Neamul Românesc, martie 1922 (Anul 17, nr. 46-71)
1922-03-03 / nr. 47
0 r1 508 AICI EXEMPLARUL Fondal J Partidului Nationalist Democrat REDACȚIA: Str. Domnița Anastasia» 6 ADMINISTRAȚIA ; la UNIVERSUL, Breton nu 11 director: N. IORGA REDACȚIA 5/41 și ADMINISTAȚIA 13/7 TELEFON ABONAMENTUL Pe un an in țara 160 lei Pentru preoți și invâț. 120 . Pentru studenți . . 100 „ Pe șase luni . . . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dubiu. Prin demagogie la tiranie Aceasta a fost lozinca, nemărturisită, a partidului liberal. La început revoluționari și roșii ca moțul curcanului cînd se aprinde, ei au frămîntat tara decenii întregi, vorbindu-i de egalitatea pe care n’o profesau și de libertatea pe care n’o voiau. In mijlocul satelor, cum scriu contemporanii, prin cluburile dela 1870 și dela 1880 ei erau — ce sunt astăzi teraniștii, vrednicii lor emuli, cu cari se mănîncă așa de rău tocmai pentru că samănă așa de bine. Republicani ca mulți dintre aceștia, adversari ai ordinii stabilite, făgăduitori ai fericirilor imposibile, răscolitori ai pasiunilor și atîtători ai urilor, nerespectînd niciodată pe adversari în onoarea cărora și a familiilor lor loviau, nu din minte adevărată, ci din calcul viclean, astfel au fost liberalii fermentul, elementul de descompunere a unui vechiu regim în care măcar munca era muncă, cinstea era cinste, credința era credință și fără ele nu puteai trăi. Nu e una însă din aceste trăsături de caracter pe care să nu o aibă noua colectivitate teroristă. Azi partidul liberal digeră în beatitudinea-i pentru succesele repurtate și pentru viitorul asigurat. Pe divanurile aurite ale băncilor se răsfață fiii acelora cari tremurau iarna în pantaloni de dril și cari împrumutau dela singurul cămătar dintre ei banii pe cari acesta pretindea că-i are deja niște bancheri evrei. Mîne, cînd în loc de Neamțu de la Craiova va fi Coandă de la Argeș, exact același lucru-1 vor face rivalii țerăniști. Cei cari strigau contra persecuțiilor, cei cari amintiau cu lacrimi de „pînea amară a exilului“, cui cari invocau închisorile în care-i aruncase „reacțiunea“, azi taie și spînzură, adecă arestează și ciomăgesc după ce cu vre-o zece ani în urmă împușcau în massă pe vechii lor amici de la sate, revoltați contra lor după ce fuseseră de atîtea ori învățați a se revolta pentru dînșii. Tocmai așa vor face țerăniștii cari urlă azi supt loviturile demagogiilor deveniți tirani, ei cari așteaptă ceasul cînd din demagogi vor ajunge a fi aceiași tirani. Grosolăniile cu care azi acopăr pe adversari, oricît li-ar datori, nu sînt altceva decit lovituri pe care nu se pot da, prigoniri pe care nu le pot săvîrși, infamii pe care nu se pot îndeplini. Ca scop, stăpînirea exclusivă a terii, la unii ca și la ceilalți. Stăpînirea prin forța materială, cu desprețul factorilor morali și cu indiferenta fată de cultură. Ca mijloc, demagogia desfrînată până ajung în scară. Ca arme, terorisarea. Cine va trăi de acum în douăzeci de ani, dacă însuși „terărismul“ își va fi ajuns scopul pănă atunci, va vedea că am avut dreptate. Va vedea — $i va suferi. N. IORGA CflNDi Oflcti NOȘTRI CONSTANȚA La Cameră N. Chirescu. Avocat, I. Radovici. Octavian Banciu. Grigore Filipescu. La Senat Constantin Parian ©. N. N. Cergău. Semnul partidului faționalist-democrat tili ai agilii înainte de a vă hotărî cui să dați votul vostru la alegerile pentru Cameră, veniți mîne Vineri, la marea întrunire cetățenească care se va ținea la oara 5 după masă, în Sala „D/CIA”, unde vor vorbi aceia cari au fost totdeauna cei mai neînfricați apărători ai drepturilor voastre nesocotite de toate șirurile de guverne oligarhice cu care ni-a fost hărăzită țara. Veniți toți cei cari nu vă îndoiți de dreptatea causei voastre și vreți ca ea să triumfe. SCENE ELECTORALE DIN SUCEAVA Liberalii agită împotriva Unirii Am străbătut întreg județul Suceava și ce ni-a fost dat să vedem, să suferim și să auzim întrece orice așteptare. Trecem cu vederea mărunțișurile diabolice prin cari administrația a căutat să întreție teroarea : chemări la posturile de jandarmi, arestări de propagandiști, încercări de a strica întrunirile prin jandarmi deghizați și bătăuși, reținerea certificatelor de alegători de la partizanii noștri, închideri de crîșme, mori, etc., violarea scrisorilor (chiar a celor recomandate), întocmire de „liste negre“, întîrzierea trenurilor pentru ca să piardă candidații opoziției legăturile și să li se zădărnicească întrunirile, vînzarea lemnelor din pădurile Statului numai la presentarea biletelor roșii de club (vezi pădurea Bondea-Neamț), inspectarea școlilor — neinspectate cu anii — în zilele și satele în care noi soseam (căci acesta e singurul rost al așa zișilor subrevizori, veritabili și ordinari agenți electorali), băutură gratuită dată generos de boieri cu vechiu blazon nou financiar, ca V. V. Teodorescu, etc. Ne oprim numai la acelea, care oglindesc o mentalitate periculoasă și nu facem o datorie a se denunța autorităților și opiniei publice. Agresiuni organisate de autorități Am ținut o întrunire în ziua de 15 Febr., la Drăgușeni. La intrare în hanul Gafencu, unde avea loc adimarea, suntem atacați de o ceată de vreo 30 bătăuși îmbătați, ni se spune, de d. Sturdza, candidat liberal, la crîșma lui V. Ieremia. In fruntea cetei pășia țanțoș însuși primarul la braț cu crîșmarul. Lupta a ieșit în favoarea noastră — căci a fost o adevărată Luptă, grație calmului ce am păstrat, căci însuși șeful secției Cristești, un oarecare Casapu, asmutia pe bătăuși împotrivă-ne. Dați afară din han, bețivanii au spart geamurile. întrunirea a fost impunătoare și zădărnicirea planului ticălos a impresionat satele vecine în bine. La 21 Febr. am fost la Baia. Noaptea, pe la 11, pe cînd ne pregăteam de culcare, casa învățătorului Pintilie, unde găzduiam, e înconjurată de țigani îmbătați de însăși primarul și notarul satului și conduși la asalt de însuși șeful secției Mălini, venit „în inspecție“, și șeful postului Baia. (In aceiași zi „inspectase“ și d. prefect Mazăre, din nenorocire profesor, comuna. O simplă coincidență ! . Țiganii băteau cu ciomegiie în garduri și șură și se apropiau, după toate regulile tactice, tot mai îndrăsneți de casă. Familia gazdei plîngea. Asaltul a fost respins numai în urma focurilor de armă ce am tras. Pe cînd fugiau ciorile, am zărit silueta celor doi jandarmi înnarmați. D. locot. Costinescu a anchetat cazul a doua zi. De ciudă că întrunirea dela Boroaia a ieșit măreață, și că satul Giulești — socotit fortăreață liberală — ni-a oferit o adunare din cele mai populate, jandarmii organisează un atac banditesc la drumul mare pe șoseaua Gilești-Bărăști. Trecind repede pe dinaintea noastră, jandarmii, în număr de 3 (că aceștia erau ni-au mărturisit-o apoi martorii Ilinca și Dănilescu, cari au ajunuc la lovarea pianului în moara Weissmann am 13 orașul, se negliseaza și ne atacă cu ciomegele, rănind ia cap pe caeianul v. Caimua, care ne insulta și la oraț pe subsemnatul și pe prietenul V. Humegea. Am scapat numai rapind un Paston pe spinarea unuia amei și dind apoi bicm cailor. Agitate periculoase D. Sturdza a promis locuitorilor din com. Miroslăvești că-i va scuti de dări — de orice dări — dacă votează pe liberali. D. St. Ioan, care a uzurpat șefia liberalilor, pe cînd se afla în ziua de 22 Febr., în cancelaria Administrației moșiei regale din Crucea, a declarat că cei ce nu votează pe liberali „dau o palmă Regelui“ și că pe toți îi va trece pe o listă neagră și vor fi urmăriți aceștia pănă la moarte de.... Sfat. Tot acest domn la Broșteni, Borca și Panaci a îndemnat pe oameni să dea cu parul în noi, de vom îndrăzni să venim pe acolo, iar la Dorna i-a sfătuit „să ne dea de gît și să ne arunce în Bistrița“. La adunarea ce am avut la Dorna-Ortoaia (ca să vedem,dacă ne aruncă în Bistrița), ajutorul de primar, liberal, I. Cojoci, fost primar împilator supt Unguri, cere cuvîntul. Cum noi obișnuim să lăsăm pe adversari să nu puie întrebări, I. Cojoc începe să strigem în aprobarea unanimă a liberalilor și în stupefacția noastră — că Ungurii sînt mai buni ca Romînii, că nu- ni trebuie Unite și să profere injurii la adresa Ardelenilor, pe cari liberalii i-au desrobit. Atragem atenția șefului de post asupra gravității faptului, dar acesta nu reacționează. Locuitorii din Dorna ni-au spus că același Cojoc a ținut un discurs cu un cuprins identic în fața stăpînului său Șt. C. Ioan, și că acesta o aproba. De altfel „discursul“ Cojocului unguresc nu era decît un ecou al cuvîntărilor antiardelenești, pe cari „șefii“ liberali le țin în unele sate.. Și acești domni inconștienți au nemaipomenita îndrăsneală să ne facă bolșevici pe noi, cei cari am făcut din întrunirile noastre o adevărată școală de caracter și de civism. Scenele urîte ca și vînătăile de pe trupurile noastre vor trece, ca un vis urît. Nu ni vor rămîne în suflet decît amintirile înduioșătoare. Vedem și acum ochii umeziți ai sătenilor din Șoimărești la vestea că învățătorul lor iubit București, I Buletinul extern Miniștrii Afacerilor Străine ai marlor puteri aliate se vor întruni la la Mart la Paris pentru a discuta chestia Orientului, în Camera franceză se discută proiectul de lege asupra recrutării. Raportouil, locot.-colonel Fabry a aratat motivele pentru care serviciul militar se menține încă la 18 luni. Poate în 1925 împrejurările externe vor îngădui reducerea lui la un an. Ultimile vești arată ca punct de program a Conferinței de la Genova limitarea armamentelor pe uscat. Guvernul polon desminte știrea care anunța încheierea unui tratat politic cu Ungaria. în Silesia un detașament italian a descoperit un deposit de arme și munițiuni intr’o pădure de lingă Poinic-Kravar, districtul Ratibor. Germania a mai vărsat 62 milioane mărci aur comisiei reparațiilor. Pănă acum Germania a achitat din datoria cuvenita puterilor aliate abia șase miliarde și jumatate^^^^^^^^^^^^^^^^^ V. Drăgușeanu, un erou modest, e concentrat, și jurămîntul lor că sute îi vor ținea locul „în luptă“. Văd și acum grupul de săteni din Fîntîna-Mare ieșit cu furci de fier să nu facă gardă după agresiunea de la Giulești. Vedem și acum pe cei 4 călăreți din Preutești, — jud. Neamț, — cari, auzind de lupta ce am dus pentru săteni, ne-au invitat să le ținem o întrunire, ceia ce am și făcut în mijlocul unui entusiasm delirant. Vedem și acum garda de săteni, care ne-a atinut calea pănă după miezul nopții de la Febr, la intrarea satului Cristești, ca să ne apere împotriva unei noi mișelii plănuite de liberali. Și acestea, precum și alte multe mărturii vii de iubire ce am primit în timpul propagandei nu dau puteri noi și nădejdi îndoite la lupta ce ducem spre sigură și grabnică isbîndă. Virgil Tempeanu Din Craiova Caracterul luptei electorale, pe zi ce trece, devine tot mai sălbatec și mai ilegal. In sate, jandarmii au aspre porunci să nu lase intrarea liberă decît la acei cari presintă un bilet de identitate iscălit de d. Neamțu. Și fiindcă acest procedeu e folosit și în alte județe, avem dreptul să credem că el pornește de la persoane mai autoritate decît do. Neamțu sau Vorvoreanu de la Mehedinți, oameni cari socotesc județul o moșie, iar localul prefecturii drept un conac. Să povestim unele cașuri din cursul săptămînei trecute . Candidatul oposiționist, d. V. Rădulescu, fostul prim-președinte al trib. Mehedinți, intrase în comuna Breșnița. Imediat — conform ordinelor date — telefonul anunță d-lui prefect această intrare, și se poruncește jandarmului astfel: „să fie legat cot la cot, ca hoții de cai, și trimis la Severin“.— Cînd această poruncă a fost dată ,pe lingă alte persoane, se afla de față și d. P. Gîrboviceanu, pe care-l rugăm să confirme, pe cuvînt de onoare, temeinicia afirmațiilor noastre. Dar insultele și mijloacele de corupție nu au nici o margine. La Dolj, preotul Popescu- Breasta, profesor la liceul Carol I și candidat pe lista liberală, în întrunirea publică de la Filiaș a cerut sătenilor să nu voteze lista cu coasa, fiindcă în fruntea ei se află un Evreu, N. Iorga. — Alții afirmă — deși isvorul e cunoscut — că acest N. Iorga, în viața lui imorală, a lăsat pe drumuri doisprezece copii de la trei soții. Prefectul de fapt al județului, d. I. Florescu, arvunește sătenii, cumpărîndu-le cu bani — nu boi, cum făgăduiește, — ci conștiința. O spune însuși săteanul Cotăran din Bîrca- Dolj. Acesta-i programul și activitatea partidului liberal în aceste clipe. Acestea sînt împrejurările în care iea naștere parlamentul legal al României d-lui Brătianu. Oameni experienți — nu naivi lipsiți de simțul realității, idealiști plini de avînt, — vor intra în stăpînirea moșiei care astăzi se întinde de la Sătmar la Cavarna și de la Hotin la Severin. Șt. Meșteru AL TREILEA RAVAL Unui prieten... februar 1922: ... Nu ți-am scris de mult, dragul meu! Cînd i-am trimes ultima scrisoare — era atîta liniște și frumusețe! Pretutindeni natura era în plină sărbătoare ! Ce frumos și cald era! Ia mierul curat și senin — vietățile harnice — împrăștiau atîta zumzet de veselie și viață!... Iti scriu, iubitul meu, iar din același loc de unde știi! Pe la geamurile înghețate suflă crivățul grozav al unei ierni năprasnice ! Sînt cu răvașul tău în față și ca întotdeauna îl cercetez cu drag și voie bună ! Tu pui în slovele tale credinți! durere, pui patimă și frămîntare!.... Din tot ce-mi scrii, prietene drag, eu văd că tu ai rămas același! Că nimic n’a venit săti alunge icoana gîndurilor triste ce te încunjură ! Că nimic n’a înseninat în calea muncii tale obositoare! Idealul ți-l urmezi trecind prin aceiași misantropie și decepție, și lupta ta este atît de grea ! O cu altă duioșie — eu care te cunosc — îți recunosc dreptatea ! Soarta a fost prea crudă pentru tine! Te-a asvîrlit acolo intr’un fund de sat — încunjurat de rîpi prăpăstioase! Singur! In isolarea ta — sălbatecă — toată lumea te-a uitat! Nimeni — cu drept cuvînt — nu te vede! De munca ta de salahor — nu spune nimeni o vorbă bună.... O povață, — o mîngîiere — nu ți se dă! Din cei cari vreodată îți deschid ușa școlii nu cată vreunul să-ți înțeleagă nici nevoile și sufletul nici atîta ! Dar măcar de te-ar lăsa în pace ! Cum spui, unii din mai marii tăi vin să te vadă — ca o patrulă inamică — ce faci!? Cînd nai ajuns să faci pe gustul fiecăruia, o vor spune, dar cum lucrezi, ce ai lucrat, — ci și cum — nu vor să știe ei !.... De altă lume să nu vorbim ! Ai dar știu scumpul mieu,— de cerul ce nu se poate cere ? Să fii „arhanghelul — pe pămînt“. In școala ta — să fii Duh sfînt! Să rupi — cum și faci — suflet din făptura ta și să te mistui ca o luminare... Da’n afară de școală? Ești dascălul poporului! ! Să nu uiți datoria către poporul tău ! Să nu uiți că trebuie să-l luminezi. Să te pogori în adîncul sufletului său! Să nu-l lași! Să muncești din zori și pînă’n noapte — ca tot — să se prefacă, să se înnalțe în jurul tău Ca un raiu ! Asta este datoria ta ! Tufă poporului obște, bancă, cămin. Dă poporului tău cărți și sfaturi de folos ! Indrumează-1 către biserică și școală. Fă-i să respecte legile! Sfătuește-i cum să-și întemeieze gospodăriile, grădinele, livezile... Fă-1 să tină la datinile și cîntecele lui, la țară, la neamul lui..... Dar cite n’ai tu de făcut pentru școlarii tăi, cit și pentru poporul în mijlocul căruia soarta te-a hărăzit dascălul lor ! Numai pentru dînșii să ai grijă ! Grija ta, grija de tine, să lași pe sama șefilor ce-i ai! Să vezi ce grijă duc de tine... și ministrul știe!... căci vezi dacă n’ai să faci așa — nu ești bun de nimica ! Ș’acum, cu toate acestea, dragul mieu „cînd văd și știu toate așa cum sînt", dă-mi voie să mă opresc un pic mai mult — la datoria ta din clasă. O, dragul mieu, acolo e întăiit de toate chemarea ta cea mai sfîntă! Acolo este altarul slujbei tate! Acolo și tu ești preot — ești împăratul sufletelor care te privesc! Ești îndurerat, ești închis la suflet — de-atîta nedreptate ce vezi — ce întîmpini..... Nu intra la dînșii mîhnit! Nu căuta în ochii lor naivi, tulbure și amărît! Nu ! Desbracă la pragul clasei tale toate necazurile, uită toate fărădelegile... Silește-te — cînd intri acolo la ei — să devii bun, blind. Să te faci părinte senin și vesel Căci tu pui la temelia sufletului lor piatra prețioasă. frumosului, a iubirii și a dreptății... Nu uita că așa cum te văd pe tine, te fură și așează pe fundul sufletelor lor ! Și pentru ce să le torni în inimă întăiu, pe fata lor mai apoi, pecetea necazurilor și decepțiilor tale ?... Mai bine, lasâ-i! In clipele acelea de mîhnire dă-le libertate ! Pune-i să se joace! Ma mult ar cîștiga așa și ei și tu ! Vezi, noi avem un rol delicat! Nu putem păcătui ! Eu așa te sfătuiesc! Spun lucru cinstit! Iar dacă — dragul mieu — zborul sufletului nu te lasă — dacă ții cu orice preț să-ți întinzi povara muncii și dincolo de pragul școlii — de a sama bine ! Datoria aceasta e sfîntă și mare, dar grea și complicată. Aici n ai a face cu elevi! Aici ai de furcă — cu tot soiul de oameni — mici și mari — ca vîrstă și ca suflet. Ai de luptat cu școala societății. Să nu te arunci pripit ! Să nu-ți faci vînt prea tare. Lumea este cum e în realitate ! Ea este cum e în realitate ! Cunoaște-o ! Netăgăduit însă — orice-ar fi — trebuie să muncești. Lucrează pentru binele obștesc ! Ești dator ! Dar să nu lucrezi niciodată — gîndind că vei avea vreo răsplătire ! Nu ! Ar fi să spun încă odată un lucru atît de banal! Tu nu vezi că așa este în jurul tău !? Cine,are răsplata?! Sunt la sfîrșitul răspunsului mieu! Cele ce ți-am înșirat pănă aici, dragul mieu, sînt cum sînt! Dar iată ce este mai principal : tea sama la orice, dar ien sama mai ales de liberali! Să fii bine măsurat în toate, căci cum nu li-i conveni — îți taie gîtul!... Da! mai bine lasă, renunță și la ideal, și la apostolat, și la tot! Nu ești liberal, lasă totul și fugi, ascunde-te în căsuța ta, supt catedră chiar! Acolo să dormi, să mănînci. Să stai smirnă! Că oricum îi face altfel — nu-i bine! Trebuie să fii liberal. Dori, dacă nu, mai bine, rău, roagă-te lui Dumnezeu să te ferească de dînșii ! „Nici cruce să-ți faci —vorba ceva,— nici pe „liberali“ să-i vezi !“ Dacă te nîscrii la ei ti-ar merge lucrurile, dacă nu, atunci fătul mieu — te-ai înscris la suferință.... Așa am fost concentrat eu și trimes tocmai la capăt de tară de unde îți scriu. Al tău coleg învățător