Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)
1923-03-01 / nr. 46
Moartea unui Înțelept “"""-l?u ► MB**»— în persoana ministrului său de Finanțe, Rusia, Cehoslovacia nu pierde numai pe un financiar de mare experiență, în curent cu toată viața economică modernă, și un dibaciu dtimuitor în problemele încurcate ale valutei mondiale, dar și pe unul dintre acei patrioți ca larg cerc de vedere și puternic frîu al pasiunilor, cari, deși amestecați în furioasele și tulburile valuri ale vieții politice, se înnalță de la sine, prin avîntul unui suflet curat, către culmile sacre ale înțelepciunii. Acel care a stăruit până la sfîrșit să se ierte păcatul tinărului nebun ori stupid de mina căruia s'a sfîrșit, a îndreptat de pe patul de moarte către poporul s**a iubit cuvinte de acelea care nu se vor uita și care prin importanța lor morală pot servi spre călăuzirea oricărui alt neam. A recomandat două lucruri pengă iubirea chiar între adversari, cari numai așa pot îndrepta răul fără a distruge bînele, uitarea de acțiune și mărturisirea adevărului îndată ce poporul e în stare a-l primi. Două sfaturi decît care nu pot fi altele mai bune pentru ante popore iese din război a slăbit prin însăși mărirea lui. Și ca un memento mori pentru oricine e perspectiva teribilă pe care omul de Stat ceh o punea innaintea alor săi dacă mar ținea samă de acele două condiții ale bunei dăinuiri și progresului: periclitarea operei înseși cu atîta greutate îndeplinite. Cuvintele acestea ale înțeleptului pe pragul marelui mister au fost auzite și la noi. Oare pentru toți fără folos ? N.IOROA Colaborația latină íoátóejfit de nobila ideie a unei el liberâri între națiunea noastră și celelalte națiuni latine pe orice teren care ar putea face cît mai sfelidS ^asurnea acestei rase în lume. 4 N. larga a lansat un apel din partea Ligii Culturale către întreaga intelectualitate românească chemînd-o să dea ființă unei Asociații care ar avea acest scop. Societăți de înfrățire cu popoarele latine din Apus au mai fost a noi și uneia din ele au și azi «nță legală, de ți activitatea lor cu Ase este. Dar ele aveau mai mult Ha «cep platonic, de declarație, ia anumite momente solemne, a axistenț*i aici la Curile Dunării a unei țari căreia ii bate inima oricînd la trokon ca acelea ale celorlalte țeri Surori din Occident O «somație însă care să urmărească nu numai afirmarea unui suflet latin, dar cunoașterea lui pănă ‘n cele mai adunci fibre ale sale către toate celelalte națiuni care formează marea noastră familie n’a existat la noi pănă azi după cum aceste popoare în ele «cas l n’au Societăți care să lucreze pentru cunoașterea și prețuirea lor în România. Planul d lui Iorga este măreț, dar simplu. Spre a para tendințele de penetrațiune, care se simt din Nou, ale culturii germanice, noi dorim a legae mai strîns relațiile noastre cu latinitatea din Apus pe căi mai practice decit acele de altă dată și care pot duce prin urmare la resultate mai sigure, mai definitive. Trebuie, de pildă, spre a împiedeca efusia cărții germane a găsi mijloace ca să răspîndim în pături cît mai largi cartea franceză, italiană etc. Din causa valutei ele sînt azi scumpa. Dar cum editorii francași au creat Case francese la Viena, ar putea crea mai bine asemenea Centrale ale cărții lor aici, la București. O mare Casă de editură, cu tipografie etc. ar putea lua ființă astfel în Capitala țerii noastre. S’ar putea face, asemeni, o fabrică de hârtie cu capital latin, o alta de celuluză, complectînd utilajul de propagandă a culturii latine în această parte. Un mare Cămin al Uniunii latine ar lua iarăș ființă în București. Aici se vor face exposiții permanente de artă franceză, italiană, belgiană și spaniolă, organisate de cei mai buni artiști ai țărilor respective. Vor veni trupe cu actori aparținînd acestor popoare care vor juca piese clasice ce ar recomanda geniul rasei. Colaborația latină ar duce de la noi în marile Capitale occidentala tot ce teatrul nostru are mai desăvîrșit, spre a represinta acolo piesele noastre istorice, artiștii noștri ar organisa exposiții românești, iar tineretul ar putea face excursii instructive formînd coruri care sa descetee pretutindeni unde ar ajunge publicul străin cu cîntecele noastre naționale. Toate acestea d. Iorga le-a înșirat într’o formă impecabilă auditoriului venit să-l ascute Luni la Teatrul Popular și care a primit cu entusiasm propunerile făcute. Un comitet provizoriu s'a format. In ședințele ce vor urma se va elabora desigur programul de lucru și se vor fixa mijloacele cele mai eficace pentru aducerea lui la îndeplinire. Presa românească nu poate saluta decît cu cea mai mare căldură frumoasa inițiativă a d lui N. Iorga, care dovedește odată mai mult că d-sa, deși un așa da mare idealist, știe totuși a fi omai cel mai practic atunci cînd vrea să pună în acțiune energiile neamului său pentru izbânda unei mari idei. Colaborația latină va izbuti, fiindcă în fruntea ei se află una din acele personalități care întrupează nu numai întreg sufletul poporului căruia aparține, dar geniul rasei latine înseși, pentru unitatea căreia și a pus în gând să lupte. Alex. Cusin Ziarele de oposiție duc o indîrjită campanie in chestia sama a vorniciilor comise cu prilejul alegerii de la Ighiu, unde a reușit candidatul Guvernului, d. Meteș, contra candidatului partidului național. Oposiția nu a fost lăsată să-și facă propaganda. Mai mult. Fruntași ca d. Vaida, Silvia Dragomir, etc. au fost opriți de a trece măcar în goana automobilulu prin sate. D. Gr. Filipescu nu arată că ordinele au fost date ca noaptea urnele să fie păzite numai de armată, pentru ca buletinele din ele să poată fi în liniște* controlate și schimbate. Iar președinții secțiilor de vot nu se sfiau de-a adăuga ei înșiși la urne voturi pentru Guvern avînd asfel la numărare buletine mai multe chiar decît votanți. Aceste grozăvenii afirmă opoziția c'ar fi fost făptuite de agenții guvernamentali, fără ca între timp Guvernul să se simtă dator cu desmințiri, iar ministrul de Interne să dea vre-o măsură contra colportorilor de știri false, dacă totul s’a petrecut legal. Dar tăcerea Guvernului lasă opiniei publice convingerea ca alegerile au fost într'adevăr falsificate. Orice suflet cinstit va detesta repetarea unor astfel de procedee. Oposiția va fi deci în dreptul său să dea măsurile de apărare ce le va crede de cuviință. Țam însă—o spunem cu durere —nu va ieși regenerată din această nouă otrăvire a atmosferi pe linte, atita vreme cît ea însăși nu-și arată prin nimic revolta contra unor fapte care ne desonorează. n.— Raporturile dintre Strel și Bulgari Sofia, 28. (Rador), —Ziarul *Eoho de Bulgarie* command relațiile dintre Bulgaria și Serbia serie cu dispozițiile conciliante cari au fost luate de o parte și de alta încep a avea o influiență bună asupra opiniei publice și permit speranța, că lucrările comisiei bulgare sârbe vor de rezultate satisfăcătoare grăbind restabilirea păcii la Balcani. Comisiunea mixtă își va începe lucrările la 1 Mart la Niș. Conflictul din Orient Constantinopol 28. (Rador). Imnaltul comisar englez din Gonstantinopol a declarat că Angela este dispusă să lase in portul Smirnei numai un singur vas de război a rstrdgînd pe toate celelalte. La această disposiție a Guvernului mgres se asociază și Franța și Italia, care vor dispune și ele retragerea vaselor războiu din Apele Smirnei de Fapte nobile Duminecă dimineața a avut loc la căminul ucenicilor orfani de război, o frumoasă serbare, dată cu prilejul absolvirii cursurilor practice și teoretice de patru ani a unsprezece ucenici din cei patruzeci și patru orfani de războiu adăpostiți pănă acum în această instituție de binefacere, al cărei local a fost construit de «Casele Naționale» și cedat Primăriei Capitalei. Au ținut entusiaste cu vântări dd. colonel Manolescu, dr. Staicovici, col. Negreanu, iar d. D. Mociorniță, mare industriaș, delegatul comitetului de conducere al Căminului, a dăruit din partea sa fiecărui absolvent al acestei școli cita o mie de lei și a adoptat pe cinci din ei drept copii ai săi. Această nobilă faptă a d-lui D. Mociorniță trebuie relevată, pentru că ea constituie un lăudabil exemplu de solidaritate națională și de înnalte sentimente umane față de acești greu încercați fii ai neamului nostru. r.— Miniskilaiin Londra. Ziarul «Daily News» află din Riga că Clearia tratează în momentul de față la Minsk un acord secret cu trimesul special lituanian, cu privire la frontiera orientală a Poloniei. imim ai lui üJMUI D. profesor Ioan Cantacuzino a primit următoarele rînduri din partea noului ministru al Franciei: Domnule profesor, Guvernul meu mă roagă a vă înștiința, în scop de-a da României o dovadă de simpatie și recunoștință pentru felul mișcător, în care a fost celebrat centenarul lui Pastiur, că a trimis laboratorului de medicină experimentală din București, care se afli supt conducerea fericită a dv., un bust de bronz al marelui savant frances. Și ai însărcinat de a vă exprima cu această ocazie, și în mod special, recunoștința Guvernului republicei francese pentru amiciția față de Franța pe care o exprimau de muri ani și de care d-v., cît și familia d-v., au dat atîtea dovezi. Legația franceză din București a avut de atîtea ori ocazie de-a aprecia stăruința pe care ați dat-o întotdeauna la iveală în scop de a stringe și mai mult legăturile morale și intelectuale care leagă așa de strîns ambele națiuni. îmi face o deosebită plăcere de a vă adresa cu această ocazie, expresia celor mai sincere mulțămiri. Primiți vă rog, domnule profesor; asigurarea considerațiunii mele celei mai distinse. (si) de Menneville jia litae a Mi în numărul său de azi, ziarul Argust publică cîteva lămuriri culese din cercurile financiare și industriale relativ la contramandarea noii emisiuni a societății Reșița. Se știe că tocmai în ajunul deschiderii subscripției Ministeriul de Industrie și Comerț a dat un comunicat prin care anunță nevalabilitatea noului prospect de emisiune pentru sporirea capitalului. Se arată însă că Societatea făcuse din vreme Ministeriului o cerere pentru a-i aproba sporirea capitalului, dar Ministeriul a’a desesizat de această chestiune supt cuvîntul că soluționarea acestei cereri nu intră în sfera sa de competență, ci în aceia a Guvernului. De aici au urmat tratative ca d. Tancred Constantinescu, însărcinat de d. I. I. C. Brătianu să pună de acord interesele Statului român cu acele ale Societății, dîndu-se o preponderență mai mare decît în trecut elementului românesc, atît în conducerea Societății lui în deținerea acțiunilor. Se admisese chiar convenția cu casa engleză Vickers care a preluat, asupra sa un stoc de acțiuni stabilindu-se în același timp ca toate acțiunile la purtător să devină nominale, iar o comisie specială a Guernului să repartiseze acțiunile din noua emisiune. Ce sens are atunci zădărnicirea subscripției ? Guvernul nu ne lămurește. In orice pas motivat invocat de Ministeriul de Comerț nu para serios. Și o regretăm, nu pentru noi cari sîntem deprinși cu șicanele, dar pentru străinii cu cari am tratat și față de cari, indiferent de sunt dușmani sau prieteni trebuie să ne arătăm bravi, baiaîi. v.— Desmințire franceză Paris. 28, (Rador). Din sursă oficială se desminte știrea publicată de ziarul comunist «Humanité» din Paris, știre pornită din Berlin, după care nu au ivit răscoale în regimente francase din Ruhr și că patru soldați ar fi fost condamnați la moarte. Știrea este absolut lipsită de temeiu , nu a fost niciodată vreo revoltă printre trupele franceze de ocupație- Cum se formează caractere Mi se pare, în aceste vremuri, că simt o parte da vină că stat profesor. Nu știu cum, dar mi sa năzara adesea că profesorii stau ca niște umbra la spatele tinerilor studenți, cari scriu anonima dacaa mai mrică lașitate adresate aceluia care, dacă va înc9ta să fie învățătorul unor tineri în cari nu nu mai recunoaștem tinerețea noastră generoasă, o clipă însă nu va zăbovi să fie și mai departe ministrul moral al Rimăniei întregi. Și simt o întristare fără da margent, vâzînd că «educația» noastră produsa niște lași. Da, sîntem și noi, profesorii, de vină — indirect și în parte — pentru mentalitatea nenorocită a actualei generații de studenți. Intra cei 4 ani ai școalei primare și cei 3 —4 ai Universităților, noi îi creștem 8 ani. Și tot mai proastă marfă din an în an primim de la școalele primare, și tot mai proastă marfă, tineret dresat numai, dăm Universităților. Un profesor are 400—600 elevi, viața e grea, retribuția, calică, lumea grăbită să pariie — acasă și la școală —, nu mai a timp și pentru educație ! Sa dresează la repezeală. Congresele noastre—ținute de obicei iarna cu greutățile de azi ale drumurilor— visează... programe noi, Ministeriul pregătește reforma fără oameni; iar pa profesor îl vrea slugă... guvernamentală. Da. Dacă ai curajul da a manifesta o păd țara independentă, dar mai ales acela da a primi o candidatură opoziționistă (un drept legal al țării), cinci inspectori se îmbulzeau să-ți cerceteze activitatea didactică și extra-didactica. Și auzi atunci cum planează vini plăsmuite, nerușinate, infama asupra ta. Și nu toți pot insista. Iar elevii pricep. Așa se formează organul lor aperceptiv, mentalitatea lor. Căci educația nu e ceia ce spui, ci aceia ce faci. O răsplată să așteptăm da la o astfel da tinerime? Amărăciunea cea mai da pe urmă pentru cei ca au o forîmă de caracter. Și așa sa pregătește țara Cea de mine, cînd vinovații nu vor mai fi, ca să ispășească. Și nimeni nu-și prini cenușă pe cap! Virgil Teampaan» Ilii in juiái SEMN! Primim din partea Legii’ei engleze acest interesant comunicat: „Noua sesiune parlamentară, care s’a deschis la 13 Februar, promitea să fe extrem de interesantă prin desbaterea importantelor chestiuni ale actualității. O discuție fățișă asupra situației Europai în general și cu deosebirea ocupației în Ruhr era inevitabilă și, credem, bine-vaastă. Bineînțeles, opinia publică nu este unanimă în aprecierile ei asupra procedeelor Franciei în această direcție. Ziarele, de pildă manifestă o divergență de părere foarte marcată. «Morning Post» este foarte antigerman în toate privințele, și ca atare îndeamnă la o colaborare strînsă cu Franța, fără a uita însă să adauge în diferite poasii că însăși Franța face această colaborare oaracum anevoioasă. Ziarele Lordului Rothermere — adecă presa preluată de la fratele său decedat, Lord Northouffa2— manifestă în mod agresiv tendințele lor Lio franceze. Presa lui Rothermere eastînde mai ales ziarele Daily Mail (cu ediția lui din Paris), Evening Neun, Daily Mirror (ziar ilustrat) și Weekly Despatch—, toate ziare de mare tiraj. Exceptând aceste publicații, putem afirma, fără reservă, că în general tot restul presei engleze—conservatoare, liberală, și travailistă — privește politica Franciei cu diferite grade de desaprobare. Astfel Times, care de la moartea lui Northcliffe numai este asociat cu DaUy Mail, s’a exprimat cu multă energie împotriva politicei franceze în chestia Ruhrului. DaUy Telegraph, Daily Nin !, Daily Chronicle,Westminster Gazette, Evening Standard, Star și Pall Mail precm și mijortatea ziarelor mai de seamă de provincie urmează aceiași atitudine ca și Times, uît privește ziarele cu înclinații mai mut spre stingă, ele îndeamnă Guvernul să se insolidarizeze și cu mai multă tărie de acțiunea franceză. Pretutindeni în Anglia există multă simpatie pentru Franța, dar în acelaș timp domnește un curent puternic, care consideră că acțiunea franceză nu este întemeiată pe o considerație economică sănătoasă, căci va costa mult, va produce puțin și poate avea consecințe politice nenorocite foarte întinse. Proiectul englez în chestia reparațiilor era susceptibil de modificări în amănunte, dar din nefericire a fost răspuns într’un mai prea pripit. El era întocmit astfel nicit să dea Germaniei posibilitatea de a plăti sume considerabile și totdeodată a’o silească la asemenea plăți. O revenire la acest proiect este socotită de o mare parte a cercurilor din Anglia ca mjlocul cel mai sigur și mai eficace de a înlătura o situație, care în pasul cel mai favorabil ar apărea ca un impas. j