Neamul Românesc, ianuarie 1923 (Anul 18, nr. 1-22)

1923-01-03 / nr. 2

ANUL al XVIII-lea n-l 2, REDACȚIA și ADȚIA strada Domnița Anastasia, S TELEFOANE, Redacția....................... 12/50 Muntolstt Bfla................W« DIRECTI • i MU^XEMPLIâ Partidului Nationalist-Democrat Apare zilnic HEDiCTuB-ȘEF: ALEX. CUS1N București, Miercuri, 3 ianuar 1923, abonament. Pe un sn in tară. . Lij Pentru preoți si învăț, tăi Pentru studenți.. Pe șase luni. . . Pe trei luni. . „ Pentru străinătate ăa.îs. vai, "«* • ::? : Partidul unitar maghiar «a»* «st La Cluj $*a alcătuit, prin contopirea a două grupări deosebite până acum, partidul unitar maghiar din România. O foaie oficioasă pare a se teme de urmările ce le-ar aduce întemeiarea acestui organ de luptă al Ungurilor cuprinși între hotarele Statului nostru și deci desaprobă actul. Nu suntem de această părere. Prin stârainii îndelungate Sașii ardeleni au izbutit a se înțelege cu Șvabii din Banat, de altă confesiune, veniți de aiurea și având alt trecut istoric, cu Germanii din Bucovina, cari au și ei altă origine și au avut altă desvoltare, cu coloniștii germani din Basarabia, și ei total deosebiți, ba chiar cu unele elemente germane din Vechiul Regat, și duc o acțiune comună. De ce nu ar face la fel și Ungurii, cari, afară de Secul, represintă absolut aceiași rasă, cu aceiași desvoltare istorică ? Acei cari au aclamat ca șef pe d. Jósika au declarat că înțeleg a se ajuta fără sprijin de peste hotare și că situațile lor pentru realizarea unui program, care e moderat, se vor desfășura în marginile legii. Ce ii putem cere mai mult? Conștiința oricui nu se poate scruta; ea-și păstrează răspunderea pentru alți judecători decît adversarii firești. Să dăm voie acestei asociații politice să arăte prin fapte cum interpretează programul ce și l-au dat. Și, dacă, apărînd neamul pe care-l represintă, ea va ajuta la desvoltarea în această țară a ideii de libertate și de cultură, în orice limbă, atît mai bine pentru toții N. IORGA Partid cultural Repetam adesea că noi sîntem înainte de toate un partid cultural Expresia, deși precisă, a dat naștere la multe interpretări răutăcioase. Eăta și natural, intr’o țară în care educația politică a atîtor gazetari se face mai întâi la rubrica știrilor sensaționale, iar aceia a atîtor oameni politici se inspiră din clișeele acestora, nu ne putem aștepta la mai multă înțelegere a noțiunilor superioare De multă vreme noi ne cunoaștem adversarul, el este superficialitatea exasperantft a pseudo-intelectualilor cari vorbesc așa de des în numele opiniei publice. Partid cultural? Dar ce, ați monopolisat dv. cultura în această țară? Nu sînt pline celelalte partide de talente puternice, de intelectuali superiori ? Gătiți programele și broșurile, cari se scriu în numele lor, ascultați pe conferențiarii cari le desvoltă principiile, nu sunt pomeniți acolo aproape toți autorii moderni de sociologie sau de științe economice și financiare, nu se sprijină toate aceste producții pe documentări laborioase și savante? Desigur, este așa. Este acolo multă cultură, dar nu este ceva cu mult mai mare și mai necesar: spiritul cultural. Un om politic care se întemeiază pe o clientelă electorală sau exclusiv pe o clasă socială vrea să-și justifice înnaintea opiniei publice acțiunea sa; nimic mai ușor, va apela numai decît la „doctrinarul” partidului, care își va răscoli biblioteca, va cerceta fișele respective și va oroi pentru trupul mai totdeauna diform al interesului imediat ZĂ.Ca și oportunist al partidului haina teoretică corespunzătoare. Partizanii, plini de admirație, vor găsi în «cultura» șefilor, nu instrumenzul prin care ei îmăți se vor înnălța și purifica, ci justificarea teoretică a pornirilor lor instinctive. Mai mult, doctrina etalată cu atâta aparat «științfic» va fi pentru dânșii o puternică încurajare de a persevera pe drumul apucat Toată «cultura» aceasta are în viața partidului aceiași valoare ca și o dibace manevră electorală. Aci este deosebirea ireductibilă dintre noi și ceilalți. Cultura, pentru noi nu este un instrument de succes; ea este mijlocul prin care se exprimă principiile superioare ale vieții sociale care nu consideră pe individ ca un simplu membru al unei categorii economice, ci mai presus de orice, un factor activ al unei comunități morale. In numele acestei comunități morale care e nația cu toate clasele ei, noi nu ne mulțămim să represintăm, ci mai ales să transformăm pe semenii noștri. Cultura aceasta nu justifică faptul trecător ignorat din mișcarea continuă a indivizilor și claselor, ci vorește adaptarea lor la un principiu permanent: solidaritatea tuturor claselor care compun acelaș neam, în fața acelei „culturi care îngustează conștiința umană după tiparul categoriei economice căruia îi aparține individul, noi punem spiritul cultural care îl adaptează unor principii supenoare cari îl depășesc. Petre P. Suciu Conferința din Paris Astăzi s'a deschis la Paris conferința Aliaților întruniți încă odată spre a încerca să găsească un punct de vedere comun cu privire la chestia reparațiilor. Din relatările oficiale date presei în răstimpul dintre conferința din Londra și cea de azi, deși pianul englez și cel francos par diferite în aparență, în fond ele însă se apropie. Anglia propune o reducere a datoriei Germaniei, iar Franța nu se declară contra, cu condiția însă ca o reducere corespunzătoare a datoriilor interaliate să fie admisă. Franța admite un nou moratoriu de doi ani, dar cere gajuri productive, ale căror venituri să fie reținute în coruptul reparațiilor, dacă Germania nu va executa noile obligații ce și le va lua. Anglia nu ar fi contra gajurilor, dar în ce anume ar consta aceste gajuri părerile încă diferă între ele. In sfîrșit, în ce privește împărțirea cotelor, unele Puteri sunt nemulțămite de ceia ce li s’a atribuit, ca Italia și România. Odată chestiile princite ale resolvat acestorlalte secundare se vor găsi mai ușor o soluție. Un lucru e sigur, că Germania nu poate plăti, iar de acest fapt enii convinși astăzi toți Aliații. Sunt însă toate speranțele că acțiunea salvatoare pentru dreptatea învingătorilor nu va întîrzia să vină. á.— [ispos uMtils minan in irila la ziua da Duminică 31 Decem»bre c., a avut lor in sala cliseu» congresul naționaliștilor democrați din Brăila. Au asistat peste 300 de delegați dintre cari vreo 150 de țerani. Organisația centrală a fost represintată prin d. C. Cihodariu, secretarul general al partidului, general Al. Anastasia și P. Suciu, iar Federația Dunărea de Jos prin președintele și secretarul ei, d-nii Aurel Scurți și D. V. Ț00. Au rostit cuvîntari d-nii: G. Cihodariu, V. Alba advocat, președintele organisației brăilene, Traian Țino advocat, săteanul Radu Mirea, advocatul P. Suciu, generalul Al. Anastasia, meseriașul Chercea și D. V. Țoni, deputat de Covurlui. Toți cuvîntătorii au arătat programul partidului naționalist-democrat, superioritatea noastră morală asupra celorlalte partide și situația politică actuală. S’a ales un comitet județean de o sută de persoane din sînul câruia a a ales apoi comitetul executiv în frunte cu d. Albu și din cari fac parte prietenii TraianȚmo profesorul Filip, doctorul Bănică și alți fruntași ai organisației brăilene. D. general AS Anastasia, a fost proclamat președinte de onoare. O călduroasă telegramă omagială a fost trimează d-loi prof. Nrga, șeful partidului. După congres a avut loc o masă comună de 130 persoane. Au rostit cuvînturi însuflețite d-nii Gihodariu, V. Albu, P. Suciu, D. V. Țoni, T. Țino și alții. Reușita deplină a congresului prietenilor brăileni a dovedit puterea organisației ce s’a înfăptuit acoloo într’un timp foarte scurt d..~ Hama la nunta asasilii 1 Haiatoti Miewadowschi, asasinul președintelui Polonei Narutovici, a fost condamnat la moarte. In timpul procesului a declarat că a vrut mai întăiu să omoare pe mareșalul Pilsudschi, NOILE IMPOSITE !imrsul d-nul profesor N. Iorga la Cameră (După note si ortografice) In Ca total altfel, d-Ie ministru de Finnțe, se presinta situația la noi. 3-voastră puneți un imposit pe pîmînt, și în această privință a fost o discuție între d. Madgearu, cae nu va lăsa pe d-voastră și a voastră care na lasati pe d-nal b.dgearu , a mai venit și un matematic și atunci, desigur, că nu s’a mai putut descurca lucrurile. A fost o discuție și pentru că , trei litere de alfabet din proiect, privitoare la impozitul pe pămint S’a discutat ce plătește vi ce plătește pămîntul celălalt, de arătură, ce plătește rentabilitatea ce plătește ,cîștigul realisat. Fii, în mintea mea, am renunțat "ta vă pot pune de acord pe d-t astră , ori cum’am silit, n’am putut să vă pun de acord. Vă spun însă că impunerile s’ar putea aplica, dacă noi nu ne-am găi a doua și după o expropriere neterminată încă, după o expropriere al cărui preț, în mare parte este neplătit, după o expropriere, care a lăsat o categorie de proprietari, cari nu au cam lucrat, fiindcă ar fi trebuit să-și schimbe sistemul de agricultură, ei cari au fost agricultori mari și cărora li se impune prn expropriere sau stă vîndă pămîntul sau să facă agricultură intensivă, cu mașini, cu îngrășăminte, etc, și omul nu este dispus să facă toate acestea, fiindcă ar trebui să aibă și alte cunoștințe și altă iubire de pămînt și de oameni, ca să se hotărască să îndeplinească aceste cerin fi. Pe de altă parte, avem o clasă țerănească, coai piâoă din țerani, cari nu au vite — căci în Moldova lucrau cu vitele proprietarilor — nici instrumente de muncă — căci în Moldova instrumentele i le da propriedrul, cari nu au nici credit, deoarece îanainte era un sistem capitalist concentrat în mîna proprietarului; în mîna lui era tot creditul țeranului ; nu sînt adunați nici în obști — căci pe acestea le hchiiaui — ; nu au nici tovărășii de vînzare, căci pe țeran îl înșeală fiecare ca să-și vîndă produsele pe un preț de nimic, atunci cînd vine cu mult îanainte ca recolta să poată fi ridicată și-l face a’o vîndă cu un preț slab, cu prețul pe care îi vrea cumpărătorul. Pe lingă aceasta de multe ori acești țerani nu au nici măcar un sistem agricol în mintea lor, după care să facă cultivarea pămîntului in cutare județ s’a spus de către unii țerani, că ei au nevoie numai de porumb, iar griul să-l pună boierii Este de ajuns să se găsească o masă de țerani care să judece lucrurile astfel, ca să vă puteți închipui ce poate resulta. De altfel în județul acela dealurile sînt lăsate — pe maza acestei concepții— în mare parte necultivate; că țerănii spun: primăvara noi punem porumbul, iar griul sa4 pună boierii. Acum d-voastră, prin acest proiect de lege, veniți și puneți imposite, fără să faceți vre-o deosebire, că în fața d-voastră stă un proprietar expropriat, care nu mai are cum lucra; că în fața dv stă un țeren fără vite și fără mașini, fără capital, fără credit și fără organisație. Tocmai în momentul cind se formează organisarea materiei imposabile, dv. veniți, nu cu mijloace care să grăbească formarea acestei organisări, ci cu sarcinile fiscale, indiferent de situația omului pe care îl îngreuiază cu impunerile lor. Și aceste impuneri vor avea ca resultat, că vor împiedeca tocmai formarea acestei organisări a masei imposabile. Eu înțeleg, ca dv. să veniți cu astfel de legi în alte timpuri, dar să nu veniți cu dânsele, cinci noua gospodărie a serii românești abia acum iua ființă. Dv. nu știți ce impuneți și pe Cine impuneți, nu cunoașteți care este situația tornului pe care îl impuneți. Măsurarea pămîntului, fără îndoială că o puteți face foarte ușor, după cum tot așa de ușor puteți să faceți și chibzuiala unor anumite cifre. Dar esențialul pentru noi nu este să avem un țeran, care să nu ie poate ridica și pe acesta să veniți ca să-i impuneți ca imposite, numai pentru ca să faceți a se ridica budgetul Statului. In această privință eu cred că, chiar dacă am rămâne în nehotârirea de astăzi a stării financiare, tot ar fi mai bine așa, și si așteptăm până cind o să avem o clasă țărănească perfect organisată (aplause). D-v. puneți apoi imposit pe industrii, oricare ar fi însă situația lor. Vă rog ca în această privința să vă gîndiți că sînt multe feluri de industrii. Astfel noi avem o industrie în Bucovina, Ardeal și Banat. Industrie veche, industrie bine întemeiată, pe care o împiedecă puținei noile împrejurări, dar care poate dintr’o zi în alta să-și reia avântul Pe de altă parte aveți aci în vechiul rag șt începuturi foarte modeste de industrie. P mneteu știe cuă îndrăzneală trebuie azi, cu valuta schimbătoare, cu muncitorii nemuțămiți, cu tîrgul care n’are nici un fel de stabilitate, ca să înceapă cineva o industrie (aplause). D-v. ziceți o bucată de vreme scutim industria, dar credeți d-v. că orice industrie cere tot atîta timp pentru a ai alcătui cum trebuie ? îanainte, în împrejurări normale, cînd capitalul era la îndenatar, cind meșterii puteai să i aduci de oriunde, căci toate granițele era deschise, cînd între capitaliști și întremănători erau condiții care nu mai există acum și nu vor exista multă vreme, atunci industria se putea croia și întemeia și, dacă voiți, întrebuința pentru scopuri fiscale, ori cît de puțin cruțătoare față de resultatele și de nevoile sale. Dar azi nu mai e așa. Dv.inați din cîștigul unui industriaș o parte. Nu zic : mare ori mică, ci zic o parte mare și, după toate explicațiile pe care leam auzit și pe care le-am citit și eu în foi, este evident o parte mare care sa ia industriașului. Dar vă gîndii d-voastră oa înseamnă partea această care se iea industriașului în materie de cote și aici dacă e mare sau mică, e teren de discuție, dar în ceia ce vreau eu să spun acum nu se mai înfițișează un teren de discuție. Unul are nevoie ca din chiar ciștigul său anual să îmzdrevenească industria pe care a întemeiat-o (aplause). Eu înțeleg cînd cineva are un prisos de sînge să i-l iei chiar in interesul sănătății lui, dar nu atunci cind e vorba ca acel cștig anual să se prefacă în însuși stage viu care hrănește această industrie începătoare de la noi, această industrie care e o datorie de onoare față de noi, fiindcă nu putem rămâne în vechiul regat cu o industrie barbară, alături de industria dezvoltată din celelalte provincii (aplause). Și acuma nu mai avem porțile deschise pentru produsele industriei străine. Odinioară îți trebuiau căi ferate, cu Brutinei, fără Brutinei, ți le aduceai de unde voiai, din Canada, din Germania, de unde pofteai. Acum nu mai poți proceda așa, fiindcă faci tîrgul pe o valută și te întîlnești cu o altă valută, și azi ești în situația că sînt alte condiții cînd ai comandat și altele cînd plătești. Astăzi marfa comandată de Statul român sau de industriașul român nu vine fiindcă nu ai mijlace de plată. Așa că vom fi avisați la industria noastră, aceasta trebuie să ne dea căi ferate, fără care nu putem avea nici o viață economică normală în timp de pace și nici nu putem purta războiu cu căile ferate de acum. Și, atunci când industria se luptă de moarte ca să-și dștige și ea un km la soare, nu faceți niciun fel de destracțiune; și aici este un amestec de capital și de muncă și după combinațiuni abstracte o impuneți fac cozi, ca să vă dea cît poftiți, chiar dacă ar fi după aceia să-și întindă labele și să moară. Eu cred că mult mai bina era ai țineți samă de aceste condițiuni reale in care începe industria de aici, decit tucrînd în abstract să o slăbiți, și Soi unele ramur să o omoriți chiar. Un alt domeniu e domeniul comerțui. De ministru de Finanțe, țara noastră e plină de comercianți pe cari anul ișuijl inainte de războiul general, nu i-a cunoscut. Noi avem pe lingă deosebiri de provincii, avem aici în țară comercianți vechi cari de multe ori poartă sarcinele lor nu numai Intr’o generația, dar in mai multe generații Mai ales Indanteria «dat case da comerț solide pe care tatăl le-a transmis fiilor și, pe de altă parte, este un comerț aventurier, profund neonest, exercitat de oameni cari scapă de toate la ruinele Urcaie și de toate pedepsele, cuvenite fraudei pe care o exercită, D-voastră nu tăceți nici o deosebire între anii și alții , nu țineți samă nici de vechime aici de natura capitalului și nici de condițiile în care s'a desvoltat comerțul: unul vă este ca și celălalt. Și atunci veți ajunge la acest resolut ; comerciantul neonest va găsit mijlocul să plătească și impositele cele mai mari, văci el fraudează continuu, pe cînd comercianta! onest va plăti aceste imposite, dar va muri dupe ce le va plăti. Și, în sfîrșit, mai există nenorocita categorie a clasei care exercită profesiile libere, și alături de diaști o clasa funcționarilor. Funcționarii și profesiile libere se înfățișează ca un material fiscal deosebit. Ei bine d-la ministru de Finanțe, am făcut și eu socoteli pe venitul pe care D-zeu știe cum o putem aduna dintr'o leafă din care murim de foame, deși trebuie aă umblăm cuviincios, magistrați la fița celor care se judecă, profesorii în fața elevilor și să stringem din dreapta și din stînga, din cărți, din articole. Pe de altă parte, d-v. ați făgăduit să ridicați situația materială a funcționarilor, și este o datorie aceasta și pentru profesiile libere, care din ce în ce cad supt nivelul material al muncitorilor manuali, căci aceștia pot face grevă și impune orice salariu, pe cînd aceștialalți nu pot. Și, pe de altă parte, ne luați și ne băgați și la impositele elementare și, dacă trecem de o anumită cotă, dacă treiera de cota supt care este imposibil de a ținea o familie burghesâ, după cum a arătat și un oraler im partidul d-voastră, ne mai topuneți și la impositul global. Avem și noi drepte s să cerem, cum au dreptul toate categoriile celelalte în numele cărora am vorbit până acum, să cerem să nu ne priviți ca unitate fiscală abstractă. Binevoiți a distinge și recunoaște omul care se găsește într-o situație materială sau alta și de o calitate morală sau alta. (Urmează.) loiatoaafiei finaliijii Azi a avut loc degradarea militară a generalilor Quda și Stratigos. Primar va fi deportat într’o insallt a Arhipelagului, iar cellalt va fi inchus in temnița din insula Creta.