Neamul Românesc, ianuarie 1922 (Anul 17, nr. 1-22)
1922-01-14 / nr. 10
ANUL al XVI- lea n-l 1 © București, Sîmbătă, 14 ianuar 14ft2 Foaia Partidului Natiomialist'llem socrale part alinte REDACȚIA: Str. Domnița Anastasia, 1> ADMINISTRAȚIA : Strada Lipscani Noi nl 12 Director: N. IORGA TELEFON I REDACȚIA 12/00 ADMINISTAȚIA 5/41 ABONAMENTUL Pe an an în țară , 180 tei Pentru preoți și învăț. 1z0 „ Pentru studenți . . 100 ” Pe șase luni ... 80 „ Pe tre luni ... 40 „ Pentu străinătate dublu* „Partid tare“ Sînt „oameni“ cari “se sperie de cuvîntul „partid (are“ și-și zic: „Dă-mi, Doamne, partidul tare“ și a ta nimic. După ce partidul tare se va instala, ne putim ocupa fiecare de cișligurile și petrecerile noastre, fiindcă tot restul — restabilirea cursului leului și punerea la temniță a socialiștilor; și ce alta mar mul trebui mă ross? — o face el, partidul tare, prefăcut la Guvern tare. Numai eu, nu e așa. Și partidul tarcment a da un Guvern tare, eu do. Ioan și Vintilă Biu înnu in frunte și amicii lor personali pe de lături, e una din imilile acesteepoce critice, Husii care,lin mnorocire, ne fac să pierdemn abia vreme. Guvern tare e aceia care se bucură de încrederea deplină a Hegelui și de susținerea majorității Darutmentului. Dar trebuie să turațig, deși nu intră in formulele constituționale , care e aprobat in acțiunile sale de opinia publiccă. Și aceasta presupune aceste acțiuni înseși, pornite dintr’o vedere clară a greutățlor actuale și dintr’o eroică hotărire de a-și aplica măsurie contra oricui, și orice s’ar întimpla cu partidul însuși. De aici resultă insă că un Guvern de partid nu poate fi un Guvern tare. Pe de o parte i s’ar cere să tase iu carne vie și să așeze in funcții pe cei duo buni, orice politică ar face și chiar dacă nu fac nici o politică și nu vroiese s’o facă, iar, pe de alta, el fiind tare prin numărul „înscrișilor", cari toți au venit pentru o funcție sau un avantagiu, el nu poate n ci întrebuința pe cei „neinscriși“ în adincnistruțți, mei loci in aceia dai ,,înscriși și sint mulți, can s’au făcut vinovați de ticăloșiile zilei. Păsuirea unora, instalarea fără merit sau cu merite neîndestulătoare a uitora sint o necesitate a Guvernului de partid tare. Dar termenul acesta măcar de partid tare, pe care l-am luat in sensul obșiuuit, este oare îndreptății ? In regimul sufragiului universal, e tare partidul pe care-l creiaza și-l susține o largă majoritate, pentru ca el servește a se îndrepta mari suferințe materiale sau pentru că el promite mari prefaceri morale. Strigătele de durere, aspirațiile spre îndreptare ale maselor populare divimă, provoacă, măresc și întăresc acest partid. Li are astfel intr’dusul ceva din marile puteri misterioase ale națiunii, din care vine și prin care trăiește. Apariția lui poate fi modestă, dacă a venit înaintea crisei supreme, dar manifestarea lui e impunătoare tocmai prin faptul că el nu s’a născut din solicitări și promisiuni de sus, prin scindăriri și exacerbări meșteșugite, ci prin curentul care duce spre viitor mulțimile unui popor sau smulge spre purificare inteligența acelui popor, ce e mai luminos in conștiința lui. Dar puternic partidul care s’a transmis prin drept de moștenire și s’a complectat in anticamere, s'a îmbogățit la preschimbarea de poliți și s’a popularisat in saloanele unde se fac intrigile pentru a se ajunge la Guvern? Puternici acei cari oferă oricui orice numai pentru a face forma deșeartă a unei popularități mincinoase ? Puternici promițătorii de funcții și de innaintări, de mandate parlamentare falsificate, de pensii și burse, culegătorii” de iscălituri țerănești supt o declarație din care bieții oameni înțeleg doară că e rost de mai mult pământ ? Puternici aceia cari nu pot organiza o manifestație politică la București fără a plăti participanților drumul și întreținerea și cari și trimet iuapoi comparșii după ce ți-au oferit numai spectacolul de cinematograf al defilării șefilor? Puternici aceia cari primesc in față insulele nemulțămiților că n’au intrat in comitete și se roagă să fie sensaț pentru ca mine să primească in față alte insule ale celor cari nu vor fi numiți unile se așteaptă, și totuși se va stărui de ei să rănunțe in partid? Puternici oamenii or indiți să se vadă părăsiți de toți aderenții lor in momentul cinid, pe de o parte, s’ar hotărî să nu facă politică in administrație și falsificație in alegeri, iar, pe de alta, ierarhia lor de bănci pentru partid ar da faliment e \u, nu, puternic nu e un partid crescut și menținut in această condiție, la noua înșelare ce se pregătește, nu parimul liberal e tare, ei slabă e conștința politică a acestei țări, — .de jos și până sus ! \\ 50 HG A CONTRA EPIGRAMĂ în «Viitorul» cetim această epigramă lui N. Ioga. Tu ridici astăzi pe unii Mine pe-alții; alteori Tu ridici pe un nebuniii Doar pe tine te cobori, Quintus Răspundem: A ridicat și mulți nebuni, Dar știm pe cine îl răzbuni: la pin’ acuma nu a fost între nebuni ca tine-un prost. Primus Quintuaului liberal care și-a pierdut speranța la o piesă a dlui Iorga (o să și-o piardă și la piesa pregătită de d. I. I. Brătianu). Dacă nici măcar la teatru Iorga nu ți-i de folos. E că ’n teatru ca și ’n viață Ești același caraghios [UNK] Primus Partidul iubirii L-ați ghicit? Este partidul liberal. Cetiți „Viitorul“ de la 12 ianuar și veți vedea și această minune. Toate celelalte partide se simt în ultimul timp mai aproape unele de altele pe măsură ce furia guvernării se ridică mai sus în termometrul 1 bord. Credeți oare că ele sunt minate de un sentiment mai înalt, de o preocupare izvonitâ din nevoile țerii ? 0, nu ! Deși la un loc ele constituie o putere formidabilă față de aceia a liberalilor, totuși ceia ce le apropie unele de altele este, după „Viitorul“, ura neputincioșilor împotriva gigantului. „Coasta urii“, așa numește „Viitorul“ cercul de fier care se stringe din ce în ce mai puternic împrejurul cetății zidite pe saci cu aur Și, la urma urmei mai știți , se vor fi găsind destui naivi cari sa creadă și această poveste. Ei, dar avem cu toții la îndemlnă o experiență încheiată de curînd, și prea se potrivește acea întimplare cu situația de astăzi a paridului liberal față de celelalte partide pentru ca identitatea lor să nu trapeze și conclusia sa nu se impune cu fatalitatea unei axime. Germania se înarma prin in dinți, miliarde se revărsau în toate părțile, arme nnumârate se adunau in magash, si suflete de vinzare se căutau pretutindeni. „Sintern tan“, era strigatul fiecărui German. Rmmul de satisfacție al omului încrezător In puterea lui materiala întîmpina orice îndoială a aceloa cari mai estdeau și în alte puteri de d acelea ale armelor și ale banului Jugnjoiae de aceasta atitudine, îngrozite de spectrul dominatei exclusive visată de Germani; celelalte țeri se statuiau și inhdiau intre el, învoieli pentru ce vor trebui sa futa în ziua marii primejdii. Se făcuse un cerc de apărare inpotriva cetății nemțești. Și, cine striga? Aliați? Știm cu toții ca el țeseau în tăcere litul prizei lor de aparare utimanii insă umpleau lumea cu vaietele lor. „Putem pizmuiți pentru puterea nosta". „Suntem victima superiorității noastre, și de aceia cercul de fier al urii se stringe împrejurul nostru“. „tot iubm omenirea, de ce sint,nu ași de uniți ?“ Și, tot ce spuneam parca era reprodus din „Viitorul“. Ce a urmat, o știe tot la lumea Victorii intr’un loc, victorii in altul. Cind insă cercul di tier al apărării s’a strins de odată și din toate pârtie cetatea a pimiit și pâmîntul întreg a simțit o ușurare fără margini. E< a conștiința câ sufletul Învinsese materia. Concusia s’o tragă fiecare. Petre P. Strein. CUGETĂRI Nu te mira niciodată câ se poate vinde din nou ceia ce odată ai cumpărat. Cercetari economice Două ramuri din activitatea noastră economică au luat un deosebit arhit acea a cooperației și acea agricolă, prin specialiști, mai împrovisați la inceput, apoi întăriți prin studii economce generale, ori de pură specialitate , un bun și un merit câștigat pentru țară. Specialitatea e bună dar, pentru ca ea să Ut la înălțimea cerințelor, se cere negreșit ca specialistul să se bucure de o cultură deosebită, filosofică și istorică în primul rând. Prin filosofie, atunci Mpdea nu se reduce la simple stuții de psihologie ori de logcă, specialitate pentru a mucezi prin cărți, se pot căpăta acele vederi sintetice, atit de utile in practica vieții și, s’o spunem in treacăt, tomai aceasta in inte'esul Invățămintului filosofic. S’au adus și se aduc critice unui invățămint al Istoriei filosofiei, și pe drept cuvint, spunindu-se că nu pot folosi la nimic concepțiile doctrinare care sunt atât de departe de viața practică [UNK] iar noi trăim Evident Atunci când Istora filosofiei urmărește discuții interminabile asupra înțelesului pe care un filosof a voit să-l dea unor termini, seriindu-se volume inutile asupra lor, înseamnă pe românește a bate apa baoină. E cu tonul altfel Insu eind, analisind fondul rine/ doctrine, cineva caută să vindă cît di puțin înlănțuirea fenomenul, cel puțin a vieții, iar asupra cunoașterii de aproape a vieții, istoria e invățătoarea de căpetenie. Pentru a ne ocupa de studiile economice, la ce ar putea folsi principiile economice, de pildă, dacă Istoria nu arată că e și o altă cale de urmat? Un exemplu dintre cele mai caracteristice îl putem da tocmai asupra economiei politice care în vremile noastre s’a sălbătăcit, s’a prefăcut într’o adevărată bălălie Școala tibirală, de bine de rău, iși crease principii stabile de econmie politică. Școala socialistă a căutat să se distugă prin faimosul intervenționism de Sa, in muncă și distribuirea produceri ei. Dar, pintru că apărarea de Sat a deschis larg porțile speculei muncii înseși, pentru ca in viața de Stat biurocratismul este un răgaz care face numai sa se prelingă dupa voie producția, distribuind-u pt placa in interes propriu, lucrurile s'au tutucil din ce in ce mai mult pentru pierișii oameni de Stat, f ăcinuu-i să oscileze spre libertatea desăvirșită a arculaței economice și a inervenționa ismami de Stat. In pina la soluționarea problemei, prin stabilirea unei economii politice — termen consacrat pe buse sociologce, nu erit până un present decit semne. Aaste semne care au început să apară însă sunt de nouă feluri: ttore Le și practic. Cele teoreice se rezumă în afirmarea care a început să-și facă loc chiar în lagărul socialist, Ideia pusă de cei vechi la masa chiar a economiei politie. Statele sunt organisme care iși au viața lor proprie aparte, iar progresul omenirii nu poate să se realiseze decit in funcție de organismul social; cu alte cuvinte, cu ctt Statute națonale se vor întări, cu aut omenirea in general va progresa. Numai că trebuește tăcută aci o distincție hotărîtoare. In vechile concepții de stat organice se ajunsese la credința pe care și astăzi o mingne unii teoreticieni analfabeți, că un atat individul nu trebuie să fie decit o neată Desigur acei teoreticiani sunt extremiștii, ai dreptei ca și ai stângii, din viața politică contimorană, unii, ca și ceilalți, punând mari stăvoare progresului social al omenirii in general. Oricum ar fi insă, ceia ce in adevar rămâne din frământările sociale ale lumii de astăzi e nevoia din ce in ce mai mult simțită că mersul «mnomie »/ vieții individuale, sociale și universale tribuieste privită din punct de vedere social al legăturilor dintre oameni. Dacă această operă este imensă de îndeplinit din punct de vedere teoretic, ea este uriașă din punct de vedere practic. Aceasta pentr’o simplă afirmare dintr'o concisă telegramă nu se desfășură înainta ochilor. Consiliul suprem, într’o ședință din Paris, a opinat pentru Instituirea unei monede unice pentru a scoate din întrebuințare moneda depreciată a multora din Statele europene. Evident că această chestiune ne interesează în cel mai mare grad pe noi, (ară cu mare producție, dar cu moneda depreciată prin incapacitate politică și, să spunem cuvîntul, trăiește in guvernare. Și, cum la nui cel dintîiu lucru care s’a îndeplinit după războiu a fost să se încheie c invenții comerciale cu țeri definitiv sleite, ca Austria, ne instăimtntă numai ideia că Interesele nu ni vor fi apărate cit de puțin la viitoarele banchete cu șampanie. In lupta dipomatică se cere cunoașterea istorică și social a vieții popoarelor cel puțin, și, pentru ca cineva să fie în stare să hată astă, precum e cazul, de viitorul economic al unei țeri, orice specialist improvisat putindu-se bucura de astfel de oameni, e o datorie pentru acei cari au ceva cunoștințe in specialitate să-și spună de mai înante cuvântul lor. Pe cit mijloace,e nu vor permite, nu vom da și noi părerea asupra monedei internaționale, de îndată ce nu va fi prin putință O l>. SCRABa Politica maghiara fată de România (Cum o vad alții). Martie ziar englez „Daily Mail“, publică un articol interesant asupra situției din Europa centrală, indstind mai cu seamă asupra manevrelor maghiare. „Ungaria, redusă la proporția de un sfert din fostele sale limite, in loc să se mulțumească, Ireaim ar trebui și cum ar fi in interesu său, cu puținul cărbune și grîu cel mai poseda, cred ca nu-i rămine nume mai bun de facut, decit sa caute piicine cu lumânarea, ca sa și consulireze situația. Nu se gindește că, prinsă intre noua daca nu trei țari, »ufi knt cunoscute ei ca vrăjmașe neinpacate, nu trebuie să caute mijlocul existenței sale naționale pr n cai pline pe urme de singe ! Două sau trei săpâmi,ii abea trecut-au, o știe bine Ungara, de cina 15.000 de Romini se găseau la cromiera sa și că, numai gratie intervenției aliaților, convinși de politica ei nenorocită și nesigură, a scăpat de la o amenințâre vitală.... Ungurii, la Încheierea tratatului de pace au fost supuși unei dezarmări obligatorii și constinși să se mulțumească cu un armament redus, punîndu-se singuri la discreția învingătorilor, silit să stea cu brațele încrucerate,ori să plătească oalele sparte, ca Albanesii. Din fericire, Romînii au știut cu cine au de a face. Cunoscind ce fel de vecini au, ei și-au asigurat situația astfel cum dictau împrejurările, in loc să ii culce și să doarmă liniți pe amindoua urechii« fiind învingitati Buletinul extern Guvernul italian pe baza hotârârii de la Cannes și prin intermediarul „representanței economice“ rusești a invtat pe Lenin la conferința de la Geneva. Lenin a primit telegrafic trimiterea de delegați, încercarea demisionatului președinte irlandei de Valera de a reveni la suprafață cu radicalismul său a căzut. Se va forma un Guvern provizoriu. Armata englesă se va retrage. Se anunță că arhiepiscopul de Udine își va visita credincioșii aflători în România. Insurecția din India a fost înăbușită. Revoluționarii bulgari au „condamnat“ pe ministrul Greciei la Soia, și acesta s'a plîns Guvernului. Mai mulți greci au fost de asemenea „condamnați“ și unul executat la Varna. Guvernul provisoriu irlandei va ieși din alegeri care se vor face în curînd. E vorba de a se aplica programul ministrului francez Loucheur, care prevede „un consorțiu de bancă internațională cu un capital de 20 de milioane de livre Sterlinge, platibilă de deosebitele nații în moneda lor națională“. Consorțiul va avea sindicate în deosebite țări. Duminică se deschide congresul italian pentru export. JSMf ÄJrtöJEAU Date și datini Am petrecut iar, cîteva zile, în mijlocul intensei vieți culturale și politice a Clujului. Este neasămărat sentimentul ce resimți văzind puternica pulsațiune de viață românească în această capitală a Ardealului direrat: un trup voinic, linii puternic reliefate, mușchi proeminenți; și, totuși, corpul acesta viguros tresare adesea supt influarea convulsiilor prin care a trecut, iar gura însemoșată, așteaptă încă leacul însănătoșirii statornice... Lăsați precupețirea, lăsați interesele de gașă și de tarabă, voi „specialiștii 4 iscusiți cu diplome din Bizanț și din Fanar și intindeți fratele , cu mină de frate, doctoria vindătoare. ... Dar bag de siolă că, în locul „cronicei*4 obișnuite, s.a alunecat asupra unor reflexii filosofice. Să trecem la chestie. Cele două calendare, își arată fețele inerte. În vreme ce noi așteptăm zilele Nașterii Domnului, celelalte „limbi"“ își prăznuiesc sfinții, după calendarul nou. Sîmbătă, în ajunul Anului Nou, după acest calendar, alerg la conferința dlui prof. dr. Romul Boilă, în localul ziarului „Patria“. Este începutul ciclului anunțat de către Careul de studii al partidului național-romăn. (Să nu se supere „specialiștii“ de la Clubul Național... liberal, cari cred că partidul lor a monopolisat studiile politicosociale în RomâniafVîaie. Conferențiarul vorbește despre „Democrație44 și despre votul obștesc, arâtînd abuzurile ce se fac în numele acestei democrații, precum și care ar fi democrația adevărată, aceia care nu exlude pe unii din fiii țerii in favorul altora, el cere ca toți să conlucreze, nesilit și cu aceiași dragoste, pentru binele țerii «are este bi»e!» tuturor. Vorbitorul citează pe Montegneu, Blunskirk și alții, pentru a demonstra fesa sa că, într’un Stat adevărat democratic, nația întreagă presideasă la guvernarea țerii, pri represintanții săi, cari trebuie să fie fiii cei mai buni ai Neamului, „poporul” luînd parte la această represintare, în proporție justă cu rntngul. Bătrînul dr. Isac, care presidează, în lipsa titularului, resuimează conferința, arătind foloasile cercurilor de studii și rechiemînd luarea aminte asupra unității de cuget și simțire și asupra luptei pe care a dus-o — cu iceea jertfe — pentru binele Nramului generația din care face parte. * 1 în aceiași sară, cedez stăruință și curiositații de a lua parte, în catedaua „Palace44, la serbătoarea revelio iului catolic (Silvester Abend). Pacea cea mai interesantă o formează psitologia acelei mulțimi de oameni care se îmbulzește in cafeneaua (nou amenajata), până la o oară foarte tirzp, cei ma mulți intrind și retrăgându-se anevoie, din cauză că toate locurile sunt foarte ocupate. La miezul nopții, potrivit datorii, cunoscută și la noi, se se sting luminile, și lumea primește cu un chiot imens întunerecul premergător luminii Anului Nou. Apoi, în mijlocul junetului orchestrei, a zgomotului ,are creste, a turnului de țigară, a meselor și scaunelor care trec din loc in loc, de-asupra capetelor publicului, personalul cafenelei. In ținută ireproșabilă, aduce câțiva purcei vii, albi, curați, cu panglicuțe roșii la gri. Purceii fac polul meselor ; fiecare visitator (foarte mulți Evrei) pune mîna, ciupește, ori trage de coadă și de urechi pe bieții purcei, cari țipă îngrozitor, Ș