Neamul Românesc, decembrie 1922 (Anul 17, nr. 272-296)

1922-12-01 / nr. 272

CALIFUL Adunarea din Angora, în care cele mai cutezătoare teorii revoluționare sunt hrana zilnică a unor spirite înfierbintate, care nu se dau în lături nici de la cele mai anacronice hotdruri, a decretat depunerea vechiului Sultan calif pornit, în chipul cel mai prudent, către pămînturile engleze, și a făcut, imediat, alegerea unui nou Calif. Abdul-Megid, pictorul și *modernistul» apreciat al unor * anumite cercuri constantinopolitane, devine astfel urmașul acelora cari, în Arabia însăși, în Bagdadul cucerit, în Egiptul asupra căruia se întinse apoi stăpînirea urmașilor lui Osman, au stat cu puteri ,pontificale, de supremă autoritate religioasă, în fruntea Islamului. Tînăr încă, el va avea vremea să învețe și puțină teologie, care nu poate strica anul calif, chiar cînd e fabricat de niște revoluționari ca amicii lui Mustafa- Chemai. Dacă va ajunge departe un stadiul teoriei Serialului, el se va putea mângîia, cugetînd asupra principiilor lui sacre, de faptul că, hotărît, el nu va fi Sultan. Sultani sunt toți deputații de la Angora, la ei sunt toate puterile lui Montesquieu și ceva mai mult: dreptul de a măcelări pe creștini și chiar de a spânzura pe muftiii din Tracia cari s'au compromis ca lînșii. Dar califatul pe care el constat a l da unei mlădițe a dinastiei pe care río respectă, în foni de jos, poate el să fie la disposiția oamenilor adunați cine știe de unde și cine știe cum, cari n’au ca sprijin al autorității lor decit victoria unui general inimos asupra unui dușman care singur a părăsit partida ? Ce-ar fi oare dacă Papa ar fi ales de an simula partid italian, dacă d. Mussolini, de pildă, ar depune pe părintele Benedict ca să numească alt Pontifice de la clubul fascist ? Englesii par a voi să provoace o protestare a Indiei, unde ar trimite pe califul depus, cel adevărat. Chiar și fără aceasta Insă Islamul ar da dovada ultimei decăderi dacă ar primi ca șef religios pe alesul unei simple facțiuni. Sultan poate să facă Angora pocăită de abaterile ei republicane, pe cine o vrea. Dar a face un calif au e, fără îndoială, în puterea sa. N, IORQA, \ O recapitulare Allerurne nu se lămurease loc la Lausanne, și bilanțul primelor zece zile de discuții • ott se poate de nemulțSmitar, Cladee cred«« ou Turcii «ren de meurdin ce privește «ttbilirea coridorului balcanic prin* la Dedeagaei, cu zona demilitarizați de 30 km, sati est aosi delegația sovietică mai, și represintanții turci ca prin Íarmes își «thimbar fi părerea cerlnâ neutraliser«« casa tei «eae și eminarea în ori o» SUA a discuțiilor teritoriale prime la primirea răspunsului Guvernului din Angora, eari singur reu Tea să desidfi. Așa est, fără a ee hotărî ci mie in această privință, s’a trecut acum la cercetarea problemelor de ordin economic și financiar. Creatia blocului balcanic, care ingrifia attt de mult pe Turci și Huși, a rămas, pe de altă parte, un simplu basm. Delegația bulgară, certnd ca suzeranitatea bulgară să se ’ntindă atât asupra căii ferate, cât și asupra portului Dedeagaci, a ridicat vehemente protestări din ft partea d-lui Venizelos, ceia ce a scos la iveală vechile ranoane dintre Greci și Bulgari. Destăinuirea focutui de astfel de către d. Stămboliiachi d-lui Vorovsch', delegatei Rusii sovietice, că Bulgaria nici grad n’are de a se apropia de Mica Antantă sau de a reface blocul balcanic contra Turcilor este o eclatantă dovadă de altă ipocrisie este capabil premierul bulgar, care ieri numai făcea declarații de dragoste la Bucurăști și Belgrad. Afacerea petrolului da la Mossul, apoi, a supărat rău pe Americani Delegatul Statelor Unite la Conferință cu declarat că Guvernul său nu înțelege «a aprobe in chestia petrolului, ca și în atâtea alte chestii economici care priveai Orientul, o altat politică dealt aceia a „porților dispriîteö. Turcii, rîsdul lor, ar recunosa tratatala încheiare între Marile Puteri pentru împărțirea intereselor lor în regiunile petrolifere turcești. Știrea de azi, în sfîrșit, cu executarea foștilor miniștri greci cari au condus războiul contra Turcilor, clt și aceia a plecării plenipotențiarului englez din Grecia în serna de protestare, au înrăutățit și mai mult situația. Anglia nu va putea ierta o asemenea barbarie protejatei Baie, care nu numai admite, o urâtă răzbunare politică, dar de totodată prin aceasta o grozavă lovitură prestigiului Angliei in Marea Mediterana. Dacă lucrările părții tatăia a Conferinței merg, dar, așa de greu, suntem în drept să ne așteptăm cu prilejul discuției viitorului regim al trim fiorilor la surpase și mai neplăcute. Hușii au fac impresia să fi venit pentru aranjarea vreunei opere serioase, ci doar numai pantru a se isca încurcături. Complecta identitate de vederi anunțată Intre Ismed-Fașa și Vorovschi asupra tuturor chestoiurilor orientala în litgiu e un indiciu. Bușitl conferinței din Liusanne o va putea asigura, pda vanire, numai deplinul ncird ce va tebu să subeste pănă 'n sfteșie intre toți Aliații, af tr4 dam pUuul de bătaie ruio-tura nu emis diuaainte hotărît, orice a’ic tatfnpU. Viitorul apropiat nu va arăta întun ott aceste speranțe legtima și temeri ale noastre le verifică evenimentele ce se succedă. Alx. Cusin Liga Mi ji_ Madia Freamătul vieții tinere din nou aborda in cuprinsul marilor Instituții de Cultură. In atmosfera acestora, universitarii se pregătesc cu insuflețire pentru misiunea sade mine. Mai voioși și mai hotărâți ca altă dată, studenții petrec viața universitară ca mai mult calmai cu mai multă dispoziție pentru studiu. Asistăm la o așezare a vieții universitare. Starea aceasta de spirit este cum ne se poate mai propune pentru Înțelegerea condițiilor sociale, în care neamul nostru viețuiește. Dacă prin intervenția unor factori hotăritori sunt comunități restrânse care au intrat în normal, îndrumându-ne apte connodidate, marea comunitate a neamului nu și-a găsit încă liniștea. Sunt înfocat neam puteri sufletești care s’ar putea prăpădi, dacă nu s’ar găsi mina de idealiști, care să se pună în valoare. Slot în neamul nostru însușiri care cultivate, l-ar înălța pe culmi Însorite, după cum sînt deprinderi care lăsate în voie ,i pot coborî întră aele din urmă popoare. Pentru determinarea unui avînt spre stări morale superioare, neamul nostru are nevoie de intervenția efectivă a unui singur factor, cultura, cu variatele ei aspecte. Strecurarea acestui factor, pănă la cele mai umile colțuri, supt cele mai simple forate este singurul mijloc prin care neamul nostru ar avea putința să aspire spre o altă viață încununată de mai multă bunătate, de mai multă omenie și tocmai prin acestea, înnălțindu-se spre zări de știință și de civilisație. Nimeni nu poate represinta într'o formă mai potrivită acest factor umil și puternic pătrunzător, de tot studentul, la care primele agonisiri de cultură și idealism au atâta putere de răspîndire. Răspîndirea culturii prin studenți, în cadrul de tradiție și de luptă al Ligii, este una din marele ei preocupări ale ei. Ard. tatii ai juiilues Ziarul «Petit Parisien» corectează știrile neadevarate publicate asupra recentului Consiliu ținut la Elisea. Arată că la această întrunire nu s-au discutat de<ârt măsuri relative la Germania, pe care Guvernul frandz socotește oportun să le recomande aliaților cu cari tot alege să lucreze un pompiejt acord. in isiin seiviținlni militai Onoratul nostru confrate „Adevărul“ revine asupra problemei duratei serviciului militar și crezînd că noi n’am prins sensul propunerii sale, caută să se exploa încă o dată pentru ca să ajungă la «sfieșit să pună acetică la trebtre perși: «Puica, oara, un rombnaș ie-al nostru să ’arața iu 18 luai toată arta militară», dică ar fi ca serviciul să sa raiuiă aumu l-a aaaat tarcava? Răspundem hotărît,— nu. Baiuaaraa serviciului militar nu s’ar putea face decit la proporțe cu pregătirea culturală a națiunii. Și va conveni și „Aiavă* rul* că nația noastră are încă drum da făcut până să se poată vorbi de un progres al ei pe acest teren. Prin urmare, a hotărî azi să se dea trupelor numai o instrucție de 18 luni, ar fi a da drumul contingentelor la vatră insuficient instruite și a avea un cas de războia o armată prost pregătită ca educație militară,teei o armată slabă. Privită astfel chestia sperăm că presa va fi unanimă în a admite că cel puțin pentru moment o reducere a serviciului militar nu trebuie agitată la noi, ci, din contra, combătută cu energie, dacă ea totuși ar fi pasă de cineva în discuție. împroprietăririle Pretutindeni tu țari exista nemulțumiri in chestie împroprietăririlor. Fiecare județ are easurile c ele de nedreptate și în orice neînțelegere dintre vechiul și noul împroprietărit învinge totdeauna numai acela care este mai aproape de interesele politice liberale locale, înregistrăm pentru «ai două plîngeri cari nu ce aduc la cunoștință : In comuna Gorkia (Dolj) este un comerciant, anume Gheorghe Petrescu. Are prăvălie și droiuraă, mai este proprietar a 27 pogoane. Cum tot pămîntul este trecut, k cumpărare, pe numele soției, a făcut cum a făcut și a fost împroprietărit cu un lot complect. Comisia de verificare l-a exclus însă din rîndul celor cu loturi întregi și i a lăsat numai un hectar. A făcut contestație și nu se știe prin ce minune această contestație. Investită cu rezoluție favorabilă, a fost trimisă Comitetului Agrar pentru aprobare. Sătenii au trimis cîteva întimpinări Casei Centrale a împroprietăririi, arătînd cum stau lucrurile. Ei așteaptă acum să vadă resultatul care după laudele cîrciumărului va fi se pare favorabil acestuia. Alt cas la Băltești (Dolj). Aici plugarii și negustorii cari fac politică liberală,—desertori, faliți, etc. — sunt trecuți cu loturi de împroprietărire fără niciun drept. Atragem atenția dlui ministru de Agricultură și Domenii asupra acestei grave stări de lucruri, care poate deveni neplăcută chiar pentru Guvern. r.— D. Poinaré la Lobra D. Poincaré a făcut cunoscut că va merge la Londra, pentru a conferi cu donar L .A și Mussolini pentru pregătirea conferinței din Bruxelles. BULETINUL EXTERN Emili inii miliilfi pi sipotek di acuziție pentru care au fost opidarități maiștru greoi și extiacfți, stat în substanță urmit Jirese: 1. Maiștrii au ascuns ci chiar științi poporului grec pirtoileie dsar un an din relataüretrei Regelui Djutmnia. 2. Ca soare că sa făcusa ouao 33ulc Greciei, că prin aceasta și pe‘la alianțele sale, totuși ei au hotarte să fur toate sfatuile, pantru a consolida tronul lui Constiatia, ia S3 p de a-și putea aasfel asigura puterea supt agili lui. 3. 01 în sfîrșit ei au pravosat desastrul în Asia Mică. * Ni se știe încă nimic asupra urmărilor eventuale ce le pot avea asupra conferinței evenimentele din Grecia si ruperea relațiiilor diplomatice intre Grecia si Anglia. Delegația greacă re lasă să faci declarații in această privință. D. Venizelos a asistat azi de dimineață la ședința subcomisiei care studiază demilitarizarea insulelor din Marea Egee, ca și cum nu s’ar fi intimplat nimic. Acest fapt desminte svonurile despre eventuala demisie a d-lui Venizelos. Cercurile diplomatice englese socotesc că conferința poate continua, căci d. Venizelos nu represintă atât Guvernat actual du nația greacă, ea insiși, in serviciul căreia s’a pus in vederea tratativelor de la Lausanne.» D. Bantindh, prim secretar al Legației britaniei la Atena, care mai este și membra in comisia financiară internaționala, a rămas in Atena după pămirea atiaistrului Britaniei. Chestiile financiare la Lausanne In ședința ținută Marți după amiază de către comisiunea financiară, Amel Pașa a cerut ca diferitele State participante la succesiunea Imperiului otoman, să plătească și o cotă-parte din datoria otomană in proporție cu teritoriile obținute. Obiectează împotriva plătei cheltuielelor necesitate de ocupația aliată. declară că Turcia este gata să plătească despăgubiri pentru daune individuale. Venizelos expune apoi punctul de vedere grec și reamintește că Turcia a declarat războiu Serbiei Nineici arată că Iugoslavia este gata să plătească partea ei din datoria otomană. Barri % expunind punctul de vedere al aliaților, declară că menținerea datoriei otomane nici nu poate fi dhemtată. Despoltarea economică a Tasiei c are ca angajamentele Guvernului otoman să fie menținute. Plata din partea Turciei a chituielelor de ocupație este în conformitate cu regatele tuturor națiilor. Barrère protestează împotriva pretențiilor Turciei referitor la pretinsele pagube făcute de Aliați m »ona turcă ocupată. Generalul Wygand vorbește sprijinind argumentele turcești referitoare la demilitarizarea insulelor din Marea Egee; în consecință subcomisia militară teritorială hotărăște demilitarizarea inulelor Mărci Egee. Chemaliștii refuză la Lausanne discuția Conform cu conclusiile subcomisiunii însărcinată cu studiul demilitarizării anumitor insule din Mar»« Egse, cominiunea teritorială a aduns ca să fie demilitarisată. Delegația israaliată a formulat însă oarecare reserve. Israid Pașa,d-nii Mussolini (?) și Curzon au luat parte la deliberări. Venizelos n'a asistat. In cursul ședinței, cînd s’a vorbit despre statutul insulelor Tenedos, Imbros și Samos, situate la intrarea Dirdanelelor. Turcii au declarat că nu se poate discuta această cheuiune în abisala represintanților sovietici. Ei au adăugit că, in cas cînd comisiunea n’ar fi de părerea lor, ei nu vor părăsi ședința însă nu vor lua parte la discuții, păstrind tăcerea. In discuția care a urmat, delegația kemalistă n’a mai spus un cuvînt. . * In ședința de ieri după amiază, comisia teritorială a hotărît în urma cererii delegației ehemaliye, ca statutul insulelor din Marea Egee situate la intrarea Dardanelelor, să nu se discute decit odată cu chestia Strimtorilor. Tot cu chestia Strimtorilor, va fi discutată o nouă cerere a Turcilor relativ la suveranitatea asupra acestor insule. tini villin lei liegen In cursul conversației ce au avut-o la Lausanne, d-nii Bm ș, Duca și Marin au discutat asupra situației generale in raport cu țările lor. Minștrii au constatat că putinul lor de vedere respectiv este absolut ,critki. Dupr corespondentul special al ziarului «La Temps» ar fi greșat de a se spune că întrevederea miniștrilor Mcei înțelegeri ar avea de scop constituirea unui f*votant.ru*. Ede lasă posibil că miniștrii au vorbit iespre urmările pe cari ar putea să le aibă asupra Europei centrale măsurile pe darim eventual in contra Germaniei.