Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)
1922-10-03 / nr. 222
XVI Mea 222, Foaia Partidului Nationalist-Democrat* Director: N. IORGA Apare zilnic* REDACȚIA și ACȚIA Strada Domnița Anastasia. 0 TELEFOANE Redacția................... 12/01 Administrația..................5/41 Să 1 si linei mm Sînt patru ani de zile de cînd chestia, reformei flotilei romănești e in discuție și de cînd soluție care caută a i se da e refacerea prin ofițeri de marină englesi. Nu se știe până acum ce a’a lucrat de cele două misiuni trimese de Guvernul britanic pentru această operă, deși prin indiscreții budgetare aflăm că întreținerea celor doi membri ai ultimei comisii costă pe acest sărac Stat român cam tot atîtea cît leafa tuturor ofițerilor de pe vasele noastre, înțelegem că oameni aduși din țara unde sa plătește în livre Sterlinge nu pot fi plătiți în miseria unor monede discreditate, chiar atunci cînd viața lor în țara cu monede discreditata in care atîtea cheltuieli ca ceia pa care o aveau în țara lor cu monedă bună. Dar lumea trebuie să știe fără zăbavă ce se face cu banul ei. Șiim numai atit. Se pare că nu ne pricepem în marină. Anume scandaluri care continuă contribuie să discrediteze, din nenorocire, această armă. Totuși se pare că măcar cîndva eram în stare a face ceva și cu propriile noastre puteri. Nu vreau să fiu rău înțeles. Sfaturi dacă sînt bune, putem, sîntem datori față de noi înșine, să primim. Dar să băgăm de samă ca ele sa fie numai sfaturi. Orice prietenie are și egoismul ei. Și vremea de azi e aceia a unor interese adesea divergente. Să nu uităm numai la felul cum Anglia, Franța, Italia privesc azi chestia Orientului. In asemenea împrejurări mai mult ca oricînd trebuie să fim stăpîni pe tot ce avem Armata României întreagă aparține numai României și singure scopurile românești pot fi scopurile ei. N. IORGA Combustibilal industrial de D. Mociorniță, industriaș. Tinecou de desnădejde răsunăt din toate părțile amintind celor în drept, lipsa crescîndă a acestui element capital pentru producerea energiei în industria țerii. Și cu toate aceste tînguiri, nimeni nu sea suma la pericol, nimeni nu sa interesează și nu se mișcă spre a preveni calamitatea ce ne amenință. Căci, într’adevar o calamitate va constitui pentru țară, în special pentru viața orășenească, dacă ne vom pomeni într’o zi că mult, puțina industrie ce avem, își va înceta activitatea. Ce se vor face însă zecile și sutele de mii de muncitori din industrie, cînd aceasta, din lipsa combustibilului, fatal își va închide porțile ? ! Ce se vor face modeștii consumatori, acele sute de mii de salariați, particulari și de Stat, cari de bine de rău se aprovisionau mai lesnicios cu cele necesare traiului din produsele industriei indigene. Nimeni nu se gîndește la aceste triste eventualități ? Este știut că nu importul nemăsurat și nesăbuit de cîrpe și alte articole de lux inutile cu care s’a sărăcit țara, care a fost sursă de îmbogățire fără muncă, de desfrîu și corupție, s’a îndestulat marea masă a consumatorilor romîni. Aceștia și-au satisfăcut nevoile de trai mai mult din produsele indigene, din țară s'a încălțat și s’a îmbrăcat și săteanul și muncitorul orășenesc; din țară și au procurat articole alimentare și obiectele de menaj. Și se știe doar ce procent înseamnă pentru țara noastră această masă de consumatori ! Se gândește cineva din cei cu răspundere la situația ce s’ar creia acestei mari majorități a țerii, privînd-o de singura sursă de aprovisionare, care este industria țerii, în ziua cînd această industrie va fi total paralizată în activitatea ei ?! Organele oficiale se mulțămesc cu paliative și cu soluțiuni sâggerate de cei interesați la dăinuirea răului. Altfel nu ne putem închipui impasibilitatea oficialității în fața neajunsului de lipsa combustibilului. Să nu ne spună că nu pot lua măsuri contra celor ce au acaparat in folosul lor exclusiv această mare bogăție a terii. In adevăr, în această ipotesă ar fi de desperat. Ce s’ar putea face ? In broșura mea «Păreri și îndrumări practice pentru soluționarea cîtorva probleme economice-financiare, privitor la chestia combustibilului industrial, am rndicat pe larg mijloacele practice și urgente de urmat pentru resolvarea problemei. Nu s’au luat desigur de nimeni în sumă și astăzi ne găsim în trista situație și în pragul eventualităților expuse mai sus. La soluțiile propuse în sus zisa broșură ca: fixarea unei cote de combustibil, inatacabilă, din producția păcurei pentru industrie, interzicerea consumării combustibilului lichid la caloriferele instituțiilor publice și particulare, triarea industriilor după regiuni, exclusînd pe cele învecinate cu regiunile carbonifere de la consumul păcurei, economie de păcură la C. F. R. cel puțin pentru trenurile de mărfuri, care pot foarte ușor funcționa cu cărbuni, alegerea industriilor după importanța socială a producției, etc., cred că ar fi nimerită și următoarea: Statul, din terenurile petrolifere ce posedă, să cedeze o parte altor categorii de producători de petrol preferind în prima linie asociațiile de industriași, cari s'ar oferi pentru exploatări petrolifere, cu restricția ca din producția obținută să nu înstrăineze un bob până ce nu se va îndestula din larg nevoile de combustibil ale industriei actuale și viitoare a serii. Până atunci să se aviseze la cele mai severe mijloace, legale bine înțeles, căci nu este admisibil ca Statul să nu aiba vre-un drept în concesionările de până acum, spre a constrînge pe cei refractari la îndeplinirea îndatoririlor lor față de nevoile primordiale ale industriei țerii! Cine a urmărit cu interes bilanțurile societăților petrolifere să convină că, afară de deghizările posibile în scripte, beneficiile aparente, întrec anual cu sută la sută capitalurile inițiale ori aceasta nu este drept, căci nu se poate închipui că țara aceasta a ajuns cu știință și conștiință «pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă »■' Ge e la cale ferate? N’a stat niciodată în obiectul nostru de a critica activitatea Guvernului, numai pentru că suntem în opoziție. Dar starea deplorabilă a mersului trenurilor și accidentele continue de cale ferată, cari au ajuns o calamitate pentru voiajori, ne silesc,—cu toate părerile bune ce le avem despre d. Tancred Constantinescul, a ridica glasul nostru de protestare contra vicuriei de la căile ferate. Căci oricit s’ar spune că «mîni criminale» intervin pentru dărîmarea vre unui pod sau scoaterea vre-unei linii, totuși nu e mai puțin adevărat că toate trenurile sosesc în Gara de Nord cu mari întârzieri, iar că deraierile și ciocnirile de trenuri sunt adesea din vina administrației și personalului de cale ferată Nu sunt fonduri pentru aefacerea căilor ferate ? Se refuză creditele necesare ? Lipsește disciplina intre funcționari? Guvernul e dator să ne lămurească franc și să facă ordine cu nu se întinde desordinea. Organizația noastră Partidul naționalist-democrat continuă organizarea sa. După marea întrunire de la Iași și înscrierile anunțate, iată acum o nouă întrunire a partizanilor noștri, care a avut loc la Craiova, pentru formarea federații naționalist-democrate din Oltenia și noi înscrieri. Darea de seamă a acestei imposante manifestații politice am publicat-o în unul din numerile noastre trecute. Pentru azi dăm textul telegramei care a fost trimeasă, cu acest prilej, d-lui N. Iorga, șeful partidului: D-luji M. Iorga Văleni-de-Munte Partidul naționalist-democrat din Oltenia și Banat, strîns în adunare generală la Craiova pentru a pune basele Federației naționalist-democrate din Oltenia și Banat, își îndreaptă către idealistul tenace și făuritorul sufletesc al generației de astăzi, toată iubirea și devotamentul. Vă asigurăm, că vom lucra cu toată îndărătnicia, pănă la cea din urmă jertfă, pentru triumful ideilor partidului. In fruntea federației noastre am ales pe omul de talent și de cultură Bavaria, cu care vom desâvîrși închegarea unității de gîndire și simțire a ținuturilor noastre. Să ne trăiți! Președintele Adunării Gh. Popovici din Timișoara In ultimul timp s’au mai înscris în partidul naționalist-democrat, d-nii C. Spălățelu, profesor secundar din Timișoara, N. Vișineanu, fost inspector general la Banca Națională din București și Dumitru Stănescu, avocat din București. loirtear Mrovinian La Cernăuți a încetat din viață profesorul universitar Eusebiu Popovici, ale cărui merite pentru cultura românească fac ca pierderea lui să însemne o nouă scădere din energia luminată a nației noastre, aflată în plină luptă de consolidare și înnălțare. Situația în Grecia .Noua situație politică din Grecia a fost stabilită în modul următor, trupele revoluționare au intrat în Capitală avînd în frunte un comitet de conducere, care a anunțat că mișcarea militară va păstra un caracter național, fără nuanță politică, pentru a uni întreaga populație a țării într-o acțiune sacră de salvare a patriei. I același timp comitetul diriguite a hotărît următoarele : I) Să transmită Guvernului dreptul de a promulga decrete-legi. II) Musulmanii Macedoniei și Traciei vor forma la alegerile viitoare alegeri electorale separate cu dreptul la 16 deputați. III) Persoanele arestate ca vinovate pentru nenorocirile naționale vor fi menținute în arest preventiv pănă la formarea Adunării naționale care va hotărî asupra modului de trimitere a lor în judecată. 8 fetițisimitate politici Pănă acum eram deprinși ca deputații guvernamentali cari părăsiau nemulțămiți partidul ce-i alesese, să rămîie mai departe ca membri în Parlament și să facă zile fripte Guvernului. Este cazul cunoscut de la Iași, din timpul războiului, cînd d-nii dr. Lupu, Iunian, Trancu-lași, Carp, etc., deși aleși ca liberali, de partidul liberal, care guverna, au părăsit partidul și au rămas în Parlament spre a forma un grup aparte și a face o strașnică opoziție de... principii Guvernului Iată însă că exemplul cavaleresc ne vine în această direcție din Ardeal. Acolo, d-nii dr. Nicolae Zigrea, fost secretar de Stat al minorităților și deputat de Oradea- Mare și dr. Sever Andru, fost prefect de Bihor și deputat, au demisionat din partidul liberal. Dar părăsind partidul unde au avut de cules numai decepții, au înțeles să pună în același timp la disposiția președintelui Camerii și mandatele lor deputați, grăbindu-se chiar a înnapoia biletele de liber parcurs, cl. I-a, pe căile ferate. E o lecție de înnoită demnitate politică, pentru care felicităm pe dnii dr. Zigre și dr. Andru, dar ne îndoim că ea va avea efectul moral dorit asupra lumei noastre politice. Oocația unui profesor francez Domnului Președinte al Consiliului de administrație al Institutului pentru studii referitoare la Europa sud-estică. Domnule Președinte. Aș fi foarte fericit, dacă puteți să primiți, de a consacra o sumă de o mie de franci francezi pentru a permite întreținerea timp de doi sau trei ani la Universitatea populară din Vălenii-de-Munte pe timpul perioadei cursurilor, a unui student albanez sau, în lipsa lui, a unui student român sau frances, interesîndu-se de problema tracoiliarică. Aș vrea, prin această modestă contribuție, să arăt tot interesul pe care nu l-a inspirat o creațiune așa de vie și originală ca Universitatea populară din Vălenii de Munte, adînca simpatie pe care mi-o inspiră cele două nații care au putut să păstreze geniul etnic traco-iliaric și pe care atîtea legături încă misterioase le apropie de noi Frances» și, afara de aceasta, toată admirația și simpatia ce am pentru opera și persoana fondatorului Universității de la Vălenii-de-Munte. Binevoiți a primi, domnule președinte, asigurarea prea înnaltei mele considerații. Jacques Bourcart doctor în științe, fost însărcinat cu o misiune în Albania BULETINUL EXTERN Venizelos sau Constantin ? Alinia unei mari părți a poporului grecesc, minte mergînd pănă la revoluție și la huiduirea regelui, în țară străină, merge către „Constantin 11. El e „trădătorul11, de la el a venit, prin persecutarea — desigur nedreaptă și nenorocită —, a ofițerului cu alte vederi politice, prin desorganizarea armatei, prin stricarea bunului ei spirit de armonie și încredere, ca și prin înstrăinarea Aliaților, resultatul catastrofal pe care l-a avut războiul din Asia Mică. Concluzia: «Constantin» să se dacă și să vie, cu sau fără Moștenitorul Tronului, Veni zelos! Să nu fie oare o judecată greșită ? Nu odată s’au arătat în acest ziar, de ani de zile, recunoaștere și admirație pentru omul care, amestecîndu-se în viața politică, decăzută, a Greciei sfâșiată de partide, i-a restituit puritatea, întrucît măcar permiteau împrejurările, și onoarea și care, cîștigînd simpatii mari în Apus, a ajutat nația sa în cele mai grele momente ale chestiei naționale, alăturîndu se la gruparea care represinta dreptul și omenia. Dar, Grec el însuși, avînd și defectele rasei și, în plus, fanatismul revoluționarului, el e acela care a schițat imensul program al Eladei de la Angora la Avlona, cu Constantinopol cu tot. El, și nu timidul rege Constantin, om rece, de alt sînge, nordic. ’ Și adversarii lui, înnainte de a-i ataca pentru înfrîngere, ar face bine să dovedească un lucru: că fie și prin Venizelos acest program putea fi menținut, corespunzînd puterilor nației grecești. N. 10RGA Menirea noului Guvern grecesc Colonelul Gonatas, președintele Comitetului revoluționar a declarat că sforțările noului Guvern grec au de țintă reorganizarea armatei, menținerea ordinei interne, apărarea energică a Traciei, unde se anunță chiar o ciocnire cu Turcii în regiunea Strandja [UNK] Ce fac Chemaliștii ? Chemaliștii continuă ocuparea zonei neutre. Chestia armistițiului Orient Chemal Pașa a declarat că este dispus să iea parte la o conferință preliminară în cursul acestei săptămîni pentru stabilirea condițiilor de armistițiu. Guvernul chemalist a publicat un comunicat prin care declară că este gata să trimeată la Mudania delegați pentru conferința preliminară, cu condiția ca să i se promită că Tracia occidentală și Constantinopolul vor fi puse imediat supt controlul Guvernului național turc. Foștii suveranți ai Greciei au plecat din Abia Agenția «Reuter» anunță că ex-regale Constantin împreună cu ex-regina și principii Nicolae și Andrei au părăsit Atena, îmbarcîndu-se pe un crucișător. Flota greceasca a intrat In acțiune Se anunță că Guvernul din Atena a dat ordin flotei grecești să atace pozițiile turcești de lîngă Smirna. Propaganda aliată pacificatoare la Balcani Comisarii aliați din Constantinopol au hotărît trimeierea unei comisii de ofițeri aliați la Rodosto, Luleburgas și Adrianopol, pentru a exercita o influență pacificatoare asupra populației locale. închiderea adunării Societății Națiunilor Sîmbătă Societatea Națiunilor a ținut ultima ședință solemnă discutînd chestia Austriei, pentru ajutorarea căreia cele 4 puteri vor contribui cu 20 la sută, rămînînd de complectat restul. Nu se va aduce nici un prej judiciu suveranității și integrității Austriei. I Recolta in Serbia Ziarul „Prager Presse“ este informat că recolta în Serbia este excelentă și că această țară va putea exporta peste S0 mii vagoane de cereale. I I