Neamul Românesc, iunie 1922 (Anul 17, nr. 118-142)

1922-06-23 / nr. 136

Scrisori din paris Un alt cortegiu, care a tras sute de mii de privitori, a fost organisat seara de către primăria arond­ismentului al VII-lea. Acest arondisment formează inima cartierului latin, aci se găsesc cele mai multe școli franceze și majo­ritatea marilor edituri. Prin urmare de aici, în special, se răspîndește cultura luminoa­să a Franciei, în omenirea întreagă. Primarul arondis­­mentului — Juquet —și-a dat sama de marea însemnătate pe care o au toate manifes­tările­ de aci asupra zecilor de mii de studenți cari se vor răspîndi în toate părțile la­mei după sfîrșirea studiilor De aceia el nu pierde nici un prilej de a pune în adevăra­tă valoare camera de ci­­vilisație, care e istoria Fran­ciei. Cu ocazia serbărei Jean­­nei d’Arc din anul acesta, s’au făcut două reconstituiri istorice, într’adevăr minuna­te : In piața din fața biseri­­cei St. Sulpice s’a represin­­tat o „folie St. Germain“, i­­coană plastică a bîlciurilor, care se țineau la Paris în e­­vul mediu. Iar­ în seara de 14 Maiu, peste 500 elevi ai școli­lor din arondisment au for­mat un cortegiu istoric, re­­presentînd intrarea triumfa­lă a­ Jeannei d’Arc în Or­leans. In frunte veniau purtăto­rii de torțe, îmbrăcați în cos­tumele timpului, cari mer­geau­ în sonetele trompetelor gardei. După ei, miliția țera­­nilor, pe jos, cu lănci, to­poare, apoi cavalerii în ar­murile de metal strălucitor călări. Un grup de fete „Mai­erwe fleur“ purtînd minunate ghirlande de flori deschidea calea Jeanei, care venia că­lare purtînd drapelul care a însuflețit atâtea mii de os­tași. Urmau conetabilii și al­ți conducători de oști, între care celebrul Gilles de Bais, ostașul viteaz și omul atît de învățat, a cărui viață s’a ter­minat­ în blestemul tuturor supușilor săi, pentru neno­rocita nebunie care l-a făcut să omoare mii de femei și copii, în cîțiva ani; apoi Du­­nois, „le beau Dunois“, cele­bru prin frumusețea lui, etc. Cortegiul se încheia prin sol­dați ai gardei republicane, călări. Evocarea trecutului a fost minunat făcută și am trăit, în adevăr, cîteva clipe cu ilu­­sia că sîntem în ev­ul mediu, iar pentru elevii cari au re­­presintat, cu voie bună, atî­­tea figuri din trecut, serba­rea însemnează o­ legătură puternică cu tot trecutul glo­rios al Franciei și deci, o constrîngere morală de a fi demni de școlile de muncă și entusiasm care formează is­toria poporului modern cel mai strălucit. „La Foire St. Germain“ și-a presintat barace în stilul e­­vului mediu, cu vînzători în costumele timpului, su­b­­ un colț al bâlciului, d. Copeau, directorul teatrului „Le Vieux Colombier“ și cu artiștii a­­cestui teatru au reînoit spec­tacolele medievale, jucînd mi­nunat, pe o platformă, dife­rite comedii uitate azi, dar care au făcut tfiată bucuria poporului, acum cîteva sute de ani. Alături acrobați stîr­­niau entusiasmul mulțimei prin, echilibristică. Păcat că această reconstituire n’a ținut decît cîteva zile, așa că visi­­tatorii au fost extrem de nu­meroși, ceia ce a făcut să fie înghesuială cum numai rare ori se poate vedea. Au mai fost și alte mani­festări în cinstea Jeanei d’Arc; între ele, nu se poate să trecem cu vederea repre­­sintațiile gratuite pe care le-a dat teatrul „Odeon“, sub direcția d-lui Gemier, cu piesa Jeanne d’Arc de Bar­bier. Petre Sergescu­ (prof. secundar) Ș­TIRI Ministeru­l Instrucției stu­diază introducerea cinemato­grafului în școli ca un mijloc de învățămînt. Liga drepturilor și datorii­lor femeii își ține adunarea generală Duminică 25 Iunie în localul Universității la pa­ra 4 d. a. D-na Isabela Sadoveanu a fost numită directoare a Șco­lii normale „Asilul Elena Doamna“. Mine, Vineri 23 Iunie, la oa­ra 3 d. a., Academia Romina va ține o ședință publică. D. Zenovie Pîclișanu, mem­bru corespondent, va face o comunicare cu subiectul „Teo­logul“ 1773), vlădicilor uniti (1700- D. C. Cihodariu, secretarul general al partidului, va pleca săptămâna viitoare în Moldova și va avea consfătuiri cu cîte­va din organizațiile județene. A sa se va­ găsi Luni în­ Bârlad, iar de acolo va trece­re. Tecu­­ciu, Galați și Brăila. Cursurile teoretice ale Aca­demiei de studii cooperatiste terminîndu-se pe ziua de 15 Iunie a. că elevii înainte de a fi trimiși în practica de 4 luni vor fi supuși în prealabil la un examen sumar din următoare­le materii : Contabilitate, Matematică, Le­gislație și Administrația și Teh­nica Băncilor Populare. Acest examen a fost fixat la 1 Iulie a. c., și va dura 4 zile. Cei cari vor fi d­eclarați reu­șiți vor fi trimiși în practică urmînd ca după terminarea ei„ la 15 Octombre a. c., să fie su­puși unui examen general de absolvire. La oficiul de repatriere din Cluj s’au înregistrat până acum vreo 500 de cereri din partea Ungurilor din Ardeal cari, re­­nunțînd ,la cetățenia romina, au trecut în Ungaria . O samă de învățați litua­nieni arată că marele filosof Kant a fost de origină lituană și chiar acasă vorbia această limbă. έ­­n­ Revista „Kunststudien“ a și aranjat un concurs pentru lă­murirea acestei chestii, insti­tuind un premiu de zece mii mărci. Lucrările pot fi scrise în englesește, franțuzește, ru­sește, italienește, nemțește sau în limba lituană. La Viena au avut loc mani­festații studențești pentru u U­­nirea Austriei cu Germania.­­Guvernul elvețian a dat ins­truct­ Societăților de cale fe­rată să nu mai primească achi­tarea biletelor de tren în co­roane austriace. Minister­ul de Finanțe a dispus trimiterea la Paris a sumei de cinci sute mii franci pentru schimbul de valută al studenților romîni. In comuna Popești-Palanga, jud. Teleorman o femee a dat naștere la 4 copii, din care trei au murit imediat. —6— Taxele poștale au fost modi­ficate de la 1 iulie 1922, după cum urmează : Scrisori simple loco sau în țară, pănă la 20 grame 1 leu ; cărțile poștale au rămas tot 50 bani; imprimatele de fie­­care 50 gr. 25 bani în loc de 50 bani; căr­ți didactice și literare, ca­taloage și imprimate de editu­ră și librărie, pană la 2 kgr. de fiecare 50 gr. 5 bani, în loc de 50 bani. Trimiterile recomandate pot fi încărcate cu ramburs pănă la 10.000 lei, percepîndu­se, pe lînga taxele de recomandare și francare, pentru rambur­­suri pănă­ la 500 lei, 50 bani în loc de 3 lei ; pănă la 1000 lei, 50 bani, în loc de 3 lei; pănă de la o mie lei în sus, 3 lei. Pentru colete conținînd cărți decărcate cu ramburs pănă la 10.000 lei, se va percepe, pe lîngă taxele de francare pe greutate și valoare, pentru rambursuri pănă la 500 lei, 50 bani ; în loc de 3 lei ; pănă la 10.000 lei, 1 leu în loc de 3 lei și de la o mie lei( în sus), 3 lei. Pentru colete conținînd cărți didactice și literare editate în România, precum și rechisitd școlare, taxa pe greutate și­­ ea pe valoare se reduce cu 50 la sută. Se vinde două garnituri dieplun­guri cu arâuri, socovî ©« bile pentru mori, che­restele și alte instituții industriașe.­­^formațiunile sa­u la in Str. Caragiale No. S Service officialfset. 554 ura „mu Huri”Universitatea populari £ 1 Vieau­-ătate strînge în August tot ce are Cultura românească mai ales. Acolo se va cimenta unitatea noastră culturală și se vor pu­ne basele unor rodnice priete­­niii între intelectualii tuturor provinciilor românești. Alteța sa Regală Principele Carol, care încă de la inaugu­­raea Universității Populare nu a lipsit de la această manifes­tare culturală, sperăm că va fi și anul acesta printre oaspeții Universității. Dar Universitatea Populară se mai adresează și elevilor din ultimii ani ai școlilor nor­male și liceelor, care înainte de a trece la studiul speciali­tății lor își vor putea complec­ta cultura generală urmînd cursurile de la Văleni. Pentru ca elevii să poată călători mai lesne secretariatul Universită­­țîi a intervenit pe lîngă Minis­­teriul de Instrucție pentru ca acesta să obție de la Ministe­­r­ul de Comunicație o reduce­re de 50 la sută pentru elevii ce vor călători la Văleni In ce privește condițiile de traiu la Văleni sîntem în mă­sură să aducem la cunoștința visitatorilor că o cameră luna­ră se va plăti între 150—400 lei, iar masa va costa între 700—1000 pe lună. Rugăm pe cei ce se înscriu la cursurile de vară să nu specifice ci­ sînt dispuși să plătească pentru o dare și cît timp vor sta la Vă­leni. Direcția Universității libere din Văleni a luat măsu­rile pentru ca un cît mai mare număr de visitatori să poată veni anul acesta la Văleni. înscrierile se pot face pănă la 25 iulie la sediul Ligii Cultu­rale, Strada Banu Mărăcine No. 1, București, și la redacția ziarului „Neamul Românesc“, Strada Domnița Anastasia 6. Ziarele din Capitală și din provincie sunt cu insistență ru­gate să publice acest prospect. Scrisorile d-lui Nicolae Iorga către Românii di­n America. Tre­i din cele mai frumoase zile din viața mea le-am pe­trecut deunăzi la Argeș, în Scaunul cel vechiu de Dom­nie al celor cari au întemeiat Domnia cea nouă pentru „toată Țara Românească“ a­­cum ș­ase sute de ani și cari și-au lăsat faima, isprava și sfintele moaște pe aceste lo­curi unde sprice Roman poate să afle încredere în puterile sale și în­ viitorul neamului său. Mă aducea acolo Congre­sul Ligei Culturale, societatea care peste treizeci de ani a vorbit Romînilor de patria lor întreagă, de legăturile dintre toți fiii aceluiași neam, de datoria pe care o avem de a aduce toate jertfele numai să ajungem acolo ca nimeni din acest neam al nostru să nu rămîie în greaua robie La 1 August se deschid cursurile Universității Popu­lare din Vălenii de Munte. A­­nul acesta Universitatea Popu­lară din Văleni și-a dat toate silințele pentru a întocmi un bogat program de cursuri și pentru a pune la disposiția publicului visitator tot confor­tul necesar, avînd și concur­sul autorităților și populației din Văleni. Direcția Univer­sității se adresează în primul rînd intelectualilor din întrea­ga țară, învățătorilor, profeso­rilor secundari și studenților cari ar dori să profite de va­­anță nu numai spre a se o­dihni, dar spre a și împrospă­ta cunoștințiile, ascultînd pe cei mai buni profesori și intelec­­străină. D­upă războia ea pre­ tiiați ai terii. La Văleni se rn­dică două lucruri: întăiu, să gândim la înălțarea prin în­vățătură a acelora dintre noi cari pănă acum nu’au avut par­te de dînsa, și al doilea, să nu tulburăm prin lupte înverșu­nate de clase, prin învrăjbiri de la un ținut la altul, prin patima ,unui partid contra ce­luilalt, această unitate odată dobîn­dită. Data aceasta am avut mul­­țămirea să auzim cuvinte de hotărîre și de încredere din toate acele ținuturi, și din Ardeal, și din Banat, și din Basarabia, amenințată și a­­cum de Ruși, și chiar din Ma­cedonia, în numele căreia a vorbit istețul și talentatul om de bine care e d. Nicolae Ba­­taria. Urmînd por­tir­ii noastre, au venit și fruntașii Sașilor și Șvabilor. Li s’a făcut toată cinstea cuvenită, și ei au­ mul­­țămit în cuvinte calde, ieși­te din inimă. Ne-am îngrijit să legăm relații culturale și mai strînse cu ei, între ziare, între reviste, între așezămin­te. Și cred că s’au­ pus teme­lii solide pentru putința în­­frățitorului sufira­t împre­ună. Nu uitasem nici pe Unguri. Deputatu­l lor Bernady mi-a răspuns că numai boala-i o­­prește de-a veni la Argeș, dar că se va îngriji ca la viitorul congres și maghiarimea să fie represintată ca să se gă­sească mijloace sufletești pen­tru împiedecarea urilor za­darnice. Sa dovedit și la Argeș că toți fiii patriei pot conlucra în numele luminii—și aceasta este o faptă însemnată. (Din ziarul „America“). N. Iorga Grefa Tribunalui Ilfov Secția IV c. c. EXTRACT D. Iosef Vitschinovschi doi­­miciliat­­ în Cor­. Șerba­n Vodă șoseaua Giurgiului No. 73, prin petiția înreg. la No. 15196 din 6 iunie 1922, a cerut acestui Tribunal să fie divorțat de so­ția sa pentru motive determi­nate de lege. Ambii soți nu au nici un fel de avere. Din căsătorie a resultat o copilă cu numele Maria în eta­te de ani... Soțul reclamant în proces se servește cu timbre și terme­nul de înfățișare este la 23 iu­nie 1922. Acest extract se va publica prin gaz­eta „Neamul Românesc“ conform art. 285 cod. civil. Grefier, Mihăescu. No. 22432. 1922 Iunie 14 Dos. No. 2170 din 922. Grefa Tribunalului Ilfov Secția l-a c. c. EXTRACT D. Paul Spirescu, funcționar comercial, domiciliat în Bucu­rești, Str. A. (din Șas. Pandu­rilor) No. 23, cu petiția înreg. la No. 18605 din 922, a intentat acțiune dei divorț contra soției sale Ana Oprescu, născută Nicolae Voicu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au resultat 2 copii, Ican de 8 ani și George de 6 ani. Soțul meu au posedă avere Soția posedă un hectar pă­­mînt arabil în comuna Bilciu­­rești (Dîmbovița). Termenul pentru a doua con­ciliere e la 24 iunie 1922. Pentru acre am liberat pre­senti extract conform art. 285 cod. civil., pentru a fi publicat în gazeta ,,Neamul Românesc“. Grefier, Ned­escifrabil. No. 30084, 1922 Iunie 12. PRIM-REDACTOR; G. V. RACOASA Programul cursurilor N. IORGA, prof. la Univer­sitatea din București, profesor la Sorbona­— f­iu. Solidarita­tea românească; II. Explica­rea de scrisori istorice-DIMITRIE GUSTI, prof. la Universitatea din București.­­Probleme de sociologie­ con­timporană. GEORGE MURNU, prof. la Universitatea din București.— Probleme de artă. GEORGE TAȘCA, prof. la Universitatea din București.— Proprietate. Luptă de clasă, Socialism. ȘTEFANESCU - GOANGA, profesor la Universitatea din Cluj.—Psihologia aplicată la viața socială. EM. PANAITESCU, profe­sor la Universitatea din Cluj.— Statul român. GENERAL ALEXE ANAS­­TASIU.—Noile curente potiti­­co-sociale și armata, ARISTIDE BASILESCU, conferențiar la Universitatea din București.— Lecții de eco­nomie politică. ION SÂN-GIORGIU, confe­rențiar la Universitatea din București. —­ Lirica germană contimporană. N. IONESCU, conferențiar la Universitatea din Bucu­rești.— Chestiuni de pedagogie contimporană. OCTAV ONICESCU, docent la Universitatea din Bucu­­­rești.— Teoria lui Einstein. N. CARTOJAN, docent la Universitatea din București.— Curente in literatura veche ro­mânească. INGINER TITUS ENACO­­VICI.­—Problema valutară. VIRGIL ZABOROVSCHI, doctorand în istorie.—Situația de drept internațional și pro­blemele de natură internațio­nală în istoria României. Au mai promis că vor mai ținea prelegeri doi, profesori Vasile Pirvan și Ramiro Or­tiz, de la Universitatea din Bu­curești, d. Ștefan Berechet și alți intelectuali care-și vor a­­nuhtța mai tirziu subiectul cur­surilor lor. ­öli, m Bumfrac ENGLEZESC 3’a reluat vânzarea odată cs înSrăplarea valutei. .: HYMOSfi, ill roh p di címül :: precum șis Satenuri negre, HMerle de penteioni, le» fire« Pluscord, Chifoane, stofulițe, Pepit« Batiste etc. Sa £ 4886 S. ALBALA BUCUREȘTI 2, Bulevardul Naria 2, colț cu Sarea Văcărești In Editura Fundatiunei I. W. SOCEC București» Splaiul Kogălniceanu, 35 Jiu apărut î Cum să trăim.­Maxime. Culegere din filosofii clasici Prof. Dr. Dubois. influența sufletului asupra tru­pului, Rațiunea și sentimentul, Despre Su­gestie» Prof. Dr. Dubois., Educația prin sine însuși. Cucerirea fericirei. Conștiința. Pătrunderea mo­rala, Răbdarea, Bunătatea, Idealismul. Mîrcod­ Florian. Arta de a suferi. Trepetnle sufletesc. Despre Rostul iubire vieții, isbânda și fericirea sunt în puterea noastră. Teama paran­sează. Puterea interioară. Otră­virea mintală produsă de gî­nd­uri­le false. Charles Wagner. Viața cumpătată. Gîndirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. G. D. Scraba. Vasile Conta. Studiu filosofic. N. Iorga. Mihail Cogâlniceanu. Marca Antonia. Cugetări asupra vieții. Alexandru Pelimon. 1821. Roman istoric. Lei 5, 5,-1­1— 14,-10,-10,- 12,- 4.— 5 — Federala geoperativelor Sătești Briuniști Cate­a Ittoșilor, N-r 41 Vestește Cooperativele, Bancile Populare și Obștille din țari­nă a început să distribue din depozitele sale de la­­ BUCUREȘTI, BR&M ȘI CONSTANTA -Stofe de lână (englezești și italienești).-- Pânzeturi și albituri (americă C., americă CCC, pânză olandeză, sifon ne&lblt). — Articole de bucătărie (vase al­uase de tablă, de fier smălțuite cuțite, Unguri și bricele),—Pidurie și Talpă.—Fierărie lucrată* balamaie de uși și ferestre, burghii, cioc&ne, Íhiftargusi pânze de gaiare Zilnic a» desface­rnt proaspăt centrifugal dela lăptăriile Cooperativelor, cu prețul potrivit# &sa așteptat un nou transport as ghete, pălării, agriruri pentru cămeși CERERILE SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate în revista TOVA­­RAȘIA pentru »esubrele nos­tre și *e trimite îndată­­ a ceri­ n8 - FEDERALA COOPERATIVELOR SATESTI _ Ars spre vânzare și semințe de zarzavat­uri care sa îmi numai di la „Secția de Horticultura" 11111 gigui­lilul Saor Ștefan Biaculescu-Mielue ■nition Ms 16. - STRADA CAROL 66. - BU­CUREȘII Magazin de Salvagerie, Scurteicărie de pluș și pos­tav subțire și gros, Cojoșărie, Căciulărie, Hăi­­nărie căptușită cu blană ș­i fără blană, Piei de Miel albe și văpsite pentru Cojoace. £ x@$u8l­t © 9 f © tul <$?a s © sfuma wafton&La comanzi Mare depozit de Postavuri din cele mai renu­­mite Fabrici din Țară­ și străinătate EN­GRAS. tN DETAIL Mari reduceri de preturi Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la consune i HOM­ME PE ACȚIUNI „UNIVERSUL", &m BREZOIANU, BUCUREȘTI

Next