlament Intr'un interview dat «Gazetei Transilvaniei», d. dr. Al. Vaida Voevod, fost prim-ministru, vor­bind despre situația politică creată de retragerea oposiției din Parlament, declară urmă­toarele : «In orice Stat constituțional rolul oposiției parlamentare con­stă în colaborare și control. O­posiția nos­tră de la începutul activității ei în actualele Camere, și-a dat toată silința să îndepli­nească și să satisfacă acest rol. Greutățile pe care le-a întîm­­pinat însă sînt nemai pomenite în analele Statelor constituțio­nale. Președintele și vice-pre­ședinții, simpli figuranți și păpuși în mînile d-lor Argetoianu și A­­verescu, terorisau apostiza prin zilnice și flagrante violări ale regulamentului, facind Husorie orice discuție liniștită și violînd libertatea cuvlntului. Aceasta stare de lucruri nu mai putea fi tolerată. Ne-am retras nu numai din causa trivialităților d-lui Arge­toianu, ci determinați de între­gul sistem de guvernare care teroriseazâ țara și anarhisează spiritul public. Acțiunea partidelor din E un­­everMMWA^®» »,»— — nue în Analele parlamentare cs partidele din oposiție, între care exista cel mai pronunțat­ anta­gonism, să se unească într'o ac­țiune comună. Nenumăratele ilegalități și fra­ude și batjocorirea oricărui simț de dreptate, au creat dintru în­ceput o stare intolerabilă între Guvern și opoziție. Pentru noi, deputații din opoziție, era un adevărat chin de a participa la lucrările Camerei, unde preșe­dintele și vice-predinții se emu­lau întru a ne răpi libertatea cuvîntului și a oftica regulamen­­tul.Cind otream libertatea cuvin­­tului, majoritatea, la semnul d-lor Averescu și Argetoianu, săria în sat batjocorindu-ne și tratînd Camera ca o cazarmă de recruți n care majoritatea în schimbul soldei tăcea din gură, supunîn­­du se orbi* unor eob ofițeri cu mentalitate asiatică. Cu toții simțim o ușurare că am părăsit această Cameră în care ob­sperația unui Guvern absolutist, sprijinit pe o majori­tate cumpărată, încălca toate postulatele legale ale unei vieți de Stat constituțional și ajun­sese la un stadiu de delir ne­bun, proclamînd chiar prin gura primului-ministru ca devisă de guvernare: Sic volo, sic judec. Odată epuisate toate mijloa­cele legale, oposț­ei nu ia mai rămas altă cale decit boicotul a­cestui Parlament și apelul la simțul de legalitate al celuilalt factor Constituțional. Suveranul, ca­­uzînd de prerogativele pe care i le acordă constituția, să dea o soluție satisfăcătoare si­tuației acesteia intolerabile. Ce sînt „răspunderile“ E o farsă, cum spune Emi­­nescu, și tristă și goală. Văzînd salidarizarea întregii oposiții în contra păcatelor Guvernului, generalul Averescu s’a hotărî să dea o lovitură pe olt de ridi­colă, pe atît de copilărească. Ce sînt «răspunderile» ? Publicul nostru din Transilva­nia nu este lămurit, precum n'am fost lămuriți nici noi, de­putații, pănă la ședința de ieri a Senatului­ Ne așteptam să fie vorba de punerea supt spusare a Guvernului Brătianu pentru unele acte de înnalt și trădare In realitate însă, totul se reduce nu la o dare în judecată a ace­stu Guvern, ci la o simplă an* anchetă, și nu de o acusație ca­pitală, ci de o aculație de ordin moral. Punerea supt acusație a unui Guvern pa tema de răspunderi morale, ar constitui o condiție: cel care cere punerea supt Reu­nire pe această temă, să aibă autoritatea morală spre a o face. Dar aici e vorba numai de an­­chetă. Ancheta încă însemnează vorbărie goală și amînarea solu­­ționării ad nalendas graecae. Să ne aducem aminte de an­chetarea dosarului Günther, de ancheta pentru abesurile Ou* vsrnului în Basarabia» de an­uate In chestia atelierelor, de soarta a altor alte anchete ante­­roare, în care ei au pierdut luni m zile cu alegerea comisiilor, ca stabilirea atribuțiilor, cu dis­cutarea de chestii formale, ca la urmă ancheta să Innece în nisi­­pul frazelor, iar cînd se ter­mină resultatul Ior să rămînă un secret al zeilor. In cazul de față generalul Averescn, știind că există o opinie pubuliă capa­bilă, de o judecată peltică In țara aceasta, vrea să-și refacă o platformă de popularitate, a avut Sr­ta timp pentru cercetarea^, ponderilor, de ce n’a facut-o ! Atitudjnf^/Jîuvncv-,i,-wi-t"i’' ' savuui •« -------,---- w u, într'un interview a fost destul de amabil să se apropie de par­adele fostului bloc, făcîndu-mi mie, pe de-o parte și, pe de alta, partidului țerănesc avansuri In numele democrației, de a cărei soartă dintr’o dată d-sa se arată foarte îngrijorat. Asemenea vorbe au aceiași valoare ca și regretele, pe care d. general Averescu, In calitate de procurist al d-lui Argetoianu, le-a exprim In fața Camerei, a­­celaș d. Averescu care în toate oonsiile nepotrivite onora cu un surîs plin de satisfacție năzdră­văniile cacofonice ale tovarășu­lui lui SchuUer. Audienta la M. S. Regele Am expus Suveranului oatisest care eu provocat crisa de gu­vernare, și am insistat In deoseb asupra gunoiului de vedere a partidului național. Resultatii se va vedea după ce vor fi fos primiți In audiență toți foștii mi­niștri și d. Iorga, ca fost preșe­dinte al Camerei. Iți spun ui lucru: Țara aceasta a scăpatii trecut de multe rele și pacoste va scăpa cu siguranță și de a­ceasta. (Din ziarul «Patria» din Cluj. PROCES-VERBAL Astăzi, anul una mie nouă sute douăzeci și unu, Z­ub 26, ora 11 Subsemnații, colonel Pappazo­­g­u și Lt. Hogea VȚ Gh., martori ai d-lui N. Ior­ga, și Radu Sifi­­nescu advocat și D. Olănescu proprietar, martorii d-lui doctor V. Petheu din Ploești, întrunin­­du-ne pentru a viola Incidentul petrecut ieri 25 iulie 1921 în Gara de Nord București, între dol. N. Iorga și V. Petheu, după ce am luat reciproc act de man­datele cu care sîntem învestiți de clienții noștri, discutînd inci­dentul, noi, martorii d­lui doctor V. Petheu, declarăm că clientul nu a avut nicio intenție da a jigni pe d. Iorga și, regretînd incidentul petrecut, face prin noi spuse complete d-lui N. Iorga. Noi, martorii d-lui­ N. Iorga, fața de această declarație, con­siderăm că clientul nostru a că­pătat comple­tă satisfacție și de comun amord cu martorii părții adverse declarăm incidentul în­chis. Drept care au încheiat pre­zentul proces-verbal în dublu exemplare: Colonel, Fappasoglu D., loco­tenent , V. Hogea, Radu Stă­nescu advocat, D. Olănescu, pro­prietar, Stimate Domnule Iorga.­ Pentru îndeplinirea manda­tului ea ne-ați încredințat, luînd contact cu martorii d­lui Pe­­'htu, în urma deliberării ce a avut loc, am încheiat alăturatul petrecut pVML in care se vede avut nici o intențierMn ardentul jigni, vă face scuse complecte Fața de aceasta, considerînd ca ofensa ce vi s'a făcut este ‘ZÄ'ii.« ?? onoarea mic atinsă, vă r­ugăm să fiți încredințat de cele mai deose­bite sentimente ce vă păstrăm. Colonel (ss) Pappazoglu Locotenent (*s) Oh Hogea Pioești 26 (7) 1921. 25 Iulie 1921. Domnilor și iubiți prieteni. Vă mulțămesc pentru că in­tervenția d-voastră a dat­orile unui om care de­sigur în acel moment uitase datorii care mi se par evidente a-și arăta pă­rerea­ de rău pentru o nejusti­ficată și urîtă agresiune. Primiți, vă rog, amicalele mele ■ salutări. N. Iorga i Min­sirmi 25 iulie 1921. Scumpii miei domni și prieteni. In urma agresiunii săvîrșite asupra mea de un domn care a declarat că e căpitan invalid luptător la Mărășești, neputîn­­du-mi lua, din respect pentru uniforma pe care a purtat o și pentru rana pe care o invocă satisfacția pe care o cerea ac­tul său tâlhăresc, vă rog a pro­ceda față de domnul care s’a recomandat, după multe insis­tențe, advocatul și chimistul dr. Victor Petheu din Ploiești, po­trivit cu normele prevăzute în codul onoarei, menit să repare ofense pentru care din nenoro­cire, legile nu prevăd cuvenita sancțiune. Primiți, vă rog, încredințarea prieteniei mele. N. Iorga Buletinul Zilei Știri după rafti sh­anis In Albania Mirzii răsculați împotriva Guvernului din Tirana au avut succese, producînd mari pierderi oștirii guver­namentale. Refacerea Belgiei La Louvain, unde cultura primise o grea lovitură, s-a pus prima piatră a biblio­tecii celei nouă, cu o deo­sebită ceremonie. Cardinalul Mercier a prea­­mărit pe eroii francezi cari au atins prin faptele lor «culmile frumuseții morale». Fapte damne de imitat de asemenea vremuri de tul­burare morală în care sîntem încercuiți, actele mari și răstețe merită să f­ie cunoscute de opinia publică sănătoasă și să servească de pildă multora din aceia ceri prin situația lor uită că datoresc și terei ceva. E vorba de o donație făcuta de d. Al Maxim, exploatator de picturi, fost elev al Gimnaziului din Piatra-Neamț. Cumpărînd o mare clădire veche boiarească, ca grădină și un pere cu brazi, așezate în fața parcului Cozoa, fost pe vremuri proprietatea lui Neculai Albu, a donat-o Liceu­lui din Piatra-Neamț ca să ser­vească de internat pentru fii Județului Neamț, doritori de a învăța carte în liceul din Piatra. Această casă azi valorează cinc sute de mii de lei. Actul vorbește de la sine și nu pot sa mai adaug nimic. Tot d. Al Maxim a mai donat în 1915 suma de cinci mii de le Liceului pentru cumpărare de mobilier și veselă, necesare im­pernatului. M. P. Florescu Inginer șef silvic. Știri diferite Convenția dintre Stat și Banca Agrară din Cluj O convenția între Stat și Banca Agrară din Cluj a apărut ieri prin­­ Monitorul Oficial. Acea Bancă își iea angajamentul, în schimbul comisioanelor ce i se a­­cordă, să se ocupe cu partea fi­nanciară a reformei agrare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Guvernul își ia drep­tul de a numi un sfert dîn mem­brii Consiliului de administrație, e gij/u­ra censori precum și un sam­ă. “ .a. său. Aceasta de­­__ intere­, Ziarul Le Petit Journal anunț visită 1.W—J­­ Oagrue va face o în deacord cu Bnui,*... „ fixa­rea tnde să se întrunească Con­­siliul suprem și să stabilească ordinea de zi. La Ohrida a murit de miserie cunoscuta­ preot și luptător ro­mân Bobescu. Organele noastre oficiale privesc totuși nepăst­­t­­oare greaua situație în care se găsesc intelectualii romîni ma­cedoneni. Nu va trece mult și­­ vom auzi și alte vești dureroase, de­oare­ce preoții și învățătorii școalelor românești din Mace­­­­donia n’au primit galeriile de un an și jumătate. Congresul meseriașilor patro­ni și a micilor industriași va avea loc la București în zilele de 16-24 August. La Ministerial de Finanțe lu­crează o comisiune pentru ega­­liarea salariilor din diferitele Ministere. E vorba în realitate de repartizarea fondului de trei sute , cinzeci de milioane între diferitele Ministere. Ministeriul de Finanțe și-a intribuit partea sa în suma de optzeci de mili­oane. Legea budgetară a fost­­ pro­mulgată. In cifre rotunde : 7,7 mi­­iarde venituri, 7,6 miliarda chel­tuieli. Că budget extraordinar 1,4 miliarde lichidare, 1,1 m­ili­­arde afaceri. Un ziar governmental anunță ofi tratativele româno-bolșevice asupra regimului Nistrului vor avea succes­ Odată cu vacanță parlamen­tară au început să funcționeze comisiile speciale. Printre ele, Ministeriul Industriei a întocmit una asupra micii industrii. Ne­greșit ori țara ar cîștiga mult prin stimularea industriei mici și ocrotirea ei. Ne am mulțămi cu măsuri prac­tice — chiar fără comisiuni.

Next