Neamul Românesc, ianuarie 1922 (Anul 17, nr. 1-22)
1922-01-01 / nr. 1
ANUL al XVII-lea «-1 î LO BANI EXEMPLARUL Foaia Partidului Naționalist-Democrat * REDACTA: Str. Domnița Anastasia, 6 ADMINISTRAȚIA : Strada Lipscani Noi nl 12 Director: N. IORGA Apare zilnic: I REDACȚIA 12/60 TELEFON I ADMINISTAȚIA 5/41 ABONAMENTUL Pe un an in țară . 160 lei Pentru preoți și învăț. 120 „ Pentru studenți . . 100 „ Pe șase luni ... 80 Pe trei luni ... 40 „ Pentru străinătate dublu. lÉuri de carne sine lei In al ihoc vorbesc despre desvăluirile privitoare la adevăratele intenții ale Internaționalei verzi bulgărești. Cineva dintre propagatorii în străinătate ai ideilor d-lui Stambolischi, și-a făcut serviciul de a spune ce se ascunde supt o firmă colorată atît de pașnic și de simpatic. Dacă înțeleg bine, planul era acesta. Bulgaria, învinsă în urmărirea unor planuri imposibile, nu are o armată pentru a lovi în vecinii și rivalii ei biruitori. In lipsă de tunuri din depositul german și de muniție respectivă, ca și de soldați capabili să le întrebuințeze, se sparge după putință, solidaritatea națională a acestor vecini și, cum de jur împrejur sînt țerani mai mult sau mai puțin nemulțămiți, ce-ar fi dacă i-am ațîța pe de-o parte, desfăcîndu-i din organismul lor național, și i-am organisa unirea Internațională a cărui inițiativă și conducere o avem noi Bulgarii? Două internaționale: una roșie a Germaniei, una verde a Bulgariei, iată însă că unii din vecini nu primesc de loc, iar alții primesc, — dar pentru ei. Corespondentul de la «Revue de Genéve» spune lămurit că la Cehoslovaci ideia este primită cu simpatie pentru ca, pe baza unui nou panslavism, de la Praga, să se domine Balcanii, și Balcanii, firește, se supără. Ce egoiști Cehoslovacii ăștia, cari se lăcomesc la zarzavatul politic al fraților lor! Și, pe de altă parte, ce afurisiți ciocoi — cuvîntul este al lor — Romînii cari nu s’au lăsat cîștigați ! Și, acuma, să împrospătăm unele amintiri. D. Stambolischi ne-a visitat acum aproape un an. Evident, ni-a fost mai ușor nouă să-l primim decit domniei sale să treacă prin mijlocul ospitalității romînești, peste ținuturi in care ai sai, total neprovocați, au adus jaful și rușinea. Dar, în naivitatea d-sale de novice politic, d-sa a cercat nu numai o apropiere de la Stat la Stat, dar și una de la clasă la clasă. Și unii novici politici de la noi și-au zis: verde d-lui, verde eu, țerănist d-lui, țeranist eu. De ce n’am merge la Sofia să ne adunăm în congres pentru a ne pupa... verde ? Numai eu știu cu aâtă trudă am oprit pe unii, și cutare totuși s’a dus, bine înțeles nu ca delegat, ci în calitate de curios. Acuma, cînd se vede despre ce era vorba, morala se impune, decit cel mai bun străin care-ți iubește clasa, tot mai bun cel mai mare dușman al clasei tale, dar care își iubește nația și țara. I. IORGA Șasesprezece ani de activitate Pășind In al 17-lea an de luptă pentru drepturile legitime ale acestei nații, din care am făcut scopul suprem al străduințelor noastre culturale și morale in prin time, economice, politice și materiale in a doua, o privire retrospectiva a activității, rolului și resultatelor la care am ajuns, în lumina principiilor pe care le-am statuat dintru început, și pe care le am acut in același timp de masă și indreptariu al tuturor actelor noastre, este necesară atit pentru precizarea acțiunii noastre viitoare ca factor cultural și politici cit și pentru lămurirea publicului nostru cetitor, față de care avem datorii scumpe Înființat la 1906 în împrejurări sociale aici de tulburi și nesigure, „Neamul Românesc [UNK]" a apărut pe de o parte ca o protestare energică contra politicianismului ajuns la ultima treaptă a decăderii, și pe de altă parte ca luceafărul dimineții, prevestitor de clipe frumoase pentru poporul și neamul acesta, oropsit atâta vreme de cei dinafară și de cei din lâuntru. Și bunavenirea lui o strigă tuturor celor buni ca și ci-Lor răi, în cuvinte de foc și bună vestire, n Am ajuns la virsta cînd trebuie să plecăm în toate dela cunoștința de noi înșine, de la cea mai deplină și serioasă cunoștință a tuturor puterilor și slăbiciunilor noastre. A venit vremea, să lucrăm numai cu puterile noastre oriunde le avem , a venit vremea să tindem numai către scopurile noastre, bine cercetate și alese și pe deplin luminate. Am ieșit dela stăpîn, nu mai putem fi calfa nimănuia, voim să trăim din lucrul nostru pentru a întemeia bine căminul nostru cel mic, vatra noastră cea îngustă. Alții, gospodari vechi, cu casă de ani și de ani, n'au nevoie sa se gindeasca la orice încep. Dar noi trebue să ne întrebăm, să ne sfătuim, să ne înțelegem, clipă de diuă, pentru a nu afla rostul cel adevărat și a nu ne îndepârta dela dinsul. De aceia iese această tipăritură, menită tuturora, celor buni și de ispravă, și chiar celor ce ne șâfâiesc încă, și chiar celor cari sînt în stare a se întoarce. Ea vine, fiindcă trebuie să vină" (N. Iorga „Neamul Românesc” an 1, No. 1, 10 Mai 1906.) Și astfel sâptămîna de săptămină, an de an și zi de zi mai acu în urmă, foaia celui mai inățător idealism cultural și politic, de la care s’a putut adăpa ca de la un izvor nepriânit și înviorător generația celor mai frumoase și mărețe sile al nației noastre, „geamul Românesc“ a strecurat in sufletul nostru și a statornicit in mintea noastră sentimente și idei cu care singure am făcut opera mare a unirii și vom izbuti s’o desâvîrșim, cu tot și rolul oportunismului demagogic și superficial. Prima ideie mare și rodnică a fost introducerea culturii in ponitică, purificarea și innălțarea acesteia de a cabotinismul suficient și arogant al vechilor ei practicanți la,democratismul sincer și demn, pe care gruparea din jurul conducătorului ține să-l represinte în chip de mai nemijlocit. Adam ideii este acefect care reiese din însăși atitudinea necontenită a gazetei, care n’a căutat să se supune gustului public, ci să-l formeze. Căci noi n’am gâdilat niciodată slăbiciunile unora sau am satisfăcut ambițiile și interesele altora, ci am ținut totdeauna să ne păstrăm curați în opera principiilor noastre morale și politice și să ridicăm la acest nivel mare mulțimea desconsiderată și oropsită a acestei nații. A treia ideie conducătoare a activității noastre este naționalismul. Am pornit în considerațiile noastre teoretice de la o rasă reală, singura formă socială desâvîrșită, și singurul factor determinant în descălțarea spiritului public de la jumătatea veacului al 19 lea încoace. Națiunea. V. George CRISA DE CÎNTAREȚI BISERICEȘTI S’a scris în ultimul timp de marea lipsă a preoților, dîndu-se explicări ce nu prea diferă între ele. Mai puțin s’a vorbit de lipsa cintareților bisericești, deși aceasta lipsa este tot așa de simțită, in capitală, la orașe, ca și la țară dintr’un îndoit punct de vedere, ca număr și calitate. Lipsește numarul necesar de cintăreți din cauza relei său materale, din care pricină și calitatea cîntăreților existenți e slabă, dar mai ales aceasta vine desigur și din o rea organisare și funcționare a școalelor de cintăreți. Aceste școli au un regulament și program de studii în care pe lingă moșia bisericeasca s’au prevăzut și ceva studii religioase, ce urmează a se face in timp de 3—4 ani. Supravegherea episcopilor asigura bunul mers al școalei. Din roadele date de școalele de camareți prin unele pârți , procentul mic și slab al absolvenților, vădit este că nu mult interes s’a dat de către autotitâțile superioare bisericești pentru bunul mers al acestor școli. Niciun interes de instrucție, ce li se dă și cum li se dă, înctt obiecte în afără de cfntării și musica bisericească sînt aproape numai cu numele. Ur în ce privește existența dusă de elevi prin orașe, educația ce o primesc in această situație, nu este departe de a servitoilor din orașe, caci multe ori ei sunt nevoiți să intre in diferite servicii, pentru ca să-și poata duce existența și sa-și facă școala, expuși a se molipsi durtrele moravuri și viții ale tigurilor. In revista asociației generale a cîntareților bisericești „Cântarea" s’a exprimat în ultimul timp dorința de a seca o noua organizare, mai solida și mai superioar, școalelor de cîntăreți, in scopul unor roade mai bune, unor cîntăreți la înalțimea trebuințelor de azi ale Bisericii, cu putința de a fi cintârețul și un factor cultural, un ajutor în această privință al preotului cum a fost și in trecut. Trebuie a se da atenție dorinței lor drepte de către cei cu raspundere,glndindu-se dacă n’ar fi bine ca organizarea viitoare a școalelor de cintăreți să fie pe lângă seminarii, ai căror personal, parte, ar putea, în bună măsură șin bune condițuni, da instrucția și educația cuvenită viitorilor cintăreți bisericești, adică viitorilor colaboratori ai preoților, pregătiți în seminarii. In once cas e nevoie a se gîndi și lucra serios pentru Biserica noastră căreia îndoita lipsă numerică și calitativă de azi e păgubitoare. • Dr. 1. N, Scrisori din Paris Opera francesa Repertoriul francez al Opesend. Am ascultat și două opere contemporane, care au o mare valoare. D. Vincent d’Indy mi-a dat o Lé jer de pe Sf. Christophe. D. dandy este în muzica francesă urmașul și continuatorul lui Rameau, după cum genul lui Couperin a dat prin evoluție în cursul timpului pe Debussy. Deci caracteristica lui d’Indy este o structură sobră, ca a unei catedrale gotice, a lucrărilor sale. Desigur, sunt multe ciselări fine în lucrările sale, dar au dantela face preocuparea principală a maestrului, ci bolile grațioase și solide, care se ridică tot mai sus.. Legenda S-tului Cristofor e singura operă lirică a lui Daniy; a durat opt ani la ea. Ea însă reprezintă un pas înainte în genul operă. Orchestra începe să Înlocuiască pe actori In desfășurarea acțiunii și puterea ei de evocare e atit de mare, încit suntem capabili să nu pierdem nici o clipă din minte trâmbtările eroului piesei. In acestă privință, e o pagină nemurioare in operă: scena I-a actului 2 represintă peregrinările sfântului Intru descoperirea adevăratului Dumnezeu. Cortina e lăsată , orchestra singură execută o simfonie, evocând tot zbuciumul sufletesc al celui care nu află ceia ce caută... Cealaltă operă contemporană jucau la Opera cea mare a fost Amar de Dupont. Autorul ei a murit In vârsta de 35 ani și lasă la toți iubitorii de music cea mai mare părere de rău pentru prăpădirea prea timpurie a unui mare geniu muzical. Antar e povestea orientală a eroului legendar, care știe ca și din moartea sa să facă armă de izbindă pentru poporul său. Opera are patru acte, din care e probabil că autorul ar fi făcut numai trei, dacă ar fi trăit. Actul al doilea e, fără discuție, o capodoperă. începutul nei evocă prin musica- i monotonă și plingâtoare tot Orientul cel scăldat in soare, cu cerul veșnic senin, de un semn care te strivește. Iar scena de halucinație de la sfirșitul actului e cel mai bun lucru în această privință pe care l-am auzit pană acum. Ade vărul e ci și artista, d-na Fanny Heldy, a luat cu totul la înălțimea rolului foarte greu pe care a avut sa-l joace, partenerul amsei, d. Franz a făcut din Antar una din creațiile sale cele mai bune. Repertoriul și activitatea Operei pe anul următor nu se cunosc până acum. Se vorbește de modificări care trebuiesc introduse pentru acoperirea deficitelor foarte mari ale Operei. Un moment a fost vorba dur de instalarea unui cineamatograf artistic la Operă, ceea ce directorul a desmințit cu energie. In once caz, situația e destul de serioasă și va fi un mare merit al omului energic și priceput, care e directorului Operei d. Ronché, să poată ieși la capăt cu bine, rei are mai puțin succes în fața publicului țarinan, decit Wagner. Și totiși dl. Rouché, directorul Operei, s’a străduit să prezinte, In General, tot ce e mai de va oari. In literatura •musicală france» începutiriUn iperet sunt minunat de bine represintate prin Castor fl Pollux al lui Raneau. Pare, în adevăr, o feerie din lumea basmelor, cu balete a personifica abstracțiuni ca: ispitele, durerile, teama, prietenia Construcția arhitectonică măiastră a lui Rameau urește într’un tot unitar și delicios, toată dantela și filuețu musiei secolelor trecute. Total deosebită de operă italiană, care pare tăcută pentru cântăreți și nu pentru orchestră și musica în general, muzica lui Ranteau se folosește de vocile omeneșt pentru întregirea armoniei. (De altfel aceasta e o notă generală a musicei francese) In același timp, baletul în costume și ritmul grațios al secolului al XVII lea fac din Castor și Polux un lucru demn de mult mai multă admirație decît i s’a arătat Geniul cel mai puternic creator In musica francesă .^n general, părintele lerne e Berlu lui Berliozamultuoasă, pentru a se putea ginele necesită practice ale op opere capitale * presentate*aotea & 'U’d pen fenide in marealisărei lor b ° 6r. Și astfel, Lji putut fi reabil la o sută de ani după ce au ost scrise,a această categorie e Le s Troyens, care abia anul acesta a avut pentru satba oară, o represintare completă. Deși lungă din cale afară, Les Troyens ține atenția ascultătorilor Încordată și este una din cele mai bune opere ce s’au jucat la Paris. Alăturea de ea, Damnațunea la Faust contribuie la menținerea prestigiului adevăratei musice bune. Pentru a da o idee de gradul de libertate pe care și-o lua Berlioz etnd sursa, vom amintiți celebrul lui Requiem neesiteaza o mie de executanți și n’a fost executat decît o singură dată, supt conducerea autorului. Secolul al XIX- ea a produs mulți compositori francezi de seamă, cari au dat la iveală opere foarte fnimoase , păcat că la noi la țară se observă o predilecție exclusivă pentru curentul italian, când repertoriul modern francez ar putea da a ttea piese superioare. De pildă Hamet al lui Thomas, Roma,o și Julita și Faust ale lui Gounod, Simson și uwua și Ascanio ale lui Saint Saëas, sunt opere în care rolul melodiei e destul de accentuat și însemnătatea vocilor destul de pronunțată, pentru ca ele să fie ușor de urmărit de publicul cel mai puțin obicinuit cu musica. Dar această lătare melodioasă a operelor citate nu le împiedecă de a face apel la Întreaga putere de creație a musicei In general, la efectele de armonie date de orchestră. E de mirare însă că, alături de aceste lucrări, Opera a preluat In anul acesta Hugh :nții lui M yetbeer. A fost un timp cînd acest autor era la modă și cînd toate lucurile lui erau așteptate cu nerăbdare, dar acest timp a trecut. Ceia ce i-a adus glorie ușoară, a fost faptul că el aducea o notă nouă in Franța: Opera In genul italian. In realitate, valoarea lui musicală e inferioară faimei pe care a avut-o și Hughenoții, cu toate că a avut peste o mie eine sute de representații, cu e unul din lucrurile lui cele mai bune. Din mudea cea mai nouă francesa, Opera a represents Le Croi p TfinU ale lui Atei* (12 Dec. 1921 Parîo) Petre Sergescu Metehne Comuniste In congresul comunist ținut la Marsilia s-a dovedit din nou marea slăbiciune comunistă neputința de a reconstrui. După cum în Rusia, chestia agrară, suprimarea proprietății individuale și-a venit de hac, ridicîndu-și în cap întreaga țărănime, la fel în Franța. Aici, partidul comunist nu și-a putut impune vederile sale sindicatelor muncitorești. București, Duminică, 1-în ianuar 1922 Un nou act de nobleță al Statelor Unite Slovacii, locuitori în județele Cenad și Bichș, au hatarit în anul 1919, basiți pe principiul dreptului popoarelor de a dispune de soarta lor, sa se unească cu Romania.O delegație de trei inși, în frunte cu George Habowsky, a fost trimisa la Pars, cu S3 presinte conferinței de Pace un memoriu și sastibuie pentru reconstruirea acestei uniri. Din motive care nu se pot discuta aici, hotuîrea blov clor nu a fost refectata, și teritoriile sus-menționate au fost lăsate Ungariei. In cursul tratativelor,Hrabowsky, care se întorsese acasa, a fost ales deputat n Parlamentul român și la discuția unirii provinciilor din fosta monarhie austroungara la Romă ia acut declarații de aderența la noul Sat roman — cerând ca și parlamentul român sa Intervie pentru respectarea voinței minoritații slovăcești, deoaruce în România Mare vede o garanție pentru 1b era desvoltare a tuturor popoarelor neromânești. In Aprlie 1970, conform hotaririi Conferinței de la Paris, Romania evacuează Bichișul și Cenadul, care trebuie sa ramîna Ungă: ei-Rigat de popuiția slovit a orașului * îapa ca??. tiSiste la padurea orașului, Hratowsky ravfîne, dar cunostind sentimentele dușmănoase ale uingurilor fața de ei, se admiteaza șefului Comisiunii de evacuare, unui colonel francez, cer nd protecția lui Cornelul francez are o întrevedere cu Corindumul trupelor ungurești are s*i da cuvîntul de onoare ca lui Hrabowsky nu i se va Intimpla nume. Cu toate acestea, cînd membrii com.s umor de evacuare pataresc provincia, unde se făcuse predarea orașului, Hrabowsky, care rămăsese Ciți-va pași în urma, este atacat mișelește dela spate, 1 s e Înfunda gura ca se nu poata Striga și a tint intr’o «.aneia. *• Colonelul frances, observed mai tirziu absența lui Krapowsky, se adreseam comunuantului trupelor un 4Uiești Caic si rasp-nde Ca iliapowsky a p ceai in 8pte frontiera ionineasca, insoțit de un detașament de Sfidați lovnini. Liniștita de acest răspuns, comsia de evacuare paraseste și ea Cia- Di, du, sosind pe teritoriu rumanesc, ana ca Hrabowsky u’d trecut troutiera, pe tana,nat decit Cuceiăn, d.rrabowsky nu poate fi descoperit nicăieri. La Citeva zile un alt Slovac, prieten a lui Hrabowsky, Care reușește sa scape ui., tuba, aau eștirea arestarii lui și spune, cui, Hrabowsky a fost crunt bătut, legat cu lanțuri și pariat intre baionete pri oraș și apoi dus la închisoarea de la Gruia. i ias aci In jude at ! pentru o alta trădare, Hrabowsky, bărut și maltratat și launchhsoare, a fost condamnat la moarte. Guvernul romînii aflînd de soarta lui Hrabowsky, intervine numai deci, telegrafic, pe lînga generalul Ttoweridge, șiful misiunii interaliate din Budapesta, care la rindul sau intervine peîngă guvernul unguresc, și pedeapsa de moarte a lui Hrabowsky este schimbatâ în închisoare pe viața, pe care trebuia să și-o facă la Seghedin, unde a și fost imediat transportat Guvernul 1omfa însă nu se mulțumește cu această comutare a pedepsei, și face noi intervenții, cerînd punerea în lbertate a lui Hrabowsky, dar toate intervențiile român zidarnice. Hrabowsky ar fi și azi în miisoare d..ca nu erau Statele Unite. Câțiva Romîni din Cleveland, cetatr-ul americn»ra fiind de cazul lui Habowsky, se adresează fostului Consul american în America de sud, d-lui X ("dorește sa-i tainuim mime !t un prieten al Ronînilor. D. X convingîndu-se de dreptatea causei pentru care pleiează Ronîniî di n Cleveland, se face interpretul lor pe lînga subsecrtarul de sat, d. Fred Deerig. Deși Hrabowsky nu este cetatea 1 amtru,au, d. Deering, inspirat de Inade *entimente de umanitate și dreptate, de care matele Unite au fost călăuzite în tot t mjul roboiului și de atunci încoace, face pașii necesari prin șeful misiunii americane din Budapesta pentru liberarea lui Hrabowky. Guvernul unguresc răspunde ca în închisorile ungurești nu se găsește arestat nicurn om cu numele Hrapowalky. D. t subsecretar de Sta Deeming comunică însă rertrAdi rinnim Í iii aA «ȚI . l, BudarF^a toate datele precise î— In posesia acestor d.te/represe tintui Amunceî miei urme din nou, și guvernul turesc vazînd ca, în fața dovezilor, nu mai pote nega,su it pieSunea moale a Sratilor Unite cedeza și 11 pune în libertate fe Hra Dowskii. FireieWjul nostru slovac este astazi ia P^sgat’ Nu se cuvine ca Romin sa laude pe Romim, nici n’o fac.m. Te puie Insa sa aducem lauda și multumrile noastre cele mei chuuiese in rindul întîi d-ui Fred. Deering și prin el guvernului american, și apoi d-lui X, un demn tu al națiunii alencane. Restul domniilor lor are sa nu servească în.Itaeauua, noua tuturor, și cetățeni am.ncam și cetățeni 10.nr.11, afiaion în America Ca un tademn sa țin> tn cu dragoste ia nubila re^ub.ua a otatelor Uut.e. /(Din zisral .America*) Din provincie Covurlui cerești.—In seara de Duminica ia Decembrie c., Căminul Cultural și-a ținut cortuita șezătoarea culturali Supranific ft. data școli primare era plini de săteni, lucru deosebit de îmbucurător. A vorbi sătenilor despre «Cum trebuie să pregătim viitorul neamului». D. D. V. Țini chemat de conducătorii Dâmnului în acest scop, în cuvinte ce înțelesul tuturor a arătat ca trebuie să ..DiSbtda a Romana de astazi înfăptuită prin o jertfă așa de mare, prin răspîndirea învățăturii de carte, prin întâirea ideii de patrie, lupta împotriva imoralitații de tote felurile, dragostea de munca și solidaritatea naționala. După conferința d-lui Țont a cetit o schița liter ra hazlie D. N. Antonovici, președintele Căminului, anunțînd pentru Duminica următoare o conferința a d-lui profesor Cesar Ursu din Sîrlad. 1