Neamul Românesc, iunie 1922 (Anul 17, nr. 118-142)
1922-06-23 / nr. 136
Scrisori din paris Un alt cortegiu, care a tras sute de mii de privitori, a fost organisat seara de către primăria arondismentului al VII-lea. Acest arondisment formează inima cartierului latin, aci se găsesc cele mai multe școli franceze și majoritatea marilor edituri. Prin urmare de aici, în special, se răspîndește cultura luminoasă a Franciei, în omenirea întreagă. Primarul arondismentului — Juquet —și-a dat sama de marea însemnătate pe care o au toate manifestările de aci asupra zecilor de mii de studenți cari se vor răspîndi în toate părțile lamei după sfîrșirea studiilor De aceia el nu pierde nici un prilej de a pune în adevărată valoare camera de civilisație, care e istoria Franciei. Cu ocazia serbărei Jeannei d’Arc din anul acesta, s’au făcut două reconstituiri istorice, într’adevăr minunate : In piața din fața bisericei St. Sulpice s’a represintat o „folie St. Germain“, icoană plastică a bîlciurilor, care se țineau la Paris în evul mediu. Iar în seara de 14 Maiu, peste 500 elevi ai școlilor din arondisment au format un cortegiu istoric, representînd intrarea triumfală a Jeannei d’Arc în Orleans. In frunte veniau purtătorii de torțe, îmbrăcați în costumele timpului, cari mergeau în sonetele trompetelor gardei. După ei, miliția țeranilor, pe jos, cu lănci, topoare, apoi cavalerii în armurile de metal strălucitor călări. Un grup de fete „Maierwe fleur“ purtînd minunate ghirlande de flori deschidea calea Jeanei, care venia călare purtînd drapelul care a însuflețit atâtea mii de ostași. Urmau conetabilii și alți conducători de oști, între care celebrul Gilles de Bais, ostașul viteaz și omul atît de învățat, a cărui viață s’a terminat în blestemul tuturor supușilor săi, pentru nenorocita nebunie care l-a făcut să omoare mii de femei și copii, în cîțiva ani; apoi Dunois, „le beau Dunois“, celebru prin frumusețea lui, etc. Cortegiul se încheia prin soldați ai gardei republicane, călări. Evocarea trecutului a fost minunat făcută și am trăit, în adevăr, cîteva clipe cu ilusia că sîntem în evul mediu, iar pentru elevii cari au represintat, cu voie bună, atîtea figuri din trecut, serbarea însemnează o legătură puternică cu tot trecutul glorios al Franciei și deci, o constrîngere morală de a fi demni de școlile de muncă și entusiasm care formează istoria poporului modern cel mai strălucit. „La Foire St. Germain“ și-a presintat barace în stilul evului mediu, cu vînzători în costumele timpului, sub un colț al bâlciului, d. Copeau, directorul teatrului „Le Vieux Colombier“ și cu artiștii acestui teatru au reînoit spectacolele medievale, jucînd minunat, pe o platformă, diferite comedii uitate azi, dar care au făcut tfiată bucuria poporului, acum cîteva sute de ani. Alături acrobați stîrniau entusiasmul mulțimei prin, echilibristică. Păcat că această reconstituire n’a ținut decît cîteva zile, așa că visitatorii au fost extrem de numeroși, ceia ce a făcut să fie înghesuială cum numai rare ori se poate vedea. Au mai fost și alte manifestări în cinstea Jeanei d’Arc; între ele, nu se poate să trecem cu vederea represintațiile gratuite pe care le-a dat teatrul „Odeon“, sub direcția d-lui Gemier, cu piesa Jeanne d’Arc de Barbier. Petre Sergescu (prof. secundar) ȘTIRI Ministerul Instrucției studiază introducerea cinematografului în școli ca un mijloc de învățămînt. Liga drepturilor și datoriilor femeii își ține adunarea generală Duminică 25 Iunie în localul Universității la para 4 d. a. D-na Isabela Sadoveanu a fost numită directoare a Școlii normale „Asilul Elena Doamna“. Mine, Vineri 23 Iunie, la oara 3 d. a., Academia Romina va ține o ședință publică. D. Zenovie Pîclișanu, membru corespondent, va face o comunicare cu subiectul „Teologul“ 1773), vlădicilor uniti (1700- D. C. Cihodariu, secretarul general al partidului, va pleca săptămâna viitoare în Moldova și va avea consfătuiri cu cîteva din organizațiile județene. A sa se va găsi Luni în Bârlad, iar de acolo va trecere. Tecuciu, Galați și Brăila. Cursurile teoretice ale Academiei de studii cooperatiste terminîndu-se pe ziua de 15 Iunie a. că elevii înainte de a fi trimiși în practica de 4 luni vor fi supuși în prealabil la un examen sumar din următoarele materii : Contabilitate, Matematică, Legislație și Administrația și Tehnica Băncilor Populare. Acest examen a fost fixat la 1 Iulie a. c., și va dura 4 zile. Cei cari vor fi declarați reușiți vor fi trimiși în practică urmînd ca după terminarea ei„ la 15 Octombre a. c., să fie supuși unui examen general de absolvire. La oficiul de repatriere din Cluj s’au înregistrat până acum vreo 500 de cereri din partea Ungurilor din Ardeal cari, renunțînd ,la cetățenia romina, au trecut în Ungaria . O samă de învățați lituanieni arată că marele filosof Kant a fost de origină lituană și chiar acasă vorbia această limbă. În Revista „Kunststudien“ a și aranjat un concurs pentru lămurirea acestei chestii, instituind un premiu de zece mii mărci. Lucrările pot fi scrise în englesește, franțuzește, rusește, italienește, nemțește sau în limba lituană. La Viena au avut loc manifestații studențești pentru u Unirea Austriei cu Germania.Guvernul elvețian a dat instruct Societăților de cale ferată să nu mai primească achitarea biletelor de tren în coroane austriace. Ministerul de Finanțe a dispus trimiterea la Paris a sumei de cinci sute mii franci pentru schimbul de valută al studenților romîni. In comuna Popești-Palanga, jud. Teleorman o femee a dat naștere la 4 copii, din care trei au murit imediat. —6— Taxele poștale au fost modificate de la 1 iulie 1922, după cum urmează : Scrisori simple loco sau în țară, pănă la 20 grame 1 leu ; cărțile poștale au rămas tot 50 bani; imprimatele de fiecare 50 gr. 25 bani în loc de 50 bani; cărți didactice și literare, cataloage și imprimate de editură și librărie, pană la 2 kgr. de fiecare 50 gr. 5 bani, în loc de 50 bani. Trimiterile recomandate pot fi încărcate cu ramburs pănă la 10.000 lei, percepînduse, pe lînga taxele de recomandare și francare, pentru rambursuri pănă la 500 lei, 50 bani în loc de 3 lei ; pănă la 1000 lei, 50 bani, în loc de 3 lei; pănă de la o mie lei în sus, 3 lei. Pentru colete conținînd cărți decărcate cu ramburs pănă la 10.000 lei, se va percepe, pe lîngă taxele de francare pe greutate și valoare, pentru rambursuri pănă la 500 lei, 50 bani ; în loc de 3 lei ; pănă la 10.000 lei, 1 leu în loc de 3 lei și de la o mie lei( în sus), 3 lei. Pentru colete conținînd cărți didactice și literare editate în România, precum și rechisitd școlare, taxa pe greutate și ea pe valoare se reduce cu 50 la sută. Se vinde două garnituri dieplunguri cu arâuri, socovî ©« bile pentru mori, cherestele și alte instituții industriașe.^formațiunile sau la in Str. Caragiale No. S Service officialfset. 554 ura „mu Huri”Universitatea populari £ 1 Vieau-ătate strînge în August tot ce are Cultura românească mai ales. Acolo se va cimenta unitatea noastră culturală și se vor pune basele unor rodnice prieteniii între intelectualii tuturor provinciilor românești. Alteța sa Regală Principele Carol, care încă de la inauguraea Universității Populare nu a lipsit de la această manifestare culturală, sperăm că va fi și anul acesta printre oaspeții Universității. Dar Universitatea Populară se mai adresează și elevilor din ultimii ani ai școlilor normale și liceelor, care înainte de a trece la studiul specialității lor își vor putea complecta cultura generală urmînd cursurile de la Văleni. Pentru ca elevii să poată călători mai lesne secretariatul Universitățîi a intervenit pe lîngă Ministeriul de Instrucție pentru ca acesta să obție de la Ministerul de Comunicație o reducere de 50 la sută pentru elevii ce vor călători la Văleni In ce privește condițiile de traiu la Văleni sîntem în măsură să aducem la cunoștința visitatorilor că o cameră lunară se va plăti între 150—400 lei, iar masa va costa între 700—1000 pe lună. Rugăm pe cei ce se înscriu la cursurile de vară să nu specifice ci sînt dispuși să plătească pentru o dare și cît timp vor sta la Văleni. Direcția Universității libere din Văleni a luat măsurile pentru ca un cît mai mare număr de visitatori să poată veni anul acesta la Văleni. înscrierile se pot face pănă la 25 iulie la sediul Ligii Culturale, Strada Banu Mărăcine No. 1, București, și la redacția ziarului „Neamul Românesc“, Strada Domnița Anastasia 6. Ziarele din Capitală și din provincie sunt cu insistență rugate să publice acest prospect. Scrisorile d-lui Nicolae Iorga către Românii din America. Trei din cele mai frumoase zile din viața mea le-am petrecut deunăzi la Argeș, în Scaunul cel vechiu de Domnie al celor cari au întemeiat Domnia cea nouă pentru „toată Țara Românească“ acum șase sute de ani și cari și-au lăsat faima, isprava și sfintele moaște pe aceste locuri unde sprice Roman poate să afle încredere în puterile sale și în viitorul neamului său. Mă aducea acolo Congresul Ligei Culturale, societatea care peste treizeci de ani a vorbit Romînilor de patria lor întreagă, de legăturile dintre toți fiii aceluiași neam, de datoria pe care o avem de a aduce toate jertfele numai să ajungem acolo ca nimeni din acest neam al nostru să nu rămîie în greaua robie La 1 August se deschid cursurile Universității Populare din Vălenii de Munte. Anul acesta Universitatea Populară din Văleni și-a dat toate silințele pentru a întocmi un bogat program de cursuri și pentru a pune la disposiția publicului visitator tot confortul necesar, avînd și concursul autorităților și populației din Văleni. Direcția Universității se adresează în primul rînd intelectualilor din întreaga țară, învățătorilor, profesorilor secundari și studenților cari ar dori să profite de vaanță nu numai spre a se odihni, dar spre a și împrospăta cunoștințiile, ascultînd pe cei mai buni profesori și intelecstrăină. După războia ea pre tiiați ai terii. La Văleni se rndică două lucruri: întăiu, să gândim la înălțarea prin învățătură a acelora dintre noi cari pănă acum nu’au avut parte de dînsa, și al doilea, să nu tulburăm prin lupte înverșunate de clase, prin învrăjbiri de la un ținut la altul, prin patima ,unui partid contra celuilalt, această unitate odată dobîndită. Data aceasta am avut mulțămirea să auzim cuvinte de hotărîre și de încredere din toate acele ținuturi, și din Ardeal, și din Banat, și din Basarabia, amenințată și acum de Ruși, și chiar din Macedonia, în numele căreia a vorbit istețul și talentatul om de bine care e d. Nicolae Bataria. Urmînd portirii noastre, au venit și fruntașii Sașilor și Șvabilor. Li s’a făcut toată cinstea cuvenită, și ei au mulțămit în cuvinte calde, ieșite din inimă. Ne-am îngrijit să legăm relații culturale și mai strînse cu ei, între ziare, între reviste, între așezăminte. Și cred că s’au pus temelii solide pentru putința înfrățitorului sufirat împreună. Nu uitasem nici pe Unguri. Deputatul lor Bernady mi-a răspuns că numai boala-i oprește de-a veni la Argeș, dar că se va îngriji ca la viitorul congres și maghiarimea să fie represintată ca să se găsească mijloace sufletești pentru împiedecarea urilor zadarnice. Sa dovedit și la Argeș că toți fiii patriei pot conlucra în numele luminii—și aceasta este o faptă însemnată. (Din ziarul „America“). N. Iorga Grefa Tribunalui Ilfov Secția IV c. c. EXTRACT D. Iosef Vitschinovschi doimiciliat în Cor. Șerban Vodă șoseaua Giurgiului No. 73, prin petiția înreg. la No. 15196 din 6 iunie 1922, a cerut acestui Tribunal să fie divorțat de soția sa pentru motive determinate de lege. Ambii soți nu au nici un fel de avere. Din căsătorie a resultat o copilă cu numele Maria în etate de ani... Soțul reclamant în proces se servește cu timbre și termenul de înfățișare este la 23 iunie 1922. Acest extract se va publica prin gazeta „Neamul Românesc“ conform art. 285 cod. civil. Grefier, Mihăescu. No. 22432. 1922 Iunie 14 Dos. No. 2170 din 922. Grefa Tribunalului Ilfov Secția l-a c. c. EXTRACT D. Paul Spirescu, funcționar comercial, domiciliat în București, Str. A. (din Șas. Pandurilor) No. 23, cu petiția înreg. la No. 18605 din 922, a intentat acțiune dei divorț contra soției sale Ana Oprescu, născută Nicolae Voicu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au resultat 2 copii, Ican de 8 ani și George de 6 ani. Soțul meu au posedă avere Soția posedă un hectar pămînt arabil în comuna Bilciurești (Dîmbovița). Termenul pentru a doua conciliere e la 24 iunie 1922. Pentru acre am liberat presenti extract conform art. 285 cod. civil., pentru a fi publicat în gazeta ,,Neamul Românesc“. Grefier, Nedescifrabil. No. 30084, 1922 Iunie 12. PRIM-REDACTOR; G. V. RACOASA Programul cursurilor N. IORGA, prof. la Universitatea din București, profesor la Sorbona— fiu. Solidaritatea românească; II. Explicarea de scrisori istorice-DIMITRIE GUSTI, prof. la Universitatea din București.Probleme de sociologie contimporană. GEORGE MURNU, prof. la Universitatea din București.— Probleme de artă. GEORGE TAȘCA, prof. la Universitatea din București.— Proprietate. Luptă de clasă, Socialism. ȘTEFANESCU - GOANGA, profesor la Universitatea din Cluj.—Psihologia aplicată la viața socială. EM. PANAITESCU, profesor la Universitatea din Cluj.— Statul român. GENERAL ALEXE ANASTASIU.—Noile curente potitico-sociale și armata, ARISTIDE BASILESCU, conferențiar la Universitatea din București.— Lecții de economie politică. ION SÂN-GIORGIU, conferențiar la Universitatea din București. — Lirica germană contimporană. N. IONESCU, conferențiar la Universitatea din București.— Chestiuni de pedagogie contimporană. OCTAV ONICESCU, docent la Universitatea din București.— Teoria lui Einstein. N. CARTOJAN, docent la Universitatea din București.— Curente in literatura veche românească. INGINER TITUS ENACOVICI.—Problema valutară. VIRGIL ZABOROVSCHI, doctorand în istorie.—Situația de drept internațional și problemele de natură internațională în istoria României. Au mai promis că vor mai ținea prelegeri doi, profesori Vasile Pirvan și Ramiro Ortiz, de la Universitatea din București, d. Ștefan Berechet și alți intelectuali care-și vor anuhtța mai tirziu subiectul cursurilor lor. öli, m Bumfrac ENGLEZESC 3’a reluat vânzarea odată cs înSrăplarea valutei. .: HYMOSfi, ill roh p di címül :: precum șis Satenuri negre, HMerle de penteioni, le» fire« Pluscord, Chifoane, stofulițe, Pepit« Batiste etc. Sa £ 4886 S. ALBALA BUCUREȘTI 2, Bulevardul Naria 2, colț cu Sarea Văcărești In Editura Fundatiunei I. W. SOCEC București» Splaiul Kogălniceanu, 35 Jiu apărut î Cum să trăim.Maxime. Culegere din filosofii clasici Prof. Dr. Dubois. influența sufletului asupra trupului, Rațiunea și sentimentul, Despre Sugestie» Prof. Dr. Dubois., Educația prin sine însuși. Cucerirea fericirei. Conștiința. Pătrunderea morala, Răbdarea, Bunătatea, Idealismul. Mîrcod Florian. Arta de a suferi. Trepetnle sufletesc. Despre Rostul iubire vieții, isbânda și fericirea sunt în puterea noastră. Teama paransează. Puterea interioară. Otrăvirea mintală produsă de gîndurile false. Charles Wagner. Viața cumpătată. Gîndirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. G. D. Scraba. Vasile Conta. Studiu filosofic. N. Iorga. Mihail Cogâlniceanu. Marca Antonia. Cugetări asupra vieții. Alexandru Pelimon. 1821. Roman istoric. Lei 5, 5,-11— 14,-10,-10,- 12,- 4.— 5 — Federala geoperativelor Sătești Briuniști Catea Ittoșilor, N-r 41 Vestește Cooperativele, Bancile Populare și Obștille din țarină a început să distribue din depozitele sale de la BUCUREȘTI, BR&M ȘI CONSTANTA -Stofe de lână (englezești și italienești).-- Pânzeturi și albituri (americă C., americă CCC, pânză olandeză, sifon ne&lblt). — Articole de bucătărie (vase aluase de tablă, de fier smălțuite cuțite, Unguri și bricele),—Pidurie și Talpă.—Fierărie lucrată* balamaie de uși și ferestre, burghii, cioc&ne, Íhiftargusi pânze de gaiare Zilnic a» desfacernt proaspăt centrifugal dela lăptăriile Cooperativelor, cu prețul potrivit# &sa așteptat un nou transport as ghete, pălării, agriruri pentru cămeși CERERILE SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate în revista TOVARAȘIA pentru »esubrele nostre și *e trimite îndată a ceri n8 - FEDERALA COOPERATIVELOR SATESTI _ Ars spre vânzare și semințe de zarzavaturi care sa îmi numai di la „Secția de Horticultura" 11111 giguililul Saor Ștefan Biaculescu-Mielue ■nition Ms 16. - STRADA CAROL 66. - BUCUREȘII Magazin de Salvagerie, Scurteicărie de pluș și postav subțire și gros, Cojoșărie, Căciulărie, Hăinărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel albe și văpsite pentru Cojoace. £ x@$u8lt © 9 f © tul <$?a s © sfuma wafton&La comanzi Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din Țară și străinătate ENGRAS. tN DETAIL Mari reduceri de preturi Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la consune i HOMME PE ACȚIUNI „UNIVERSUL", &m BREZOIANU, BUCUREȘTI