Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)
1921-08-01 / nr. 171
Anal aí XVMea n-1 171 abonamentul Pe un an în țară . 160 lei Pe $633o inni . . 800 Pe trei luni . . . 40 > Pentru eirf-b Slute ^Tiba Foaia Partidului Naționalist-Democrat » TELEFON 1 aDmInisTHA^/IA* 5/41. Ap2a*S SSVKSC București, Luni, l-iu August 1921 REDACȚIA Str. Domnita Anastasia ft. administrația Strada Lipscanii Noi nr î2 Director: N. IOR6A Cercetarea foștilor miniștri Pentru a răspunde la ieșirea din Camere a liberalilor, d. general Averescu și voinicii mameluci cari î i fac stresă bătrînețelor au hotărît să înceapă cercetarea gestunii Ministeriilor liberale din neutralitate și de după războiu, chiar dacă ar fi ca aceste cercetări să atingă nu numai pe foștii miniștri din provinciile unite, care nu de aceia le-au adus la noi, dar și pe d Ttdhe Ionescu și pe ai săi, «complici» la Iași ai d-lui I. I Brătianu. S’au și numit cercetătorii de la Războiu și s’au cerut șefilor grupărilor care nu pot să mai iea parte la ședințele acestui Parlament al tuturor concesiilor, în toate sensurile, să-și designeze represintanții în comisia parlamentară. E, cum o spune generalismul și delicatul său vicariu, lucru serios, lucru teribil, și nu, fenta Sfintul, un simplu șantaj. Dacă ar fi numai un șantaj, am tăcea. Dar, dacă e vorba de un lucru serios ca acela, atunci se pune o întrebare. Pornite in alte împrejurări, poate că unii ar recunoaște autorului «Răspunderilor» pe care atunci credea că nu le împărtășește, dreptul de-a răsfoi dosarele după vinovății de abuzuri și de furtișaguri .Dar acum? Acuma? Doar o țară întreagă, îngrozită și desperată, e martură a necrezutelor afaceri din care trăiesc miile de viermi ai stricăciunii politice. Doar zilnic se face o greșeală, adesea un păcat contra Statului. Doar nu e domeniu de administrație în care să nu se fi găvozdit rozătoarele averescanismului de căpătuială. Doar milioanele izvorîte din pămînt denunță pe împrovisatorii lor. Și aceștia vorbesc de cercetări? Dar a avut vre-odată ipocrisia o mai cinică mască? N. IORGA Evoluții econi III. Vaiuîa țerii scade necontenit, cu toată credința avută de unii că ea va crește de îndată ce vom avea un buget.. Căușele sînt numeroase, dar cea mai însemnată o da ordin intern si care înfățișează două mari păcate: producția națională nu e ocrotită, rispa nu e termuită. In ea privește producția națională, cum am spus, e indiferent dacă griul țerii va fi exportat liber pri prin intermediul Statului. Ceia ce trebuie e ca prețul, mai cu samă în acest an, să fie impus și să se efectueze numai prin monada terilor care dictează schimbul. Supt nici un cuvînt să nu se exportase în altă parte cu toate miile de vagoane ce întră zilnic în țară cu marfă proastă și inutilă din Germania și din alte părți. Se pste însă ceva bărbăție și milă da avutul național, da casa noastră. Zadarnic se fac împroprietăriri rurale, dacă ele nu vor fi susținute, iar produsele lor vor servi la plimbări în lungul finatul Europei fericiților valutari. Ca măsură tot atît de imperios cerută e ca avutul micului proprietar să fie protejat declarîndu-i un patrimoniu de familie. Fără consimțâmîntul soției și copiilor, săteenii să nu aibă dreptul să și înstrăineze avutul să-i trecea în mînile speculanților. In ce privește țărmurirea risipei, vom spune ca ea nu se va putea îndeplini decit stabilinduse de asemeni patrimoniul de familie la oraș e. S’a luat de cîtva timp la noi obiceiul ca toți membrii aceleași familii să aiba cîte o ocupație în Stat. Nu voiu spune ca munca să nu fie răsplătită , dar sinepurile tăiate, plimbările la braț prin instituțiile publice suprimate, «chiriile» reduse pe familii, cu un cuvînt luxai desfrânat pus la locul său, iar funcționarii de cazin adevăr Statul are nevoie, să fie ocrotiți. Ca urmare la aceste măsuri, ar trebui ca impunerile să se facă pe familii, considerîndu-se ca venit al familiei tot cîștigul membrilor ei, neapărat prin drepte măsuri. Familia trebuiește apărată,iar nu persoana individuală avantajată. Ca măsuri trecătoare, ar mai trebui apoi ca orice călătorie în străinătate să nu se acorde decit prin avisul instituțiilor de care atîrnă acela care voiește să căătorească. Marii proprietari, persoanele a căror ocupație nu atîrnă de Stat, să fie nevoite să ceară permisiunea de la anumite instituții de Stat, Camere de comerciu, etc. Băncile și instituțiile financiare, în genere, și ele să fie puse, în ce privește relațiunile lor externe, supt controlul Ministeriului de Finențe, iar comenzile Instituțiunilor de Stat să nu se poată face decît prin Consiliul de miniștri. Dar toate aceste măsuri din urmă, isvorîte din nevoia de astăzi a Statutul, cînt de natură trecătoare. Protecția familiei, înlăturarea destrăbălării, sînt însă, măsuri care trebuiesc legi arate. Aga o cere evoluția economică de astăzi. Q. Ü. Scraba Intre Greci și Turci In urma înniintării trupelor grecești, Guvernul Chemaliștilor a hotărît ca Adunarea naționalista să fostrămute de la Angora la Sivas. Un radio din Lyon vorbește însă de o manevră de învăluire pe care ar plănui o Turcii prin retragerea lor. In adevăr, ultimele știri din surse turcești spun că ofensiva greacă a fost oprită, și că luptele încinse acum le vor fi favorabile. Telegramele grecești vorbesc dimpotrivă de ofensiva fulgerătoare a armatei grecești, și de mari succese O alta telegramă, dar din Nanen, vorbește de intervenirea Turcilor pe lingă Guvernele aliate să le dea mînă de ajutor în aplanarea conflictului cu Grecii. EXEMPLARUL 50 BANI imbi iliim. Iii . Fostul prim ministru al tării arată căușele care au îndreptățit retragerea oposiției naționale din Parlament Intr'un interview dat «Gazetei Transilvaniei», d. dr. Al. Vaida Voevod, fost prim-ministru, vorbind despre situația politică creată de retragerea oposiției din Parlament, declară următoarele : «In orice Stat constituțional rolul oposiției parlamentare constă în colaborare și control. Oposiția nostră de la începutul activității ei în actualele Camere, și-a dat toată silința să îndeplinească și să satisfacă acest rol. Greutățile pe care le-a întîmpinat însă sînt nemai pomenite în analele Statelor constituționale. Președintele și vice-președinții, simpli figuranți și păpuși în mînile d-lor Argetoianu și Averescu, terorisau apostiza prin zilnice și flagrante violări ale regulamentului, facind Husorie orice discuție liniștită și violînd libertatea cuvlntului. Aceasta stare de lucruri nu mai putea fi tolerată. Ne-am retras nu numai din causa trivialităților d-lui Argetoianu, ci determinați de întregul sistem de guvernare care teroriseazâ țara și anarhisează spiritul public. Acțiunea partidelor din E uneverMMWA^®» »,»— — nue în Analele parlamentare cs partidele din oposiție, între care exista cel mai pronunțat antagonism, să se unească într'o acțiune comună. Nenumăratele ilegalități și fraude și batjocorirea oricărui simț de dreptate, au creat dintru început o stare intolerabilă între Guvern și opoziție. Pentru noi, deputații din opoziție, era un adevărat chin de a participa la lucrările Camerei, unde președintele și vice-predinții se emulau întru a ne răpi libertatea cuvîntului și a oftica regulamentul.Cind otream libertatea cuvintului, majoritatea, la semnul d-lor Averescu și Argetoianu, săria în sat batjocorindu-ne și tratînd Camera ca o cazarmă de recruți n care majoritatea în schimbul soldei tăcea din gură, supunîndu se orbi* unor eob ofițeri cu mentalitate asiatică. Cu toții simțim o ușurare că am părăsit această Cameră în care obsperația unui Guvern absolutist, sprijinit pe o majoritate cumpărată, încălca toate postulatele legale ale unei vieți de Stat constituțional și ajunsese la un stadiu de delir nebun, proclamînd chiar prin gura primului-ministru ca devisă de guvernare: Sic volo, sic judec. Odată epuisate toate mijloacele legale, oposței nu ia mai rămas altă cale decit boicotul acestui Parlament și apelul la simțul de legalitate al celuilalt factor Constituțional. Suveranul, cauzînd de prerogativele pe care i le acordă constituția, să dea o soluție satisfăcătoare situației acesteia intolerabile. Ce sînt „răspunderile“ E o farsă, cum spune Eminescu, și tristă și goală. Văzînd salidarizarea întregii oposiții în contra păcatelor Guvernului, generalul Averescu s’a hotărî să dea o lovitură pe olt de ridicolă, pe atît de copilărească. Ce sînt «răspunderile» ? Publicul nostru din Transilvania nu este lămurit, precum n'am fost lămuriți nici noi, deputații, pănă la ședința de ieri a Senatului Ne așteptam să fie vorba de punerea supt spusare a Guvernului Brătianu pentru unele acte de înnalt și trădare In realitate însă, totul se reduce nu la o dare în judecată a acestu Guvern, ci la o simplă an* anchetă, și nu de o acusație capitală, ci de o aculație de ordin moral. Punerea supt acusație a unui Guvern pa tema de răspunderi morale, ar constitui o condiție: cel care cere punerea supt Reunire pe această temă, să aibă autoritatea morală spre a o face. Dar aici e vorba numai de anchetă. Ancheta încă însemnează vorbărie goală și amînarea soluționării ad nalendas graecae. Să ne aducem aminte de anchetarea dosarului Günther, de ancheta pentru abesurile Ou* vsrnului în Basarabia» de anuate In chestia atelierelor, de soarta a altor alte anchete anteroare, în care ei au pierdut luni m zile cu alegerea comisiilor, ca stabilirea atribuțiilor, cu discutarea de chestii formale, ca la urmă ancheta să Innece în nisipul frazelor, iar cînd se termină resultatul Ior să rămînă un secret al zeilor. In cazul de față generalul Averescn, știind că există o opinie pubuliă capabilă, de o judecată peltică In țara aceasta, vrea să-și refacă o platformă de popularitate, a avut Srta timp pentru cercetarea^, ponderilor, de ce n’a facut-o ! Atitudjnf^/Jîuvncv-,i,-wi-t"i’' ' savuui •« -------,---- w u, într'un interview a fost destul de amabil să se apropie de paradele fostului bloc, făcîndu-mi mie, pe de-o parte și, pe de alta, partidului țerănesc avansuri In numele democrației, de a cărei soartă dintr’o dată d-sa se arată foarte îngrijorat. Asemenea vorbe au aceiași valoare ca și regretele, pe care d. general Averescu, In calitate de procurist al d-lui Argetoianu, le-a exprim In fața Camerei, acelaș d. Averescu care în toate oonsiile nepotrivite onora cu un surîs plin de satisfacție năzdrăvăniile cacofonice ale tovarășului lui SchuUer. Audienta la M. S. Regele Am expus Suveranului oatisest care eu provocat crisa de guvernare, și am insistat In deoseb asupra gunoiului de vedere a partidului național. Resultatii se va vedea după ce vor fi fos primiți In audiență toți foștii miniștri și d. Iorga, ca fost președinte al Camerei. Iți spun ui lucru: Țara aceasta a scăpatii trecut de multe rele și pacoste va scăpa cu siguranță și de aceasta. (Din ziarul «Patria» din Cluj. PROCES-VERBAL Astăzi, anul una mie nouă sute douăzeci și unu, Zub 26, ora 11 Subsemnații, colonel Pappazogu și Lt. Hogea VȚ Gh., martori ai d-lui N. Iorga, și Radu Sifinescu advocat și D. Olănescu proprietar, martorii d-lui doctor V. Petheu din Ploești, întrunindu-ne pentru a viola Incidentul petrecut ieri 25 iulie 1921 în Gara de Nord București, între dol. N. Iorga și V. Petheu, după ce am luat reciproc act de mandatele cu care sîntem învestiți de clienții noștri, discutînd incidentul, noi, martorii dlui doctor V. Petheu, declarăm că clientul nu a avut nicio intenție da a jigni pe d. Iorga și, regretînd incidentul petrecut, face prin noi spuse complete d-lui N. Iorga. Noi, martorii d-lui N. Iorga, fața de această declarație, considerăm că clientul nostru a căpătat completă satisfacție și de comun amord cu martorii părții adverse declarăm incidentul închis. Drept care au încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplare: Colonel, Fappasoglu D., locotenent , V. Hogea, Radu Stănescu advocat, D. Olănescu, proprietar, Stimate Domnule Iorga. Pentru îndeplinirea mandatului ea ne-ați încredințat, luînd contact cu martorii dlui Pe'htu, în urma deliberării ce a avut loc, am încheiat alăturatul petrecut pVML in care se vede avut nici o intențierMn ardentul jigni, vă face scuse complecte Fața de aceasta, considerînd ca ofensa ce vi s'a făcut este ‘ZÄ'ii.« ?? onoarea mic atinsă, vă rugăm să fiți încredințat de cele mai deosebite sentimente ce vă păstrăm. Colonel (ss) Pappazoglu Locotenent (*s) Oh Hogea Pioești 26 (7) 1921. 25 Iulie 1921. Domnilor și iubiți prieteni. Vă mulțămesc pentru că intervenția d-voastră a datorile unui om care desigur în acel moment uitase datorii care mi se par evidente a-și arăta părerea de rău pentru o nejustificată și urîtă agresiune. Primiți, vă rog, amicalele mele ■ salutări. N. Iorga i Minsirmi 25 iulie 1921. Scumpii miei domni și prieteni. In urma agresiunii săvîrșite asupra mea de un domn care a declarat că e căpitan invalid luptător la Mărășești, neputîndu-mi lua, din respect pentru uniforma pe care a purtat o și pentru rana pe care o invocă satisfacția pe care o cerea actul său tâlhăresc, vă rog a proceda față de domnul care s’a recomandat, după multe insistențe, advocatul și chimistul dr. Victor Petheu din Ploiești, potrivit cu normele prevăzute în codul onoarei, menit să repare ofense pentru care din nenorocire, legile nu prevăd cuvenita sancțiune. Primiți, vă rog, încredințarea prieteniei mele. N. Iorga Buletinul Zilei Știri după rafti shanis In Albania Mirzii răsculați împotriva Guvernului din Tirana au avut succese, producînd mari pierderi oștirii guvernamentale. Refacerea Belgiei La Louvain, unde cultura primise o grea lovitură, s-a pus prima piatră a bibliotecii celei nouă, cu o deosebită ceremonie. Cardinalul Mercier a preamărit pe eroii francezi cari au atins prin faptele lor «culmile frumuseții morale». Fapte damne de imitat de asemenea vremuri de tulburare morală în care sîntem încercuiți, actele mari și răstețe merită să fie cunoscute de opinia publică sănătoasă și să servească de pildă multora din aceia ceri prin situația lor uită că datoresc și terei ceva. E vorba de o donație făcuta de d. Al Maxim, exploatator de picturi, fost elev al Gimnaziului din Piatra-Neamț. Cumpărînd o mare clădire veche boiarească, ca grădină și un pere cu brazi, așezate în fața parcului Cozoa, fost pe vremuri proprietatea lui Neculai Albu, a donat-o Liceului din Piatra-Neamț ca să servească de internat pentru fii Județului Neamț, doritori de a învăța carte în liceul din Piatra. Această casă azi valorează cinc sute de mii de lei. Actul vorbește de la sine și nu pot sa mai adaug nimic. Tot d. Al Maxim a mai donat în 1915 suma de cinci mii de le Liceului pentru cumpărare de mobilier și veselă, necesare impernatului. M. P. Florescu Inginer șef silvic. Știri diferite Convenția dintre Stat și Banca Agrară din Cluj O convenția între Stat și Banca Agrară din Cluj a apărut ieri prin Monitorul Oficial. Acea Bancă își iea angajamentul, în schimbul comisioanelor ce i se acordă, să se ocupe cu partea financiară a reformei agrare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Guvernul își ia dreptul de a numi un sfert dîn membrii Consiliului de administrație, e gij/ura censori precum și un samă. “ .a. său. Aceasta de__ intere, Ziarul Le Petit Journal anunț visită 1.W—J Oagrue va face o în deacord cu Bnui,*... „ fixarea tnde să se întrunească Consiliul suprem și să stabilească ordinea de zi. La Ohrida a murit de miserie cunoscuta preot și luptător român Bobescu. Organele noastre oficiale privesc totuși nepăsttoare greaua situație în care se găsesc intelectualii romîni macedoneni. Nu va trece mult și vom auzi și alte vești dureroase, deoarece preoții și învățătorii școalelor românești din Macedonia n’au primit galeriile de un an și jumătate. Congresul meseriașilor patroni și a micilor industriași va avea loc la București în zilele de 16-24 August. La Ministerial de Finanțe lucrează o comisiune pentru egaliarea salariilor din diferitele Ministere. E vorba în realitate de repartizarea fondului de trei sute , cinzeci de milioane între diferitele Ministere. Ministeriul de Finanțe și-a intribuit partea sa în suma de optzeci de milioane. Legea budgetară a fost promulgată. In cifre rotunde : 7,7 miiarde venituri, 7,6 miliarda cheltuieli. Că budget extraordinar 1,4 miliarde lichidare, 1,1 miliarde afaceri. Un ziar governmental anunță ofi tratativele româno-bolșevice asupra regimului Nistrului vor avea succes Odată cu vacanță parlamentară au început să funcționeze comisiile speciale. Printre ele, Ministeriul Industriei a întocmit una asupra micii industrii. Negreșit ori țara ar cîștiga mult prin stimularea industriei mici și ocrotirea ei. Ne am mulțămi cu măsuri practice — chiar fără comisiuni.