Neamul Românesc, decembrie 1921 (Anul 16, nr. 275-301)

1921-12-02 / nr. 275

abonamentul Pe un an în țară. 160 lei Pe șaase luni . . 80 » Pe trei luni . . . 40 » Pentru străinătate dublul Foaia Partidului Nationalist-Democrat « «f»?IXISIMIS«**. Apari zilnic Director: N. IORGA REDACȚIA #* Domnița Apasta&la 4. kDMINESTRAȚIA Strud Lipsu ajud Not ni 19 Față de declarațiile amenințătoare făcute de șeful Guvernului în Adunarea Majorităților, parlamentarii aparținînd partidului naționalist democrat repetă imposibilitatea morală în care se află de a lua parte la lucrările unui asemenea Parlament, iar, în ceia ce privește amenințarea, fără exemplu în practicele constituționale ale oricărei țări, rostită de primul-ministru, ei o desprețuiesc. „Teoria“ d-lui general Alaltăieri, majoritățile parlamentare, compuse, cum se știe, din tot ce nația are mai mult, mai inteligent și mai distins, au avut prilejul să asculte, din gura șefului Guvernului, om cu simțul realităților, al legalității și al răspunderii, următoarea Expunere. De cînd a venit la putere, izbind în spate un Guvern care n’avea alt defect decît că tindea sincer la o largă democratizare socială și politică a țerii, de cînd a smuls în cîteva minute un decret de dispîrare a unui Parlament care nu dăduse vot de blam Ministeriului sau ieșit, cu frac și clac, din dosul unui paravan domestic, d-sar tot pe teren constituțional. S’ar putea zice chiar că sacra devisă, căreia i-a fost totdeauna credincios, «Muncă, Cinste, Legalitate», s’a îmbogățit cu încă o formulă: «Constituționalism». Dar ce zice Constituția ? Zice că între d. Schitănescu, a cărui majoritate supt toate raporturile e evidentă, și între Regele Ferdinand cel d’întâiu binnește. Nu : «Vodă vrea și Hincul ba», ci, chiar dacă Regele n’ar vrea — și Suveranul întră în «oricine» al generalului—, e de-ajuna să vrea d. Schitănescu și toate cele sînt în cea mai perfectă regulă. Afară de un detaliu , este o opoziție care nu vrea să joace pe lîngă d. miniștrii de Interne rolul pe care, cu voia sa, îl joacă astăzi d. Madgearu. Și, atunci, aducîndu-și aminte că lîngă d sastă d. Trancu-Iași, subtilul ministru al Muncii, d. general a găsit soluția: deputatul care nu vine e «desertor» și «grevist». Dar pentru asemenea tipuri avem o lege. El trebuie deci«militarisat», adecă pus cu sila pe locomotiva parlamentară, ori, altfel, la Jilava cu el! D. general are o «mînă grea», ceia ce înseamnă cunoscutul „pumn“, cu care poate turti orice spăfirlie, chiar dacă ea n’ar purta o simplă pălărie sau o vulgară căciulă. Așa spun dările de samă, după stenograme, în «Universul» și «Dimineața». -O parte din public se va fi speriat, asta va fi rîs. Dar nu toți vor fi găsit explicația :■ Iat’o : D, general, care a început în cizme de soldat, a trebuit să învețe mulți ani de zile «tioria». Dar un lucru învățat cu greu domină toată viața omului. Așa și «tioria» de acum jumătate de veac a șefului de Guvern. ? Vă place, nu va place, asta e . Asta n’are. Și, dacă vă pare nedemocratică, uitați-vă la stînga dictatorului, și veți , vedea aplaudînd pe d. dr. Lupu.... N. IORGA Glowni politici naționali De cîtra timp arenele publice sînt invadate de o serie a iubitorilor de popor, cari, cu orice chip, vor să dovedească că singura lor preocupare, singura lor grijă, este ajutorarea celor necăjiți. Și ce nu fac pentru aceasta ? Bat satele, străbat [UNK] tavernele, închină păhărele, string mâini», botează copii, cununa fini și cînd nu sînt crezuți, atunci vai, sînt nevoiți să aducă drept argumente: cinstea și originea Prima, pentru că a ajuns o raritate de museu, oare cînd se pronunță tremură toți din jur, și a doua pentru că înlocuiește caracterul și meritele. Pănă mai ieri, la muți , era rușine să spuie că s’au ridicăt din poporul di jos, căci n’ar fi fost băgați în samă. Aristocrația era atotputernică! Astăzi însă, cînd democrația a devenit o marfă la modă, toți spun că sînt democrați prin origine, prin vorbă și prin fapte. Până cînd și papîiști, pun mina pe cruce și jură, că și ei sînt democrați. Giumbușlucurile acestea sînt pricepute însă astăzi de popor, căci astăzi nu mai este poporul de ieri, astăzi , poporul s’a deșteptat și trafi cari și trîmbiță calității, fac impesia unor downi, clownii politiei naționali. Căci în această tristă situație se găsesc politicianii ieftini de astăzi de cînd am ajuns ca ce SBtéjafeqtat&arife fu unica,îndreptare ofertă a antreprenorilor de „spectacole mare...Dâtf timp”. insăy ăâ afișii cloviii politici să fie scoși din arena publică, și,la jocul lor sa adui din gumenii de muncă cinstiți și desinteresați, spre binele poporului și fertalrm neamului, 1. Ștefănescu-Quiu. a unimafle snre Romania î n Zarul The St.Louis.Star, ■%i Societatea bună*. Cu ooasta St. Loub, Masculi, publică * respondență din București,' nu să da,l Otaar Leonard, for saerptor al Alianței Israelite dpi St. Louis, care acum se află Irr reginiiș balcanica în calitat de represintant al unui grup di bancheri americani. O reprodu cetii în întregime . Este o mare diferență intre orașul București, Capitala României, astăzi și Bucureștii pun l am aflnt în iarna anului 1920. Primul lucru care m’a impresionat alunei era starea deplorabilă a străzilor. Dacă cineva mergea într’un automobil sar trăsură, te așteptai în tot momentul să fii răsturnat. Pe străzi erau șănțuri și gropi adunci Casele, asemenea, și pe din afără și înnăuntru, purtau semnete neîngrijirii. Bucureștii este un oraș albit, adevăratul înțeles al cuvîntului Casele sînt ori albe ca smîntînt ori ca neaua, cînd se înignjisc păreții. In loc de văpsea, cum vedem în America, Bucureștenii văruiesc pereții, și, cînd sînt văruiți cu oarecare regularitate orașul prezintă o priveliște serbătorească. Aici nu-i fum, ora : și funingine de cărbune de piatră, cars să înegrească pereții. Casele, afră da pe cîteva principale, sînt clădite pretutindeni între copaci și pomi In inșita mea d’intăiu, aceste oase albe erau de orice culoare, numai albe nu erau Acum e cu totul contrariu Sa curăță și se repară pretutindeni Străzile sînt bine reparate—cele principale desigur, prin mahalale sunt lăsate în aceiași stare mizerabilă în care au fost întotdeauna. Tot cu ooasia primei visile am observat mai multe clădiri neterminate. In construcția clădirilor a fost o mare activitate, dar a venit războiul și a întrerupt toate lucrările Păreții neterminați au devenit ruină. Aceste ruine erau un adaus la cajtele de acuzație împotriva dușmanului care a invadat o țară mică, prosperă și progresivă, care sa ridica din obiceiurile bizantine de veacuri într’o civilizație occidentală. Acum, nu numai că acele clădiri au fost complectate, dar se construiesc altele, multe. Pe oricare stradă ai întră, vezi construinduse. Aceasta, da bună samă, este un semn foarte bun în vederea marilor nesestati pentru locuințe și birouri: clădirile care se construiesc activitate sânguincioasă în areazi foarte mult populația casă. , Biatíreski üínt capitala unei țeri sa/e a ieșit din războiu de trei ori mai mare decit era înainte Pare că fiecare vrea să trăiască în capitala terți care acum, se numește cu mindrU *Romănia Nouă* sau «România Mare*. Lumea vine din toate ținuturile sale și dificerile din jurul ei. Bucureștii sunt un oraș frumos de trăit pentru acei cari au averi să cumpere lucruri care fac viața plăcută. Ei vin din Austria în flămînsită și din Ungaria, fiindcă aici este hrană din bielșug. Speculatorii de războiu — și sînt mulți în Europa, ca și în Statele Unite—, radiază spre capitala României, fiindcă cu bani pot cumpăra lucruri care pentru ei erau numai visuri îndrăznețe, cînd erau niște bieți săraci. Un lucru ce acum este ispitor de la prima vedere este faptul că lumea e bine îmbrăcată lumea vreau să zic, desigur, clasa mijlocie și clasa suprapusă; într’un o mint clasa care se numește meA visile, cea mai mare dineastă lume era îmbrăcată in haine udite. Ieșiseră dintr’un războiu care si-a produs niwte sufe iițe și mari nenorociri. Ochiul cel mai nepractic ar fi observat haine întoarse pe dos de croitori Cari nu puteau vinde haine noi cu prețuri potrivite după mijloacele cumpărâtorului Asum lumea, bărbați și femei sunt bine îmbrăcați Promenadele prezintă priveliștea unei prosperități. Se poate observa că cea mai mare parte din lume a devenit puțin mai corpolentă. Aceasta nu pentru că acum un an și ceva n’a fost hrana da ajuns, ci pentru că, cu un an mai înnainte, poporul a trecut prin o perioadă de lipsă de hrană, și semnele erau încă visibile. Pe străzi puteai vedea automobile care parcă au supraviețuit timpurilor preistorice, sau cel puțin timpului vechilor Români. Acum vezi mașini noi, de toate sistemele și culorile și mărimile. îmbogățiții de razboi se plimbă cu mîndrie în vehicule cu benzină ca și strămoșii poporului român în trăsurile aurite Și totuși, în ciuda tuturor acestor semne de prosperitate, î ei i bancnota țerii de elină pe piați sumei. Cînd am sosit, dolarul era șaizeci și patru de lei și de atunci leul scade, înaonti Hau Cînd, sprin aceste rînduri, poți cumpăra 90 lei pe ui dolar, și nu sînt semne de îmbunatățire a situației. Pe timpul primei mele visite, bancnotele romane n’au fost niciodată așa scăzute. Economiștii de aici dau numeroase explicațiuni cu privirea la scăderea valutei romine în străinatate. Una din ele este că s’au trimis bani mulți în străinătate și au fit constuiți acolo de Romini bogați cari preferă să trăiască la Rris. Un alt motiv este < a Franța: avînd o recoltă proastă de gria, vrea să cumpere recolta bogată a Romaniei cit se poate au un preț mai ieften și, deci, te joacă cu leul roman, coborîndui valuta, fiindcă, atunci cînd va veni vremea să plătească pentru grîu, leul se va ridica din causă că se va mări cererea lui pe piață. Lipsa aproape totală a exportului este ceia ce probabil contribuie mai mult decît toate celelalte cause. In străinătate nimeni nu vrea bani românești entru plata conturilor. Pe de 1ă parte , comercianții români nevoie de bani străini cu să poată plăti obligațiunile lorj Sunt vesel că pot spune că acum nimeni nu va mai auzi zicînd pe cineva. *Voi, Americanii, ați distrus valuta noastră ca să ne puteți speculă.* Pare că este o credință generală că Americanii ar voi mai bine să vază valuta europeană într’o stare mai înflorită, o asemenia valută fiind mult mai profitabilă comerțului Statelor Unite. Cu excepția declinului valutei romane, cineva cu greutate ar băga de samă faptul că, nu mai puțin cu trei ani în urmă, țara aceasta era într’o stre în care se vedeau urmele celui mai distrugător războia. Cum am zice noi în Statele Unite, Anormalitatea* se vntoarce cu iuțeală. (Din z «ral «Aarbdctt».) plin de muncitori cari se întorceau de la lucru. Vagonul a fost sfărîmat în bucăți. Trei muncitori au fost omorîți și ciici răniți Spre seară s’au tras foiuri de pe acoperișuri și de la ferestre. Cîteva gloanțe au pătruns în biuroul oficial al muncii și au nemerit pe di funcționari supt ochii colegilor lor terorisați. Alte gloanțe trase în cursul nopții au căzut în locuința unui restaurator, sfărîmind tuburile de gaz. Gazul a umplut camera și restauratorul cu familia lui au fost găsiți morți Războiul civil a reînceput cu furie. In ultimele 24 de care au fost 13 morți și 24 de răniți. Războiu civil la Belfast Din Belfast sosesc știri extrem de grave. O bombă așezată pe șine a explodit tocmai in montantul cînd trecea un tramvaiu Samaji Maria Regina a trimis Romînilor din America următoarea telegramă: Din îndepărtata dv. patrie vă trimete Regina țerii aceste cuvinte: Inima mea se îndreaptă întotdeauna în duioasă amintire spre toți fiii țerii mele, cari toți îmi sunt dragi, și sunt mândră de acei cari intr'o țară străină depun munca lor pentru clădirea Statului nostru. De va veni Regina în America, veți fi printre cei dintăiupa cari va dori să-i vadă. Maria * Buletinul Zilei Știri dnpi radiograme Logodna principesei Mara a Angliei Principesa Maria, unica fiică a Suveranilor Argiel, t’a logodit cu vicontele de Louvelleslnfalul acesta sa execută hotărîrea Casei regale britanice cei principii și principesele de sînge regil sft se căsătorească numai cu supuși ai Statului britanic. Germania și Conferința de la Washington Intr’un interview acordat de d. Vivieni ziarului «Associated Presse», acesta a făcut oarecari declarații asupra eventualizei admiterii Germaniei în coferința din Washiington. «Trebuie să reamintesc ce am spus în discursul ținut la Gmeva, discurs î n cere am arătat opunerea mea pentru admiterea Germaniei în Lga Naținilor. Franța nu poate consimți să discute drepturile omenirii pe un picior egal cu Germania, înnainte ca aceasta, care este vădit că a violat aceste drepturi, să și fi manifestat printr’o sinceritate prelungită părerea sa de rău pentru acțuunile comisar. Chestiuni din Cilicia Sa anunță că Guvernul din Angora a declarat că siguranța creștiniior în Cilicia trebuie să fi privită ca perfect garantată. Această asigurare însă pare a nu fi restabilit în predarea prntre creștinii din Cdida, de care es se anunță că un mare număr, aproape de dezeci de mii, fac tot posibilul să părăsească Ținutul într-un termin cît mai scurt. Raporturi anglo-japonese Luna viitoare va sosi în Anglia o diligație represintînd cele mai importante interese și afaceri comerciale ale Japoniei. A- ceasta este prima visus de natura aceeste. Delegați vor fi oaspeții Guvernului, primarului din Lorgi, Camerei de Comerț din Lomra și altor orașe din provincie. Un alt eveniment interesant anglo-japones este sosirea pe ziua de mine în Chuham a două vane șacală «Arzuma» și «Japhems» supt comanda amiralului Salo. O serie de serbări au fost oganisate în onoarea visitatorilor, cari varj rămîne în Anglia aproape zece zile. Autonomia Ulsterului Ulsterul prepară noi propuneri. Sinfeinerii insistă asupra unui Parlament irlandes uniform, voind a conceda Ulsterului autonomie în cuprinsul Statului Irlandes. Știri diferite Romînii dîn Sharon Pa, Americani au trimes, prin d. loan Noșială, cu o frumoasă scrisoare, douăzeci de mii de lei pentru școala din Vălenii-de- Munte. Duminecă a avut loc la Ploiești un congres al funcționarilor publici din țară, supt preșdenția d-lui N. Schina. Parlamentul american a fost prorogat pe termen nelimitat. S’a hotărît a ruinarea declarațiilor de imposit pănă la 1 Ianuar 1922. Adunarea națională din Angora a răspins hotărîrea prin care se cerea ca Sultanul să resideze acolo. Constituanta bisericească își va începe lucrările în ziua de 16 Decembre. D. dr. Mezincescu a fost numit profesor de higiena la Facultatea de medicină din București. La 11 Decembre se va deschide consiliul național bisericean din Sibiiu. Vineri, 2 Decemvrie, carele 5 după amiază sa va ținea în localul Casei Șaoalelor ședința comisiei de studii pentru reforma învâțămîntului universitar. Cursul de stenografie pentru studenți ale lui H Sthl subdirectorul stenografilor Camerei, reîncepe Marți, % Deambre, carele 7 - 8 siare, în sala a-l IV a Universtăți- Cursul este gratuit. Va continua în fiecare V,neri și Marți la aceleași oare. In o serie de studii forestiere întreprinsa în munții Argeșului, între altele studiindu-se și flora munților nogri, în special la limita vegiunii forestiere, t>’*a semnalat două eseuri distincte, care merită a fi știute de acei cari se ocupă cu specuțiile științei botanice, și anume: a) da către colegul inginer șef silvic V. Mihftlresme’a semnalat existența Piru ui Cembra in versantul stîng al muntelui Capra (Argeș) da supt Lespizi și Negoiu în buchete și piscuri destul de mari, avînd dimensiuni de ȘFS9 metri lungime și douăzeci de centimetri diametru, și situat la o altitudine de două oue de mitri. b) Tot în această regiune s’a constitat că fiul ea suie , pănă la 1600 de metri altitudine, lucru da aurei dasiul de rar în țara noastră. Chiar la această altitudine fagul a crescut destul de frumos și e perféet sănătos«