Neamul Românesc, noiembrie 1921 (Anul 16, nr. 250-274)

1921-11-01 / nr. 250

ANUL al XVI-lea n-1 250 ABONAMENTUL Pe un an In țară. 160 lai Pe șease luni . . 80 » Pe trei luni ... 40 * Pentru străinătate dublu. Foaia Partidului Naționalist-Democrat W ®>»SAS«41- Apare zilnic București, Marți, l-iu Noembre 1921 Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița Anast**» a ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi o-Iia Încă un program frances D. Painlevó, fostul președinte al Consiliului francez, nu s’a mulțămit să fie un discurs la Avignon, pentru a se semnala din nou unei opinii publice care în majoritatea ei nu-i este favorabilă. El a unit pe prietenii săi politici într’o Ligă republicană, la care chiarna și pe alții cari i-ar putea aproba programul, care e lung și circumstanțial. Șeful pacifiștilor crede că sarcina armatei, așa cum este astăzi, a ajuns prea împovărătoare pentru țară. Chestie de apreciere. In toate domeniile vede necesitatea unor reforme radicale. Și aici are dreptate : și în Franța administrația, de toate ramurile, are un întreg «vechiui regim» de lichidat ca fiind pentru societate ceia ce era la 1789 Curtea, cu toate netrebniciile ei totdeauna foarte ocupate. Nu odată d. Painlévé are propuneri practice care se pot discuta. In acest program este însă, cum era de așteptat, și o parte care privește pe muncitori. După concepția autorului 'Ligei Republicane», Statul ar trebui să se amestece mai puțin în conflictele dintre capital și muncă — acesteia îi recunoaște dreptul de a controla mersul afacerii, dar firește nu pentru a cere mai mult decît dă muncitorul însuși. Și de fapt Statul are numai misiunea de a garanta viața societății și evoluția ei pașnică. Oricare i-ar fi originea socială, el n’are dreptul de a sprijini pe una din forțele a căror colaborare e necesară în dauna celeilalte. Și, în același timp, se prevede învățămîntul tehnic în toate școlile: e singurul mijloc prin care «ciocanul» poate fi împiedecat de a se presinta ca superior minții, devenită și ea capabilă de a «ciocăni». Am crezut că aceste idei pot trezi interes și la noi. ■N ÍORGA Ceho-Slovacii la noi Cainari au călătorit prin Ardeal sunete lucrul acesta: calea ferată are o linie de garaj care pătrunde în mijlocul orașului — de obicei pe strada cea mai principală, adunînd vagoanele cu marfă, care te descarcă in fața prăvăliilor. O asemenea linie ferată este in Oradea Mare pe strada Nicolae Iorg %nți, zilele din urmă, această stradă a fost obiectul unei afluențe cu totul neobișnuite. De alungul străzii un șir lung de vagoane, împodobite au brad și cu faldurile tricolorului nostru, imbinîndu-te cu acele ale steagului cehoslovac. Este vorba de exposiția ambulantă a industriei echoslovace. Ideia este din cele mai bune. După exposiția de mostre din Praga, această exposiție ambulantă, vine să întregească opera, să concretisesc rezultatele Trenul exposiției ambulante, se compune din 21 de vagoane, in care se expun produsele diferitelor fabrici de saună ale republicei amice. La fiecare vagon se află o scară portativă pe care se urca vizitatorii. Plachete, în limbă cehă și romînă, arată articolele expuse: mașini industriale și agricole, unelte și obiecte de gospodărie, articole de fier, de alamă, de aluminiu, sticlărie, porțelanuri, ceramica, țesături, confecții, etc. Mă primește cu cea mai mare bunăvoință directorul trenului, u. Bohumil Sojki, care este fixatorul exposiției ambulante, el grăbește să ne dea amănunte. Trenul a pornit din Praga la 17 Octombre și Oradea Mare este cel întâin oraș visitat la nou. De aici va porni la Cluj, Timișoara, apoi, în Vechiul Regat la Craiova, București, de unde se va îndruma spre Bulgaria. La înnapoierea din Bulgaria, se va opri in orașele Galați, Iași și apoi, prin Polonia, spre casă. După itinerar, oprirea Sa fiecare oraș este numai pe cîte două zile, începutul bun” făcut la Oradea — in a doua zi, comenzile luate aici, se urcau la două milioane de coroane e. s [UNK] — îndemnau însă pe director să mai prelungească cu o și șederea aici. Am exprimat directorului ingenioasei expoziții simpatiile de care se bucură la noi țara și națiunea cehoslovacă, încredințîndu-l că la Craiova și București primirea va fi și mai căldur oasă L'am lămurit tot odată că nu trebuie si l surprindă de a auzi in orașele din Ardeal, vorbindu se mai mult în alte limbi, deoarece Națiunea romînă o formează aici poporul, la țară și în micile orășele, orașele mari fiind cosmopolite. Delabaia .<) Aproape în toate orașele Ardealului din 0 *tranfi eu ac*tt »um ®. Datoriile interaliate Cercurile guvernamentale americane consideră că trimiterea proiectului cu privire la consolidarea datoriilor Aliaților înnaintea unei comisii va permite ca să nu se mai ridice această chestie la conferința din Washington. Acest fapt constituie una din cele mai însemnate măsuri preliminare care privesc conferința. Liederii republicani s-au opus cu înverșunare ca acea comisie să nu poată discuta dobînda împrumuturilor, d. Mondell, șeful grupului republican, a explicat că Marea Britanie e în măsură să-și lichideze datoria, dar d-sa declară că se impune ca Statele Unite să fie câ mai puțin exigente față cu micile națiuni europene. 50 BANI ENIXEPLARUL VIAȚA COOPERATIVA «Cooperația este o încercere serioasa de a împăca ideala cu Rsalul». Statul și cooperația «De cîte ori Statul a ajutat cooperativele, de atîtea ori le-a dat lovitura de mpoarte, după cum o aS se vedet în istoria din urmă a «operației». Dr. I. N. Angelescu. Resultate« obținute de Intervenția Statului în celelalte țeri (Urmare la nr 244) O schimbare în bine nu se produce decît atonci cînd lucrătorii francezi părăsesc căile cooperativelor cs producția »!> prmind drumul cunoscut de tovarășii englesi, se hotărăsc a îmbrățișa organissfa cooperativelor de consum, întemeiată pe principiile umililor pioneri din Rochdale. Aceștia, înnainte de toate, clădiau ridicarea lor pa forțele lor proprii. Dar despre această nouă așezare cooperativă în Franța, iată ea ne spune ilustrul economist și luminatul cooperator Ch. Gide, în volumul său despre «Societățile de consum» : «Primul congres întrunit la Paris în 1885 puse bazele unei organisim asămănătoare celei engleze. Timp de zece ani aoeieficile care au aderat la Uniunea cooperativă, rămaseră unite asupra programului din Rochdall. Comitetul central fost un secretargeneral plin de căldură și de experiență, în persoana lui Ch. Robert. Iasă o încercare prematură și nenorocită pentru a epnaticul o federală de cumpărare în comune atlass turburarea și oara oare desearătpre In sînul uniunii* Nu ne am putut opri de a nu reproduse ultimele rânduri de mai sus, la gradul că la anul 1920, cooperația românească ave» să repete o încercare similară, de a Infanta 'Centrali de aprovizionare», cu federale de consum eare nu aveau niciun an de activitate. b) In Austria, autorul acela in și marca ds ears am amintit in promosie precedenta, ne spune: «Cooperația s’a deavoltat mai mult fapt îndemnat și sprijinul dat de sus și nu a crescut In mod firesc din frămîntârile maselor interesate, și de aceia e ușor să schimbe direct a supt în mruntea, fie a puterii Statului, fie a altor mișcări sociale*. 6) Referitor la cooperația în Ungaria, găsim în aceiași lucrare, •Cooperația ungară este așadar născută am inițiativa Statului sau a puternicilor societăți sie agricultorilor și a rămas dependiată de aceștia». Dar credem că nu am antețisa mai bine preșanatele intervenției Statutul in cooperație și nu am Încheia mai potrivit cronica de azi, de cînd reproducină conclusine la care ajunge acelaș autor amintit mai sus, atunci cind examinează realitatea la care a a] aus cooperația ungară supt dominația Statului. «Cooperaț a, cu această organisare, nu trăiește prin sine, ca o formă de organisare economică In atare de a lupta cu alte întreprinderi economice, neîmpiedecata In cercul activității sale. Statal, prin directorii pe cari are drept sa i numească in fruntea centralelor cooperativelor, ar putea intra un moment dat a fi tulbure tot mersul cooperației și cu aceasta întreaga viață economică națională. Acest fel de organisme economica de Stat nu e decit una din manifestările anul viitor Statt «polibiit, regulator al întregii mișcări economice și soctale. Ca organisația, sub* gestionarea și conducerea financiara și economică de Stat sau sa condamnă cooperativele la o veșnică dependentă și prin urmare la o mărginire pfigubitoare a activității lor, sau se expune întreaga organizație la pericolul înrîuririlor evenimentelor politice asupra ralafianilor economice, și In istoria cooperației nu lipsesc exemplele da da* aastra economica resultata în asemenea casări*. Dacă autorul rindurilor de mai sua ar examina situația de a*i și rezultatele obținute de cooperația romînă, da aigar că ar aabsorvi din nou, aceleași cuvinte. i Cooperator. Fată in față.«* In arena politică de azi, stau față în față două grupări politice represintînd — după cum spune d. Scarlat Băluță — două mentalități apolitice: cea veche și cea nouă: oligarhia și democrația. Oligarhia îmbibată de bielșug și plăceri în cars a trăit, fruct al schingiuirilor matei poporului, iși simte silele pe sfîrșite, vede cu groază că se apropie elasul socotelilor. Democrația ridicată de vinoasele brațe ale poporului, trăit în suavitatea tîmpiilor, bogăția dealurilor și asprimea munților, caută să lepede jugul ciocotesc, care îl ferecase cu nouă lacăte. Democrația formează noua religie, călăuzitoare a celor mulți, exploatați pană acuma, necăjiți în decursul timpului, insă, cu gîndul unor zile mai bune, luptînd la rînd pe față încrustat victoria apropiată. Aceste două oști, sînt astăzi angajate în luptă, se încleștează cu deznădejde, căci de succesul bătăliei aceștia depinde existența viitoare a Neamului românesc. Lupta aceasta este grea, însă ei pot face zăgazurile în fața valurilor, cină vijelios se năpustesc asupra lor ? Se rup și dispar fără urmă. Ce poate face oligarhia, cînd sufletele poporului se ridică astăzi năprasnice, cerîndu-și dreptul la viață. Fatal va trebui să cadă! Va trebui să cadă uimind unei legi fatale a naturii și pentru a răsufla odată liniștit și oropsitul neam românesc. Succesul democrației este neîndoios. I. Ștefănescu Gruia. ii se inii pilit Caia! petrecut In ziua de Aognat, cu incendierea pădure. Statului de pe valea Gurghiului și a afluenților săi, merită a fi știută de toată opinia publică românească. Aici Statul posedă un bloc frumos de pădure de peste 45 000 jagere cadastrale, aici aînt cele mai frumoase exploatări în regie și aici se aplică adevărata știință forestieră. Țeranii din împrejurimi, fie din ignoranță, fiind conduși de sfatul atîtor demagogi periculoși, cari-i atîtă mereu de a li se da păduri (ceia ce constituie o crimă de Stat), au prins a da fon pădurilor Statului. In ziua de 8 August a. o., păstorii de vite au dat foc pădurei deodată în cinci locuri, pentru a deruta și pune în imposibilitate organele de pază și armata să se poată stinge la timp, pentru a-și lărgi locurile de pășune. Din această cansă au ars 1.400 fagere cadastrale de pădure tînără plantată de 20 de ani și focul venind cu farie dinspre parchetele Isticeni, Lăpușna și I Sirodului, a Intrat și In porțiunile de pădure unde era material exploatat și In care erau depositate lemne de mai multe milioane. Din această cantitate au mai ars ca 9.000 m. p. de bușteni de brad. Deci, in total, o pirdere intr’o zi de trei, patru milioane de lei. Gurile de foc erau așa de bine așezate, că toate conduceau către întreaga pădure și, dacă nu n’ar fi putut localisa imediat cu ajutorul armatei eram «mamuți ți a da pradă focului 45.000 jagere de pădure, cît și celelalte păduri particulare vecine cu ale Statului. 1 S’a încercat a aș scoate oameni de prin satele învecinate, pentru a ajuta la stingerea focului. La început mai toți țerănii au refuzat, privind cum focul amenință avutul Statului ’ și al altor vecini. 1 Corpul șese de Armată din Cluj, ia apelul inginerilor silvici, a dat tot concursul. Prin sunete de tobe și tragere de clopote la biserici, au ridicat fort** oameni din casă în casă, și i-au dus la locul incendiului pentru a-i localisa. După sforțări uriașe și cu concursul prețios al regimentului 82 infanterie, 40 obasiere, și 39 artilerie s'a putut localisa la timp , incendiul. Ne doare mult aceste fapte care ' se manifestă zilnic ca niște attentate contra pădurilor terț!. . Pedepse severe se impun contra tuturor acelora cari dau foc pădurilor. [ O ligă de protecție a pădurilor, sfaturi, conferința la orașe și la site, trebuiesc înființate cu un ’ ceas mai devreme. Din toate părțile pădurile sînt ’ luate cu asalt, fără ca nimeni să se gîndească la pericolul ce ne amenință într’un viitor apropiat. , Azi pădurile Coipsiiior din vechiul Regat, sînt și ele în flăcări! ! Mine detalii durereoase. , M. P. Florescu, [ Inginer șef silvictatea lui Ștefan cel Mare de o mină de tineri inimoși, îndeamnă spre o muncă și mai intensivă . Intră în tratarea subiectului ales. Amintește de energiile calorice, vorbind de cărbuni, petroleu, etc. și insistă mai ales asupra energiei resultată din căderile de apă — așa-zisul cărbune alb, în termini tehnici — care ar fi izvorul de bogăție cel mai de valoare al României Mari, prin electrificarea C. F. R. și industrializarea întregului teritoriu al Regatului unit. Dar spune d-sa, nu trebuie să ne gîndim numai la sporirea energiei materiale, ci In deosebi spiritul nostru săt fie preocupat de sporirea energiei materiale, ci In deosebi spiritul nostru să fie preocupat de sporirea energiei morale, intelectuale. Cu calitățile rasei noastre și cu o voință nestrămutată, vom învingă desigur greutățile clipelor de după un războiu așa de crîncen, corespunzind transformărilor sociale, din ziua de zi. Termină mulțămind publicului auditor, aducînd încă odată elogii comitetului, cît și făgăduind că pe curînd va fi iarăși oaspetele preșului Vaslui. Auditor Sa pare că goana și setea ds distruge pădurile e la modă, de la politicianii cari au vrut să să creeze chiar și «Creditul silvic» spre a monopolisi bogăția forestieră a țârei, și pănfl la țăranul de jos, eari In ignoranța lui, caută a nu distrugă prin incedii pădurile, dacă nu poate fliffl De la Vaslui Duminecă, 16 octombre 1921, a avut loc, cu o deosebită solemnitate, prima șezătoare culturală a Casei Naționale Viitorul. A ținut conferințe de profesor universitar Hurmuz asta, de la Universitatea din București, tratând subiectul «Să sporim energiile României Mari». Cuvânzătorul Intr’un stil din cele mai alese, după ce mulțumește comitetului pentru cinstea ce l-a făcut, invitându-l să inaugureze seria șezătorilor din toamna anului curent, «i după ce foarte satie făcut de tenacitatea cu care se lucrează In Ce Buletinul Zilei Știri topi radiograms Declarațiile noului Guvern german Cancelarul Wirth a făcut un exposeu declarând că noul Cabinet nu desaprobă mai puțin ca cel precedent, devisa luată în chestia silesiană și declară în mod solemn că ea constituie o violare gravă a drepturilor Germaniei. Cum a fost primit Foch în America Președintele Harding a primit în mod solemn pe mareșalul Foch. In onoarea marelui militar francez s’a dat la Casa albă un dejun la care au luat parte generalul Pershing și numeroase personalitâți americane-Mareșalul Foch s’a dus apoi să visiteze pe fostul președinte Wilson care fiind grav bolnav nu l-a putut primi. Știri diferite Ziarele anunță în mod oficial că plecarea reginei Sofia a Greciei spre Romania a fost în mod difinitiv taxată pentru azi Luni. Regina pleacă via Ssionio-Budistul Rusiei pentru anul 1923 sa ridică la suma de 32 trilioane de ruble. Această cifră in pbliometri reprezintă o distanță egală cu aaeia de la steaua Alpha din constelația Centurionului. Gansris și Baltazzi au expus lui Curzon punctul de vedere grec în chestia orientală și s’au întreținut asupra mediației făcută de Aliați In Iulie trecut. Cu toate acestea n’a fost vorba cita și de puțin despre negocieri anglo-grecești, în vederea colaționării problemei orientale. Primim, cu rugămintea de a publica: «Duminecă 30 octombre s’a celebrat la Breasta, în judatul Dolj, în cea mai strictă intimitate casătoria d-lui C. Argatoianu ministru de Interne cu d-na Valentina Boambă Felicitările noastre cele mai călduroase». Tu felix Costică.. nude.