Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)

1922-10-03 / nr. 222

XVI Mea 222, Foaia Partidului Nationalist-Democrat* Director: N. IORGA Apare zilnic* REDACȚIA și AC­ȚIA Strada Domnița Anastasia. 0 TELEFOANE Redacția................... 12/01 Administrația..................5/41 Să 1 si linei mm Sînt patru ani de zile de cînd chestia, reformei flo­tilei romănești e in discuție și de cînd soluție care caută a i se da e refacerea prin ofițeri de marină englesi. Nu se știe până acum ce a’a lucrat de cele două mi­siuni trimese de Guvernul britanic pentru această o­­peră, de­și prin indiscreții budgetare aflăm că între­ținerea celor doi membri ai ultimei comisii costă pe acest sărac Stat român cam tot atîtea cît leafa tuturor o­­fițerilor de pe vasele noastre, înțelegem că oameni aduși din țara unde sa plătește în livre Sterlinge nu pot fi plătiți în miseria unor mo­nede discreditate, chiar a­­tunci cînd viața lor în țara cu monede discreditata in care atîtea cheltuieli ca ceia pa care o aveau în țara lor cu monedă bună. Dar lumea trebuie să știe fără zăbavă ce se face cu banul ei. Și­im numai atit. Se pare că nu ne price­pem în marină. Anume scan­daluri care continuă con­tribuie să discrediteze, din nenorocire, această armă. Totuși se pare că măcar cîndva eram în stare a face ceva și cu propriile noastre puteri. Nu vreau să fiu rău în­țeles. Sfaturi dacă sînt bune, putem, sîntem datori față de noi înșine, să primim. Dar să băgăm de samă ca ele sa fie numai sfaturi. Orice prietenie are și ego­­ismul ei. Și vremea de azi e aceia a unor interese a­­desea divergente. Să nu uităm numai la felul cum Anglia, Franța, Italia pri­vesc azi chestia Orientului. In asemenea împrejurări mai mult ca oricînd trebuie să fim stăpîni pe tot ce avem Armata României întrea­gă aparține numai României și singure scopurile româ­nești pot fi scopurile ei. N. IORGA Combustibilal industrial de D. Mociorniță, industriaș. Tin­ecou de desnădejde răsună­t din toate părțile amintind celor în­­ drept, lipsa crescîndă a acestui ele­ment capital pentru producerea e­­nergiei în industria țerii. Și cu toate aceste tînguiri, ni­meni nu sea suma la pericol, ni­meni nu sa interesează și nu se mișcă spre a preveni calamitatea ce ne amenință. Căci, într’adevar o calamitate va constitui pentru țară, în special pentru viața orășenească, dacă ne vom pomeni într’o zi că mult, puțina industrie ce avem, își va înceta activitatea. Ce se vor face însă zecile și su­tele de mii de muncitori din in­dustrie, cînd aceasta, din lipsa com­bustibilului, fatal își va închide porțile ? ! Ce se vor face modeștii consu­matori, acele sute de mii de sala­riați, particulari și de Stat, cari de bine de rău se aprovisionau mai lesnicios cu cele necesare traiului din produsele industriei indigene. Nimeni nu se gîndește la aceste triste eventualități ? Este știut că nu importul ne­măsurat și nesăbuit de cîrpe și alte articole de lux inutile cu care s’a sărăcit țara, care a fost sursă de îmbogățire fără muncă, de desfrîu și co­rupție, s’a îndestulat marea masă a consumatorilor romîni. A­­ceștia și-au satisfăcut nevoile de trai mai mult din produsele indi­gene, din țară s'a încălțat și s’a îmbrăcat și săteanul și muncitorul orășenesc; din țară și­ au procurat articole alimentare și obiectele de menaj. Și se știe doar ce procent înseamnă pentru țara noastră a­­ceastă masă de consumatori ! Se gândește cine­va din cei cu răspundere la situația ce s’ar creia acestei mari majorități a țerii, pri­­vînd-o de singura sursă de aprovi­­sionare, care este industria țerii, în ziua cînd această industrie va fi total paralizată în activitatea ei ?! Organele oficiale se mulțămesc cu paliative și cu soluțiuni sâgge­rate de cei interesați la dăinuirea răului. Altfel nu ne putem închipui impasibilitatea oficialității în fața neajunsului de lipsa combustibi­lului. Să nu ne spună că nu pot lua măsuri contra celor ce au acaparat in folosul lor exclusiv această mare bogăție a terii. In adevăr, în această ipotesă ar fi de desperat. Ce s’ar putea face ? In broșura mea «Păreri și îndrumări practice pentru soluționarea cîtorva pro­bleme economice-financiare, privi­tor la chestia combustibilului in­dustrial, am rndicat pe larg mij­loacele practice și urgente de ur­mat pentru resolvarea problemei. Nu s’au luat de­sigur de nimeni în sumă și astăzi ne găsim în trista situație și în pragul eventualități­lor expuse mai sus. La soluțiile propuse în sus zisa broșură ca: fixarea unei cote de combustibil, inatacabilă, din pro­ducția păcurei pentru industrie, in­terzicerea consumării combustibi­lului lichid la caloriferele institu­țiilor publice și particulare, triarea industriilor după regiuni, exclusînd pe cele învecinate cu regiunile car­bonifere de la consumul păcurei, economie de păcură la C. F. R. cel puțin pentru trenurile de măr­furi, care pot foarte ușor funcționa cu cărbuni, alegerea industriilor după importanța socială a pro­ducției, etc., cred că ar fi nimerită și următoarea: Statul, din terenurile petrolifere ce posedă, să cedeze o parte altor categorii de producători de petrol preferind în prima linie asociați­ile de industriași, cari s'ar oferi pentru exploatări petrolifere, cu restricția ca din producția ob­ținută să nu înstrăineze un bob până ce nu se va îndestula din larg nevoile de­ combustibil ale in­dustriei actuale și viitoare a serii. Până atunci să se aviseze la cele mai severe mijloace, legale bine înțeles, căci nu este admisibil ca Statul să nu aiba vre-un drept în concesionările de până acum, spre a constrînge pe cei refractari la îndeplinirea îndatoririlor lor față de nevoile primordiale ale indu­­­striei țerii! Cine a urmărit cu­ interes bilan­țurile societăților petrolifere să con­vină că, afară de deghizările posi­bile în scripte, beneficiile aparente, întrec anual cu sută la sută capi­talurile inițiale ori aceasta nu este drept, căci nu se poate închipui că țara aceasta a ajuns cu știință și conștiință «pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă »■' Ge e la ca­le ferate? N’a stat niciodată în o­­b­iectul nostru de­ a critica activitatea Guvernului, nu­mai pentru că suntem­ în o­­poziție. Dar starea deplo­rabilă a mersului trenuri­lor și accidentele continue de cale ferată, cari au ajuns o calamitate pentru voia­jori, ne silesc,—cu toate pă­rerile bune ce le avem des­­pre d. Tancred Constanti­­ne­scu­l, a ridica glasul nostru de protestare contra vicuriei de la căile ferate. Căci oricit s’ar spune că «mîni criminale» intervin pentru dărîmarea vre­ unui pod sau scoaterea vre-unei linii, totuși nu e mai puțin adevărat că toate trenurile sosesc în Gara de Nord cu mari întârzieri, iar că dera­ierile și ciocnirile de tre­nuri sunt adesea din vina administrației și persona­lului de cale ferată Nu sunt fonduri pentru ae­facerea căi­lor ferate ? Se refuză credi­tele necesare ? Lipsește dis­ciplina intre funcționari? Guvernul e dator să ne lămurească franc și să facă ordine cu­ nu se întinde de­­sordinea. Organizația noastră Partidul naționalist-democrat con­tinuă organizarea sa. După marea întrunire de la Iași și înscrierile a­­nunțate, iată acum o nouă întru­nire a partizanilor noștri, care a avut loc la Craiova, pentru forma­rea federații naționalist-democrate din Oltenia și noi înscrieri. Darea de seamă a acestei imposante ma­nifestații politice am publicat-o în unul din numerile noastre trecute. Pentru azi dăm textul telegramei care a fost trimeasă, cu acest pri­lej, d-lui N. Iorga, șeful partidului: D-luji M. Iorga Vălen­i-de-Munte Partidul naționalist-democrat din Oltenia și Banat, strîns în adunare generală la Craiova pentru a pune basele Federației naționalist-demo­crate din Oltenia și Banat, își în­dreaptă către idealistul tenace și făuritorul sufletesc al generației de astăzi, toată iubirea și devotamen­tul. Vă asigurăm, că vom lucra cu toată îndărătnicia, pănă la cea din urmă jertfă, pentru triumful idei­lor partidului. In fruntea federației noastre am ales pe omul de talent și de cultură Bavaria, cu care vom desâvîrși închegarea unității de gîndire și simțire a ținuturilor noas­tre. Să ne trăiți! Președintele Adunării Gh. Popovici din Ti­mișoara In ultimul timp s’au mai înscris în partidul naționalist-democrat, d-nii C. Spălățelu, profesor secundar din Timișoara, N. Vișineanu, fost ins­pector general la Banca Națională din București și Dumitru Stănescu, avocat din București. loirtea­r Mrovinian La Cernăuți a încetat din viață profesorul universi­tar Eusebiu Popovici, ale cărui merite pentru cul­tura românească fac ca pierderea lui să însemne o nouă scădere din ener­gia luminată a nației noas­tre, aflată în plină luptă de consolidare și înnăl­­țare. Situația în Grecia .Noua situație politică din Gre­ci­­a a fost stabilită în modul urmă­tor, trupele revoluționare au in­trat în Capitală avînd în frunte un comitet de conducere, care a a­­nunțat că mișcarea militară va păstra un caracter național, fără nuanță politică, pentru a uni în­treaga populație a țării într-o ac­țiune sacră de salvare a patriei. I­­ același timp comitetul dirigui­te­­ a hotărît ur­mătoarele : I) Să transmită Guvernului drep­tul de a promulga decrete-legi. II) Musulmanii Macedoniei și Traciei vor forma la alegerile vii­toare alegeri electorale separate cu dreptul la 16 deputați. III) Persoanele arestate ca vino­vate pentru nenorocirile naționale vor fi menținute în arest preven­tiv pănă la formarea Adunării na­ționale care va hotărî asupra mo­dului de trimitere a lor în jude­cată. 8 fetiț­is­imitate politici Pănă acum eram deprinși ca de­putații guvernamentali cari pără­­siau nemulțămiți partidul ce-i ale­sese, să rămîie mai departe ca mem­bri în Parlament și să facă zile fripte Guvernului. Este cazul cu­noscut de la Iași, din timpul răz­boiului, cînd d-nii dr. Lupu­, Iuni­­an, Trancu-lași, Carp, etc., de­și aleși ca liberali, de partidul libe­ral, care guverna, au părăsit par­tidul și au rămas în Parlament spre a forma un grup aparte și a face o strașnică opoziție de... prin­­cipii Guvernului Iată însă că exemplul cavaleresc ne vine în această direcție din Ar­deal. Acolo, d-nii dr. Nicolae Zi­­grea, fost secretar de Stat al mi­norităților și deputat de Oradea- Mare și dr. Sever Andru, fost pre­fect de Bihor și deputat, au demi­sionat din partidul liberal. Dar pă­răsind partidul unde au avut de cules numai decepții, au înțeles să pună în același timp la disposiția președintelui Camerii și mandatele lor de­putați, grăbindu-se chiar a înnapoia biletele de liber parcurs, cl. I-a, pe căile ferate. E o lecție de înnoită demnitate politică, pentru care felicităm pe d­nii dr. Zigre și dr. Andru, dar ne îndoim că ea va avea efectul moral dorit asupra lumei noastre politice. Oocația unui profesor francez Domnului Președinte al Consili­ului de administrație al Institutului pentru studii referitoare la Eu­ropa sud-estică. Domnule Președinte. Aș fi foarte fericit, dacă puteți să primiți, de a consacra o sumă de o mie de franci francezi pentru a permite întreținerea timp de doi sau trei ani la Universitatea popu­lară din Vălenii-de-Munte pe tim­pul perioadei cursurilor, a unui student albanez sau, în lipsa lui, a unui student român sau frances, interesîndu-se de problema traco­­iliarică. Aș vrea, prin această modestă contribuție, să arăt tot interesul pe care nu l-a inspirat o creațiune așa de vie și originală ca Universitatea populară din Vălenii de­ Munte, a­­dînca simpatie pe care mi-o in­spiră cele două nații care au putut să păstreze geniul etnic traco-ilia­­ric și pe care atîtea legături încă misterioase le apropie de noi Fran­ces» și, afara de aceasta, toată ad­mirația și simpatia ce am pentru opera și persoana fondatorului Uni­versității de la Vălenii-de-Munte. Binevoiți a primi, domnule pre­ședinte, asigurarea prea înnaltei mele considerații. Jacques Bourcart doctor în științe, fost însărcinat cu o misiune în Albania BULETINUL EXTERN Venizelos sau Constantin ? Alinia unei mari părți a poporului grecesc, minte mergînd pănă la revoluție și la huiduirea regelui, în țară străină, merge către „Constantin 11. El e „trădătorul11, de la el a venit, prin persecutarea — de­sigur nedreaptă și nenorocită —, a ofițerului cu alte vederi politice, prin desorganizarea armatei, prin­ stricarea bunului ei spirit de armonie și încredere, ca și prin înstrăinarea Aliaților, resultatu­l catastrofal pe care l-a avut războiul din Asia Mică. Concluzia: «Constantin» să se dacă și să vie, cu sau fără Moștenitorul Tronului, Veni zelos! Să nu fie oare o judecată greșită ? Nu odată s’au arătat în acest ziar, de ani de zile, re­cunoaștere și admirație pentru omul care, amestecîndu-se în viața politică, decăzută, a Greciei sfâșiată de partide, i-a restituit puritatea, întru­cît măcar permiteau împrejurările, și onoarea și care, cîștigînd simpatii mari în Apus, a ajutat nația sa în cele mai grele momente ale chestiei naționale, alăturîndu se la gruparea care represinta dreptul și omenia. Dar, Grec el însuși, avînd și defectele rasei și, în plus, fanatismul revoluționarului, el e acela care a schițat imensul program al Eladei de la Angora la Avlona, cu Constanti­­nopol cu tot. El, și nu timidul rege Constantin, om rece, de alt sînge, nordic. ’ Și adversarii lui, înnainte de a-i ataca pentru înfrîn­­gere, ar face bine să dovedească un lucru: că fie și prin Venizelos acest program putea fi menținut, corespunzînd puterilor nației grecești. N. 10RGA Menirea noului Guvern grecesc Colonelul Gonatas, președintele Comitetului revo­luționar a declarat că sforțările noului Guvern grec au de țintă reorganizarea armatei, menținerea ordinei interne, apărarea energică a Traciei, unde se anunță chiar o ciocnire cu Turcii în regiunea Strandja [UNK] Ce fac Chemaliștii ? Chemaliștii continuă ocuparea zonei neutre. Chestia armistițiului­­ Orient Chemal Pașa a declarat că este dispus să iea parte la o conferință preliminară în cursul acestei săptămîni pentru stabilirea condițiilor de armistițiu. Guvernul chemalist a publicat un comunicat prin care declară că este gata să trimeată la Mudania delegați pentru conferința preliminară, cu condiția ca să i se promită că Tracia occidentală și Con­­stantinopolul vor fi puse imediat supt controlul Gu­vernului național turc. Foștii suveranți ai Greciei au plecat din Abia Agenția «Reuter» anunță că ex-regale Constantin împreună cu ex-regina și principii Nicolae și Andrei au părăsit Atena, îmbarcîndu-se pe un crucișător. Flota greceasca a intrat In acțiune Se anunță că Guvernul din Atena a dat ordin flotei grecești să atace pozițiile turcești de lîngă Smirna. Propaganda aliată pacificatoare la Balcani Comisarii aliați din Constantinopol au hotărît tri­­meierea unei comisii de ofițeri aliați la Rodosto, Lule­­burg­as și Adrianopol, pentru a exercita o influență pa­cificatoare asupra populației locale. închiderea adunării Societății Națiunilor Sîmbătă Societatea Națiunilor a ținut ultima ședință solemnă discutînd chestia Austriei, pentru ajutor­area­ căreia cele 4 puteri vor contribui cu 20 la sută, rămî­­­nînd de complectat restul. Nu se va aduce nici un pre­j judiciu suveranității și integrității Austriei. I Recolta in Serbia Ziarul „Prager Presse“ este informat că recolta în­ Serbia este excelentă și că această țară va putea ex­­­porta peste S0 mii vagoane de cereale. I I

Next