Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)
1921-10-01 / nr. 224
XVMM a l 224« ABONAMENTUL an an în țară. 160 lai j sase luni . 80 » PentTM Snätat.' dobta. TELEFON { KÎSraȚu'5/4I. ApSrC ZllltiC Foaia Partidului Naționalist-Democrat » București, Sîmbătă, l-in Octombre, 12i «HTTOCTMaN» Director: N. IORGA redacția Str. Domnita Anastasia 4. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii- Noiu-113 (9 Supt fațadă... Da »a judece cineva un Guvern nu trebuie să se oprească numai la formele superficiale ale existenței lui, care, acelea, se repetă de la unii la alții, nici măcar la abuzurile principale, scandaloase pe care le vede, le denunță și le condamnă oricine. El trebuie să străbată In intimitățile, puțin cunoscute ori bine ascunse, ale vieții locale, In amănuntele care ele dau valoarea adevărată a unei cîrmuiri. Ei bine, cl nu se va răscoli prin actele pe care le va lăsa administrația actuală, cînd se vor culege prin provincie și prin provincii amintirile ei, atunci, numai atunci își va da sama cineva prin ce fașă a trebuit să treacă, după ce Regele a chemat la putere pe generalul Averescu, această nenorocită țară. Va afla pănă unde s’a coborît răsbunătoarea patimă de partid. Va ști cite existențe au fost nenorocite pentru a face loc partizanilor, cîți oameni onești și muncitori au căzut jertfă celor mai nerușinați și mai netrebnici părăsiți. Se va uimi cunoscînd ce și cu era de nevoie pentru izgonirea sau mutarea unui mic funcționar care prin prezența lui strica anumite chibzuieli electorale. Și, alături cu acestea toate, alături cu primăriile rurale acordate de regulă celor mai ticăloși dintre locuitori, cu dosare criminale în circă, va auzi și ce s’a spus sătenilor pentru a-i cîștiga, ațîțările la încălcare de proprietate, la anarhia cea mai caracterisată, care ar fi pus țara în foc dacă, din fericire, oamenii n’ar fi fost mai cuminți, nesfîrșit mai cuminți decit aceia cari, pentru cele mai egoiste scopuri, îi iaplttau la revoluție și la crimă. Aceste lucruri toate vor ieși la iveală și astfel se va da cuvenita satisfacție tuturor acelor cari, supt orice formă, au refuzat să partișeze cu acest regim. N. IORGA Manifestări financiare, nemțești și franțuzești pe sama noastră S’a? părea curios e apropiere franco-germană în detriment» nostra, na-i ași ? Și scinși e perfect adevărat Finanța francesa ca și germană — fiecare din punctul ei de vedere joacă leul nostru la darabană, cum a» sice. Să venim cu probe. Gazetele francese acreditează zvonul că bar astra a scăzut ș va mai scădea pentru câ «după armistițiu am avut o gestiune economică deplorabilă ; reforma »gravă a micșora* rendementul producției»; «reorganizarea transporturilor nu se face» și ducem «politica dezastruos» sa amo cocomici cerealelor». Cu alta cuvinte imposibilitatea de export ne-a mfncat leul! Nu vom tăgădui adevărul cît este în fiecare din punctele de mai sus. Cunoaștem răul cît ne-a adus importul «luxatul» și nenorocita schimbare a monedelor care se fabricau prin vecini ca să ie plătim cu bani buni. Știm că reforma agrară sa ordineză transiția fundamentală de la marea proprietate, bine utilată, la mica proprietate căreia nu i s’a a înlesnit posibilitățile de utilare. Ni-i în vază desorgarzinerea Căilor Ferate — acest prost sistem circulator al vieții noastre economice actuale. Apreciem greutățile export lui într’un regim ca acel îngoare, cu stînjenirea pe care aduce statul-negustor comerțul liber. Și totuși, ca cifrele In mit constatăm următoarele: In 19, în anul cînd leul cota 45 ce time, balanța exportului nostru întrecea suma da 100 de alioane lei; în 1920 aveam lat port peste 2 miliarde și fam tat« lei iar valuta s’a scobos la 25 centime; în anul care, numai în primul semestru, a urcat cifra exportului la pe 2 miliarde lei și valuta este mică decit a treia parte , cela ce era acum doi anitunel, ne întrebăm; 1 de logica e aceasta ? politicește se expu deprecierea letali astăzi. Apăsarea bolșevică era mai puternici anii precedenți. Atunci cum sa explică scăderea vertiginoasă a leului? Socotesc că logica este de partea acalora cari susțin că grevarea României cu cele aproape 3 miliarde lei de la Germani este causa esențială. 9 miliarde și jumătate provin din «»misiunile «Bănca Generală a țarii Românești», iar o jumătate miliard, impositela ce au perceput In vretusa ocupației Aceasta înseamnă în fundagiu financiar micșorarea valorii «misiunii «Banca Națională» cu contravaloarea celor trei miliarde. Mai mult încă, S'a ridicat de Germani peste un miliard de iei hír de monetă sănătoasă. Obligat prin tratat să ne verse un miliard măroi-aur, Germanii au aruncat pe piață de vise românești care nu-i costau nimic. Financiarii francezi și-au dat sama că a zecea parte din toată circulația fiduciară a noastră e în mînile Germanilor și ca atare aceștia erau tari pa piață. Au vîndut lor ușurindu-și sarcinele lor față de Aliați, și-au însănătoșit valuta față de străinătate și au ajuns să domine Europa Centrală-Pănă aici e rolul finanței germane, care, acum, începe să ne ofere pentru leii noștri la locomotive, ba mărfari. Urmează tactica finanței francase. La Paris, știm din izvoare sigure că în timpurile recente s’au efectuat cumpărări de sute de milioane lei pe termin. Ne întrebăm1 Cum s'au putut face asemenea operații cînd este interzis chiar în numerar să se facă vre-o transacție de lei fără autorizarea comisiei de schimb? Vede oricine cut de falsificat e prin această procedare liberul joc al outerii și ofertei. Specula din partea finanței franceze este o causă esențială a scăderii leului. Dacă Guvernul nostru ar putea readuce In patrimoniul național cele trei miliarde lei de la Germani — valuta noastră ar fi cel puțin tot așa de sănătoasă ea acum doi ani. 1. Dr. Oprițan ' EmmPLAWL so &m f Petru Grădișteanu Liga Culturală și-a dat ieri, Joi, salutul ei din urmă bătrînului luptător, Petru Grădișteanu, unul din foștii săi președinți dintr’o epocă in care idealismul național, pregătitor al vremurilor nouă, își găsise în el reprosintantul său. Din pleiada acelor suflete mari naționaliste, prinse în fartana cea groaznică care pregătea unitatea națională, deși cu mult mai în vrată celor dispăruți, Petru Grădișteanu avase dorrea de a vedea strălucitoarea lumină ce s’a revărsat din Imfilțiunea idealului la care contribuise și diosul, ca președinte al Ligii, mai ales. In zilele de răstriște ale Iașilor, mulți au avut prilejul de a vedea pe față-i nestrămutata lui credință în victoria finală, de a-i auzi dorința lui cea mai scumpă, de a nu vu părăsi înnainte de a-și vedea neamul încciegat într’un singur trup. Acei dintre noi, mai tineri cu două-trei decenii decit dînsul, ne uitam cu drag pe vremuri la scriitorul concis și energic pentru apărarea idealului național. Și cu atît mai deosebit, mai ademenitor, mai convingător era cuvîntul lui Petru Grădișteanu, cu cit pornit din adîncimile unui suflet care poate fi privit de tinerime ca o pildă a datoriei față de țară. Petru Grâdișteanu, cum se știe, cum el însuși a arătat-o, a avut de multe ori putința să se bucure de înnaUe onoruri politice. A renunțat însă la ele întotdeauna, pentru a nu-și contrazice vederile sale democratice deosebite. A fost înnainte de toate un caracter, și prin aceasta o mare pildă. De aceia și Liga Culturală a căutat să dea un deosebit salui acestei personalități, care dispusese ca nici măcar o cuvîntare să nu i se țină, poate tocmai pentru a fi și făcuse datoria în viață pănă la adinei bătrînețe. G. D. Scraba Colecta pentru farul culture! Având în vedere situația economică de astăzi, colecta pentru Universitatea Populară de la Văienii-de Munte, legată de numele marelui Român și eruditul Dascăl al romînismului, Nicolae Iorga deschisă de Uniunea Societăților Române de Ajator și Guitară din America și de ziarul nostru a întrecut așteptările noastre. Membrii Ualunei și cetitorii acestui ziar, prietenii și susținătorii lui, pătrunși de foloasele culturii, au ținut să dea o mină de ajutor la înfăptuirea acelui lăcaș al culturei, la izvorul căruia se pot adapa tinerele odrasle ale pădurei muncitoare. Din lungul și latul acestei țeri au venit colecte, și talarul celui mai cu dare de mină și dinarul săracului. Colecta urma să se închidă în ziua de 11 Septembre a. c. dar din causa că avem încă peste zece colecte de înregistrat și pentru că sîntem informați că în mai multe localități sînt colecte in curs, am comunicat pasul președintelui Uniunii, d- loan N. Șerbu, și d-aa a sugerat ideea să amînâm închiderea colectei pănă în curs toate colectele în curs. Deci închiderea colectei se amină pănă la 30 Septembre a. o. Onor. Societăți sînt rugate să trimeată colectele cu cîteva zile înnainte de 30 Septembre ca să le putem înregistra la timp. Iată un răvaș în aces sens: Domnule Pascu, Alăturat vă trimetem suma de 145 de dolari, ca contribuție din partea societății noastre «Deșteaptă-te Romíne Hora Unirii», cît și a membrilor ei care urmează pe lista alăturată, pentru Universitatea Populară «Nicolae Iorga», care se va ridica la Vălenii-de-Munte. Societatea noastră întotdeauna își face datoria, mai ales cînd este vorba de un lucru sfint. Deși tîrziu puțin, din causa preocupărilor noastre de a ne zidi și noi un lăcaș, în care sperăm că va licări o rază de lumină și pe aceste plaiuri, ne-am făcut și de data aceasta datoria. Nădăjduim că prin acest modest obol am devenit și noi în rândul donatorilor și am pus și noi o coardă la imnul falnic și frumos «Deșteaptă-te Romîne» și am întins și noi o mînă la «Hora Unirii», în care marele dascăl Nicolae Iorga ne conduce așa de bine. Prin aceasta s’a împlinit declarația delegaților noștri la adunarea generală a Uniunii că din Detroit vom aduna 10.000 de lei. Binevoiți a primi d-le Pascu, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni In numele sec. «Deșteaptă-te Romîne-Hora Unirii», Petru Găbrean Președinta: Nicolae Dragoș Secretar (Din ziarul America) Un ordin de zi co zile Din vechia Brussi, fosta capitală a împărăției turcești de altădată, regele Constantin al Greciei a dat un ordin de zi. Dar Ordinul cu pricina devine interesant prin împrejurările în care s’a produs, fiindcă, deși nu se știe nimic precis - căci beligeranții sunt egal de viteji în comunicare — oricine are impresia că în ultimul timp Grecii au cam pățit-o. Telegramele vorbesc de retrageri dezastruoase, de tăierea comunicațiilor, de aruncări in mare. E drept că aceștia, credinele și obiceiului, au avut grije să explice prin multe comunicate ca retragerea — ea orie retragere — strategică și strălucită. Nu era însă de ajuna. Regele Constantin a simțit o și a dat un ordin de zi cara lămurește tot. Anume, el arată că sunt suficiente victoriile de pănă acuta pentru ca Grecia să-și impună voința ei. In consecință, ofensiva greacă s'a oprit, căci orice luptă de aici înnainte ar fi fost o vărsare de sînge inutilă. Deci, pentru a o evita, trupele grecești nu numai că sau oprit, dar au început retragerea. Nimia de zis împotriva unor atît de creștinești motive. Ca vor crede însă turcii despre ele? Așteptăm și da la ei un ordin de zi. Până atunci ne exprimăm toată admirația pentru cel grecesc, a cărui însemnătate politică nu va scăpa nicicum. Ordinul mai cuprinde și alte lucruri frumoase pentru cine găsește: gratulați! pentru soldații cari și-au desrobit frații din Asia Mică, perspectiva întoarcerii la cămin încununați de laurii victoriilor de pănă acum, etc. De aici încolo nu mai e interesant, e ca orice ordin de zi. Mordax Din presa noastră România Aouă rîde de dom’ general pentru că cere un «Guvern neutru» care să facă «alegeri libere». Și rîde, și rîde. Zice, printre sughițuri și hohote : «In adevăr e de rîs să vezi pe omul care a rafasat să lupte în alegerile presidate de un Guvern neutru (general Văitoianu, N. R.), capabil să facă alegeri libere, ostînd să fie presidate de un alt Guvern neutru». Punem rămășag că nici liberali nu s se vor presenta în «alegeri libere» făcute de un «Guven neutru»... după rețeta Văitoianu. Căci: neutru, neutru, dar de la cine purcede ?! Și totuși ea știe ce a eșit din alegerile «neutro-libere» ale Guvernului Văitoianu. Să nu se repete istoria în alegerile «libereneutre» ale oestui lanț neutru, general cum >a fi purces de la tarea gheneralul. V. * Steagul este inconsolabil, ps trei coloane din pagina întîia, de pierderea «celei mai mari □sine da explosibile din lume» care evident era nemetaseft. Doar a sărit în aer la Oppau nădejdea de revanșe a Steagului!.. Și, o nenorocire nu vine niciodată singură, a sărit în aer și «Badise de Anilin» cea mai mare fabrică de... ohinoros a nemți mei- Deci: Nemții cei mari nu vor mai avea tunari, iar Steagul nemțofililor.... ohinoros- Cu ce »să-ți iei revanșa cînd «n’ai scule» ? Verflucht //,. Buletinul Zilei Știri dnpi radiograme Blocul Societății Națiunilor Propunerea delegatului italian Sohanzer cu privire la blocul Societății Națiunilor a fost împărțită în patru capitole și pusă în discuția generală. Delegatul belgian Toullet a aprobat în totul propunerea lui Sohantzer. Motta a declarat că blocul nu se poate încheia în mod eficace decât prin universala aderare la Liga Națiunilor. Delegatul grec a arătat că trebuie să existe toate garanțiile că deciziile Societății Națiunilor vor fi aplicate. încercare rusească Un ziar din Ecaterinodar anunță că prima încercare de a trimete eșaloane de țelaur flămînzi, pentru încasarea impositului natural în localitățile cu o recoltă bună, a eșuat complet Țeranii din Simbiri. Innarmați cu mitraliere, cari au venit In localitatea Labinsk au fost atacați și uciși de către țeranii chiaburi din această localitate. Ungaria și Habsburg! Secretarul de Stat ungur Miger, într-o adunare politică ținută la Komlo, a spus următoarele, în legătură cu chestia Habsburgilor: «Nu putem să negăm că avem un rege încoronat care în present este pus în imposibilitate de ași exercita drepturile sale regale. Dar trebuie să ne dăm sama că de cînd regele Carol al IV-a a părăsit de bună voie teritoriul Ungariei, s’au întimplat multe lucruri. Pănă atunci,pănă cînd ne vom aranja pe cale de legiferare atît chestia drepturilor regale cît și chestia Constituții, nu poate fi vorba de persoana care va ocupa tronul Ungariei. Germanii aplică tratatul Ministrul Apărării naționale, Gsealst, vorbind la întrunirea democraților a blamat instigațiile revoluționare și a constatat imposibilitatea Germaniei de a respinge ultimatumul Aliaților fără a merge la tainfi. Ministrul a adetogat că Germania trebuie să suporte consecințele Infringed, executînd angajamentele. Tot poporul trebuie să se unească in ideea democratică și sf apere cu energie republica de orice atac. Arestările din Moscova In legătură cu mișcarea religioasă, in creștere, din Rusia, administrația sovietică a arestat și executat foarte mulți preoți. In momentul de față se găsesc in închisorile din Moscova opt episcopi și un mitropolit. Nouă conferință internațională La 1 Octombre se va întruni la Londra o importantă conferință internațională în vederea asigurări păcii și reconstituirii economice a lumii. Conferința va fi presidata de 1ord nl Formoor și va dura trei zile. Știri diferite Duminecă 2 Octombre la carele 5. p. m. are loc, în sala Transilvania (strada Imprimeriei) întrunirea membrilor partidului Naționalist-Democrat din Ilfov. Se vor discuta chestiuni de propagandă și organisare. D. avocat G. Răcoare va vorbi despre «înrâurirea acțiunii naționalist-democrate asupra societății românești înnainte și după răsboiu». Comisiunea amendamentelor a hotărît că pactul Ligii poate fi amendat prin majoritatea relativă a voturilor adunării generale. Pentru consiliu se cere însă unanimitate. •Morning Post» sade ei răspunsul către de Valera, va pleca Miercuri și va conține propunerea convocării unei conferințe pentru Marțea următoare. Generalul rus antirevoluționar, Samenos, a plecat în America., Aviatorul Săcii Lecointe a bătut în mod oficial racordul de viteză al lumii, parcurgind an kilometri cu o viteză mijlocie de 350 kilometri 275 de metri pe oră. In Steagul prima știre cu litere groase spune că împrumutul tratat în Elveția n’a reușit. Intr’o coloană vecină însă, în darea de samă asupra consiliului de miniștri se poate ceti oft «s’a comunicat consiliului reușita împrumutului contractat în Elveția. Oare din două e adevărată ? Germanii consideră noul Guvern polon ca o victorie a curentului care dorește părăsirea politicei lui Korfanty și împăcarea cu Germania. La Berna se va ținea o conferință internațională relativă la mersul trenurilor. In zilele de 9, 16 și 11 Noembre. Participă și România prin d. inginer Nițescu. în chestia ultimatului polon Trolski a declarat că actualele frecări dintre Rusia și Polonia se pot resolva pe cale pașnicț.