Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)

1921-10-01 / nr. 224

XVMM a l 224« ABONAMENTUL an an în țară. 160 lai j s­ase luni .­­ 80 » PentTM Snätat.' dobta. TELEFON { KÎSraȚu'5/4I. ApSrC ZllltiC Foaia Partidului Naționalist-Dem­ocrat » București, Sîmbătă, l-in Octombre, 1­2i «HTTOCTMaN» Director: N. IORGA redacția Str. Domnita Anastasia 4. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii- Noi­u-1­13 (9 Supt fațadă... Da »a judece cineva un Guvern nu trebuie să se o­­prească numai la formele superficiale ale existenței lui, care, acelea, se repetă de la unii la alții, nici mă­car la abuzurile principale, scandaloase pe care le ve­de, le denunță și le con­damnă oricine. El trebuie să străbată In intimitățile, puțin cunoscute ori bine ascunse, ale vieții locale, In amănuntele care ele dau valoarea adevărată a unei cîrmuiri. Ei bine, cl nu se va răs­coli prin actele pe care le va lăsa administrația ac­tuală, cînd se vor culege prin provincie și prin provincii amintirile ei, atunci, numai atunci își va da sama ci­neva prin ce fașă a trebuit să treacă, după ce Regele a chemat la putere pe ge­neralul Averescu, această nenorocită țară. Va afla pănă unde s’a co­­borît răsbunătoarea patimă de partid. Va ști cite exis­tențe au fost nenorocite pen­tru a face loc partizanilor, cîți oameni onești și mun­citori au căzut jertfă celor mai nerușinați și mai ne­trebnici părăsiți. Se va uimi cunoscînd ce și cu­ era de nevoie pentru izgonirea sau mutarea unui mic funcțio­nar care prin prezența lui strica anumite chibzuieli e­­lectorale. Și, alături cu acestea toate, alături cu primăriile rurale acordate de regulă celor mai ticăloși dintre locuitori, cu dosare criminale în circă, va auzi și ce s’a spus să­tenilor pentru a-i cîștiga, ațîțările la încălcare de pro­prietate, la anarhia cea mai caracterisată, care ar fi pus țara în foc dacă, din feri­cire, oamenii n’ar fi fost mai cuminți, nesfîrșit mai cuminți decit aceia cari, pen­tru cele mai egoiste sco­puri, îi iaplttau la revolu­ție și la crimă. Aceste lucruri toate vor ieși la iveală și astfel se va da cuvenita satisfacție tu­turor acelor cari, supt orice formă, au refuzat să parti­­șeze cu acest regim. N. IORGA Manifestări financiare, nemțești și franțuzești pe sama noastră S’a? părea curios e apropiere franco-germană în detriment»­ nostra, na-i ași ? Și scinși e perfect adevărat Finanța francesa ca și germană — fiecare din punctul ei de ve­dere joacă leul nostru la da­rabană, cum a» sice. Să venim cu probe. Gazetele francese acreditează zvonul că b­a­­r astra a scăzut ș va mai scădea pentru câ «după armistițiu am avut o ges­tiune economică deplorabilă ; reforma »gravă a micșora* ren­­dementul producției»; «reorga­­nizarea transporturilor nu se face» și ducem «politica dezas­truos» sa a­mo c­o­comici cereale­lor». Cu alta cuvinte imposibili­tatea de export ne-a mfncat leul! Nu vom tăgădui adevărul cît este în fiecare din punctele de mai sus. Cunoaștem răul cît ne-a adus importul «luxatul» și nenorocita schimbare a monedelor care se fabricau prin vecini ca să ie plătim cu bani buni. Știm că reforma agrară sa or­­dineză transiția fundamentală de la marea proprietate, bine uti­lată, la mica proprietate căreia nu i s’a a înlesnit posibilitățile de utilare. Ni-i în vază desorgarzinerea Căilor Ferate — acest prost sis­tem circulator al vieții noastre economice actuale. Apreciem greutățile export lui într’un regim ca acel în­­­goare, cu stînjenirea pe care aduce statul-negustor comerțul liber. Și totuși, ca cifrele In mit constatăm următoarele: In 19, în anul cînd leul cota 45 ce time, balanța exportului nost­ru întrecea suma da 100 de a­lioane lei; în 1920 aveam lat port peste 2 miliarde și fam tat« lei iar valuta s’a scobos la 25 centime; în anul care, numai în primul semestru, a urcat cifra exportului la pe­ 2 miliarde lei și valuta este­ mică decit a treia parte , cela ce era acum doi ani­­tunel, ne întrebăm; 1 de logica e aceasta ? politicește se expu­ deprecierea letali astăzi. Apăsarea bolșevică era mai puternici anii precedenți. Atunci cum sa explică scăde­rea vertiginoasă a leului? Socotesc că logica este de partea acalora cari susțin că grevarea României cu cele a­­­proape 3 miliarde lei de la Ger­mani este causa esențială. 9 mi­liarde și jumătate provin din «»misiunile «Bănca Generală a țarii Românești», iar o jumătate miliard, impositela ce au perce­put In vretusa ocupației Aceasta înseamnă în fundagiu financiar micșorarea valorii «misiunii «Banca Națională» cu contra­valoarea celor trei miliarde. Mai mult încă, S'a ridicat de Germani peste un miliard de iei hír de monetă sănătoasă. Obli­gat prin tratat să ne verse un miliard mă­roi-aur, Germanii au aruncat pe piață de vise româ­nești care nu-i costau nimic. Financiarii francezi și-au dat sama că a zecea parte din toată circulația fiduciară a noastră e în mînile Germanilor și ca atare aceștia erau tari pa piață. Au vîndut lor ușurindu-și sarcinele lor față de Aliați, și-au însănă­toșit valuta față de străinătate și au ajuns să domine Europa Centrală-Pănă aici e rolul finanței ger­mane, care, acum, începe să ne ofere pentru leii noștri la loco­motive, ba mărfari. Urmează tactica finanței fran­case. La Paris, știm din izvoare si­gure că în timpurile recente s’au efectuat cumpărări de sute de milioane lei pe termin. Ne întrebăm1 Cum s'au putut face a­­semenea operații cînd este in­terzis chiar în numerar să se facă vre-o transacție de lei fără autorizarea comisiei de schimb? Vede oricine cut de falsificat e prin această procedare liberul joc al outerii și ofertei. Specula din partea finanței franceze este o causă esențială a scăderii leu­lui. Dacă Guvernul nostru ar pu­tea readuce In patrimoniul na­țional cele trei miliarde lei de la Germani — valuta noastră ar fi cel puțin tot așa de sănătoasă ea acum doi ani. 1. Dr. Oprițan ' EmmPLAWL so &m f Petru Grădișteanu Liga Culturală și-a dat ieri, Joi, salutul ei din urmă bătrî­­nului luptător, Petru Grădiș­­teanu, unul din foștii săi preșe­dinți dintr’o epocă in care idea­lismul național, pregătitor al vremurilor nouă, își găsise în el reprosintantul său. Din pleiada acelor suflete mari naționaliste, prinse în far­tana cea groaznică care pregă­tea unitatea națională, de­și cu mult mai în vr­ată celor dispă­ruți, Petru Grădișteanu ava­se dor­re­a de a vedea strălucitoa­rea lumină ce s’a revărsat din Im­filțiunea idealului la care con­tribuise și diosul, ca președinte al Ligii, mai ales. In zilele de răstriște ale Iași­lor, mulți au avut prilejul de a vedea pe față-i nestrămutata lui credință în victoria finală, de a-i auzi dorința lui cea mai scumpă, de a nu vu părăsi în­­nainte de a-și vedea neamul în­­cciegat într’un singur trup. Acei dintre noi, mai tineri cu două-trei decenii decit dînsul, ne uitam cu drag pe vremuri la scriitorul concis și energic pen­tru apărarea idealului național. Și cu atît mai deosebit, mai ademenitor, mai convingător era cuvîntul lui Petru Grădișteanu, cu cit pornit din adîncimile unui suflet care poate fi privit de tinerime ca o pildă a dato­riei față de țară. Petru Grâdișteanu, cum se știe, cum el însuși a arătat-o, a avut de multe ori putința să se bucure de înnaUe onoruri poli­tice. A renunțat însă la ele în­totdeauna, pentru a nu-și con­trazice vederile sale democra­tice deosebite. A fost înnainte de toate un caracter, și prin aceasta o mare pildă. De aceia și Liga Cultu­rală a căutat să dea un deose­bit salui acestei personalități, care dispusese ca nici măcar o cuvîntare să nu i se țină, poate tocmai pentru a fi­ și făcuse da­toria în viață pănă la adinei bătrînețe. G. D. Scraba Colecta pentru farul culture! Având în vedere situația eco­nomică de astăzi, colecta pentru Universitatea Populară de la Văienii-de Munte, legată de nu­mele marelui Român și eruditul Dascăl al romînismului, Nicolae Iorga deschisă de Uniunea So­cietăților Române de Ajator și Guitară din America și de zia­rul nostru a întrecut așteptările noastre. Membrii Ualunei și cetitorii a­­cestui ziar, prietenii și susțină­torii lui, pătrunși de foloasele culturii, au ținut să dea o mină de ajutor la înfăptuirea acelui lăcaș al culturei, la izvorul că­ruia se pot adapa tinerele o­­drasle ale pădurei muncitoare. Din lungul și latul acestei țeri au venit colecte, și talarul celui mai cu dare de mină și dinarul săracului. Colecta urma să se închidă în ziua de 11 Septembre a. c. dar din causa că avem încă peste zece colecte de înregistrat și pentru că sîntem informați că în mai multe localități sînt colecte in curs, am comunicat pasul pre­ședintelui Uniunii, d- loan N. Șerbu, și d-aa a sugerat ideea să amînâm­ închiderea colectei pănă în curs toate colectele în curs. Deci închiderea colectei se amină pănă la 30 Septembre a. o. Onor. Societăți sînt rugate să trimeată colectele cu cîteva zile înnainte de 30 Septembre ca să le putem înregistra la timp. Iată un răvaș în aces sens: Domnule Pascu, Alăturat vă trimetem suma de 145 de dolari, ca contribuție din partea societății noastre «Deș­­teaptă-te Romíne Hora Unirii», cît și a membrilor ei care ur­mează pe lista alăturată, pentru Universitatea Populară «Nicolae Iorga», care se va ridica la Vă­­lenii-de-Munte. Societatea noastră întotdeauna își face datoria, mai ales cînd este vorba de un lucru sfint. Deși tîrziu puțin, din causa pre­ocupărilor noastre de a ne zidi și noi un lăcaș, în care sperăm că va licări o rază de lumină și pe aceste plaiuri, ne-am făcut și de data aceasta datoria. Nădăjduim că prin acest mo­dest obol am devenit și noi în rândul donatorilor și am pus și noi o coardă la imnul falnic și frumos «Deșteaptă-te Romîne» și am întins și noi o mînă la «Hora Unirii», în care marele dascăl Nicolae Iorga ne conduce așa de bine. Prin aceasta s’a împlinit de­clarația delegaților noștri la a­­dunarea generală a Uniunii că din Detroit vom aduna 10.000 de lei. Binevoiți a primi d-le Pascu, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni­ In numele sec. «Deșteaptă-te Romîne-Hora Unirii», Petru Găbrean Președinta: Nicolae Dragoș Secretar (Din ziarul America) Un ordin de zi co zile Din vechia Brussi, fosta capi­tală a împărăției turcești de al­tădată, regele Constantin al Gre­ciei a dat un ordin de zi. Dar Ordinul cu pricina devi­ne interesant prin împrejurările în care s’a produs, fiindcă, deși nu se știe nimic precis - căci beligeranții sunt egal de viteji în comunicare — oricine are im­presia că în ultimul timp Grecii au cam­ pățit-o. Telegramele vor­besc de retrageri dezastruoase, de tăierea comunicațiilor, de a­­runcări in mare. E drept că aceștia, credinele și obiceiului, au avut grije să ex­plice prin multe comunicate ca retragerea — ea orie­ retragere — s­­trategică și strălucită. Nu era însă de ajuna. Regele Con­stantin a simțit o și a dat un ordin de zi cara lămurește tot. Anume, el arată că sunt sufici­ente victoriile de pănă acuta pentru ca Grecia să-și impună vo­ința ei. In consecință, ofensiva greacă s'a oprit, căci ori­ce luptă de aici înnainte ar fi fost o văr­­sare de sînge inutilă. Deci, pen­tru a o evita, trupele grecești nu numai că sau oprit, dar au început retragerea. Ni­mia de zis împotriva unor atît de creștinești motive. Ca vor crede însă turcii despre ele? Așteptăm și da la ei un ordin de zi. Până atunci ne exprimăm toată admirația pentru cel gre­cesc, a cărui însemnătate poli­tică nu va scăpa nici­cum. Ordinul mai cuprinde și alte lucruri frumoase pentru cine găsește: gratulați! pentru sol­dații cari și-au desrobit frații din Asia Mică, perspectiva în­toarcerii la cămin încununați de laurii victoriilor de pănă a­­cum, etc. De aici încolo nu mai e interesant, e ca orice ordin de zi. Mordax Din presa noastră România A­ouă rîde de dom’ general pentru că cere un «Gu­vern neutru» care să facă «ale­geri libere». Și rîde, și rîde. Zice, printre sughițuri și ho­hote : «In adevăr e de rîs să vezi pe omul care a rafasat să lupte în alegerile presidate de un Guvern neutru (general Văi­­toianu, N. R.), capabil să facă alegeri libere, ostînd să fie presi­date de un alt Guvern neutru». Punem rămășag că nici libe­rali nu s se vor presenta în «alegeri libere» făcute de un «Guven ne­utru»... după rețeta Văitoianu. Căci: neutru, neutru, dar de la cine purcede ?! Și totuși ea știe ce a eșit din alegerile «neutro-libere» ale Gu­vernului Văitoianu. Să nu se re­pete istoria în alegerile «libere­­neutre» ale oestui lanț neutru, general cum >a fi purces de la tarea gheneralul. V. * Steagul este inconsolabil, ps trei coloane din pagina întîia, de pierderea «celei mai mari □­­sine da explosibile din lume» care evident era nemetaseft. Doar a sărit în aer la Oppau nădej­dea de revanșe a Steagului!.. Și, o nenorocire nu vine nicio­­dată singură, a sărit în aer și «Badise de Anilin» cea mai mare fabrică de... ohinoros a nemți mei- Deci: Nemții cei mari nu vor mai avea tunari, iar Steagul nemțofililor.... ohinoros- Cu ce »să-ți iei revanșa cînd «n’ai scule» ? Verflucht //,. Buletinul Zilei Știri dnpi radiograme Blocul Societății Națiunilor Propunerea delegatului italian Sohanzer cu privire la blocul Societății­­ Națiu­­nilor a fost împărțită în patru capitole și pusă în discuția generală. Delegatul belgian Toullet a aprobat în totul propunerea lui Sohantzer. Motta a declarat că blo­cul nu se poate încheia în mod eficace decât prin uni­versala aderare la Liga Na­țiunilor. Delegatul grec a arătat că trebuie să existe toate garanțiile că deciziile Socie­tății Națiunilor vor fi apli­cate. încercare rusească Un ziar din Ecaterinodar anunță că prima încercare de a trimete eșaloane de țe­­laur flămînzi, pentru înca­sarea impositului natural în localitățile cu o recoltă bună, a eșuat comple­t Țeranii din Simbiri. Innarmați cu mitraliere, cari au venit In localitatea Labinsk au fost atacați și uciși de către țe­ranii chiaburi din această localitate. Ungaria și Habsburg!­ Secretarul de Stat ungur Miger, într-o adunare poli­tică ținută la Komlo, a spus următoarele, în legătură cu chestia Habsburgilor: «Nu putem să negăm că avem un rege încoronat care în present este pus în impo­sibilitate de ași exercita drepturile sale regale. Dar trebuie să ne dăm sama că de cînd regele Carol al IV-a a părăsit de bună voie te­ritoriul Ungariei, s’au întim­­plat multe lucruri. Pănă a­­tunci,­­pănă cînd ne vom aranja pe cale de legiferare atît chestia drepturilor re­gale cît și chestia Constitu­ții, nu poate fi vorba de persoana care va ocupa tro­nul Ungariei. Germanii aplică tratatul Ministrul Apărării naționale, Gsealst, vorbind la întrunirea democraților a blamat instiga­­țiile revoluționare și a constatat imposibilitatea Germaniei de a respinge ultimatumul Aliaților fără a merge la tainfi. Ministrul a adetogat că Germania trebuie să suporte consecințele Infrin­ged­, executînd angajamentele. Tot poporul trebuie să se u­­nească in ideea democratică și sf­ apere cu energie republica de orice atac. Arestările din Moscova In legătură cu mișcarea religioasă, in­ creștere, din Rusia, administrația sovie­tică a arestat și executat foarte mulți preoți. In mo­mentul de față se găsesc in închisorile din Moscova opt episcopi și un mitro­polit. Nouă conferință inter­națională La 1 Octombre se va în­truni la Londra o impor­tantă conferință internațio­nală în vederea asigurări păcii și reconstituirii eco­nomice a lumii. Conferința va fi presidata de 1­o­r­d n­l Formoor și va dura trei zile. Știri diferite Duminecă 2 Octombre la carele 5. p. m. are loc, în sala Transilvania (strada Imprimeriei) întrunirea membrilor partidului Na­­ționalist-Democrat din Il­fov. Se vor discuta chesti­uni de propagandă și or­­ganisare. D. avocat G. Răcoare va vorbi despre «înrâurirea acțiunii naționalist-demo­crate asupra societății ro­mânești înnainte și după răsboiu». Comisiunea amendamentelor a hotărît că pactul Ligii poate fi amendat prin majoritatea re­lativă a voturilor adunării ge­nerale. Pentru consiliu se cere însă unanimitate. •Morning Post» sade ei răs­punsul către de Valera, va pleca Miercuri și va conține propune­rea convocării unei conferințe pentru Marțea următoare. Generalul rus antirevoluțio­nar, Samenos, a plecat în Ame­rica., Aviatorul Săcii Lecointe a bă­tut în mod oficial racordul de viteză al lumii, parcurgind an kilometri cu o viteză mijlocie de 350 kilometri 275 de metri pe oră. In Steagul prima știre cu li­tere groase spune că împrumu­tul tratat în Elveția n’a reușit. Intr’o coloană vecină însă, în darea de samă asupra consiliu­­lui de miniștri se poate ceti oft «s’a comunicat consiliului reușita împrumutului contractat în El­veția. Oare din două e adevărată ? Germanii consideră noul Gu­vern polon ca o victorie a cu­­rentului care dorește părăsirea politicei lui Korfanty și împă­carea cu Germania. La Berna se va ținea o confe­rință internațională relativă la mersul trenurilor. In zilele de 9, 16 și 11 Noembre. Participă și România prin d. inginer Nițescu. în chestia ultimatului­­ polon Trolski a declarat că actualele frecări dintre Rusia și Polonia se pot resolva pe cale pașnicț.

Next