Neamul Românesc, aprilie 1923 (Anul 18, nr. 75-94)

1923-04-04 / nr. 75

Alegeri de episcopi Ca voia lui Dumnezeu, dar și prin recomandata, po­runcitoare, a Guvernului liberal, vom avea azi, iar, find scriu aceste rînduri, un șir întreg de Vlădici noi. Nu discut meritul lor personal. La unii el există. Alții vor căuta să­ cîștige măcar de acum iima inie. Vor învăța și se vor învăța. Ca vremea, pot fi păstori buni în epar­hiile lor. Dar ceia ce cu greu vor putea căpăta cei mai mulți dintre dânșii e acel spirit special, făcut din smerenia și vitejie, din blindețe și neînduplecare ce deosebia odată pe ierarhii noștri. Acela se căpăta afară din lume, aceștia nu vin din lume, ca toate patimile, interesele, datoriile și îndatoririle ei. Nu numai pentru că nu sau ridicat ei din­ mănăstire, dar fiindcă mănăstire n’a fost în sufletul lor. Vor ști s’o înnalțe de acum înnainte ? De aceasta va atârna în mare parte viitorul Bisericii noastre. N. IORGA In fata străinătății Inițiativa luată de d. profesor N. Iorga de a informa exact străi­nătatea asupra situației noastre ca Stat de ordine și a drepturilor noastre ca națiune de cultură aici în Răsăritul Europei începe a-și da roadere. Iată ce scrie într’un număr re­cent cunoscutul ziar al Romînilor din­ America «România». «Ni sosește la redacție anunțul companiei care editează cea mai perfectă enciclopedie a lumii, «En­ciclopedia Britanică». In el găsim și fotografia marelui nostru savant d. Nicolae Iorga. Anunțul ni spune că d. Iorga va scrie despre istoria­­ Romînilor în ediția cea mai nouă a vestitei enciclopedii. Ne bucură această știre, căci în fine, capitolele ce se referă la România vor fi corecte și nu vor fi scrise de niște scriitori ca Hun­falvy și Jancsó Benedek — cari ni se pare — dădeau relații asupra Romînilor, din care lumea își cîș­tiga impresia că Rom­înii sînt niște sălbateci și nomazi. Ce bună ideie ar fi dacă Aca­demia Romînă ar numi o comi­­siune care să studieze toate enci­clopediile ce circulă în Apus cu scopul de a face rectificările cu­venite. Nu ne ’ndoim­­ că orice campanie ar fi fericită, dacă ar primi date exacte, iar causa ro­mânească ar cîștiga mult prin a­­ceasta». Credem și noi că Academia Ro­mînă va da posibilitatea d-lui Iorga să desfășure și organiseze această ramură de activitate, de lipsa căreia se resimte îndestul cultura noastră în concertul­­ celor­lalte culturi naționale. Un spirit nou i se cere, și ea ni-1 va oferi v.­ Situația partidului naționalist­ democrat din jud. Dolj Convorbire cu d. C. Ș. Făgețel Z­arul «Știrea» din Cra­iova publică următorul in­teresant interview cu prie­tenul nostru d.,C. S. Făgețel: Dacă­ astăzi avem o­­ or­­ganizație serioasă naționa­listă în Dolj, aceasta este datorită în bună parte d-lui D. Șaban Făgețel, un lup­tător energic și un fanatic partizan al d-lui M­. Iorga. Ne-am adresat d-sale, ca unul ce era în măsură să ne expună situația locală. La­­ întrebările ce le-am pus, d-sa mi-a răspuns cu amabilitatea sa caracteris­tică. — Care este situația par­tidului d-voastră in Dolj?. — «Fără a căuta să exa­gerez, situația partidului nostru cred că a . cea mai puternică și sîntem singur­ii cari păstrăm legături cu țărănimea ; noi o ajutăm în măsurile posibilității fără să-i făgăduim ce nu-i putem dă, ci făcînd-o atentă, asu­pra pericolului care poate resulta dintr’o demagogie rău înțeleasa. In procesele de expropriere,] nici unul dintre avocații „înscriși în partidul nostru nu a pri­mit să pledeze­ pantru pro­prietari. Ei au mers cu pro­cesele sătenilor de la prima instanță pănă la comitetu­l agrar fără să ia plată. — Care este activitatea culturală a partidului d-v ? — „Am înființat biblio­teci populare la sate, unde sătenii găsesc în carele li­bere o carte folositoare de cetit. D. profesor N. Iorga ne-a sprijinit în toată acțiu­nea noastră, punîndu-m în disposiție cărți numeroase — Cu ce impresie veniți de la întrunirea comitetului executiv ? — „S’a spus că d. Iorga este un mare naiv. Convin­gerea noastră este însă că d-sa este singurul î­nțelegă­­tor al vremurilor tulburi în care trăim. Fără să se co­boare în stradă, unde vă asigur că ar putea mișca masele fără deosebire de strat social, d-sa a dat lupta în Farlemant pentru îndrep­tarea unor moravuri poli­tice învechite, care nu se pot schimba decît prin cul­­tură și educație politică. Rep. ÎNSEMNĂRI sân­tii isstri Avurăm într’un scurt răstimp, pe rând, o sumă de ■oaspeți d­e samă, unii poftiți și anunțați de mai înnainte, alții veniți din pro­priu imbold, spre a ne cunoaște­, țara și pe noi, în diferite domenii de activitate. Din Polonia, aproape unii după alții, profesorul L. Kos­­lowski de la Universitatea din Lemberg, W. Antoniewicz, de la Universitatea din Varșovia, și J. Kostrzewski, de la cea din Posen, toți trei arheologi cunoscuți bine aiurea. Cel mai nou oaspete nr fu marele sociolog C. Bougie de la Paris. — In învălmășagul oamenilor de afaceri, pare­ că din toate părțile lumii, veniți la noi ca în pămîn­­tul făgăduința să sporească ni­mănui și așa însemnat alor noștri, —ii recunoști pe dată, căci nu în­capi de ei în restaurante și cafe­nele, în trăsuri și automobile, cu care aleargă fără încetare după maximul de profit ca minimul de osteneli,—cărturarii ce nu vin sint solii aducători și purtători de veste bună că și la noi, ca peste tot aiurea, va fi stăpînind banul și neo­­goiatele pofte materiale, de cîștig, de train bun și petreceri. Există totuși încă pretutindeni o întreagă categorie de indivizi, cari dăinu­­iesc a trăi cu mintea și cu senti­mental, întrebuințînd întreaga lor energie sufletească pentru clarifi­carea și resolvirea după putință a celor mai variate probleme ale științei și cugetării umane. Intre ei se ridică în frunte conducătorii sufletești, pregătițoi ai genera­țiilor tinere, pentru cît mai multă dreptate, iubire și lumină. Cred că nu e îndoială, cine re­­prezintă o țară, cei mulți ce nu se mai satură și petrec, sau cei puțini cari, alături și în fruntea milioanelor de muncitori ai ogoa­relor, din fabrici și ateliere, mun­cesc cu adevărat, aghiază și cu­getă ?... i. a. Cuvinte părintești D. dr. C. Angelescu, ministrul Instrucției Publice, a găsit prilejul ieri, cînd sălile Ministeriului erau pline de studenți cari solicitau re­duceri pe căile ferate, să li adreseze frumoase cuvinte părinți ?.­.. D sa, li-a atras atenția că ceia ce li se cere în primul rînd stu­denților este ca să păstreze ordinea apoi, că nimeni nu este silit a fi student, după cum nimeni nu poate fi împiedecat a fi student univer­sitar, și cei ce nu înțeleg aceste lucruri elementare, cu tot regretul autorităților școlare superioare, vor pierde calitatea de studenți, dacă pănă la 16 April nu se vor con­forma dispozițiunilor luate de d sa, de acord cu rectorii și decanii tu­turor Facultăților din țară. D. dr. Angelescu a făcut apel la sentimentul de demnitate al stu­­dențimii, căreia trebuie să-i re­pugne actele de anarhie la care a’au dedat unii dintre studenți cu prilejul recentelor manifestații din țară, li-a arătat sacrificiile pe care le fac Stata! și părinții lor pentru a-i ține la cursuri, și a încheiat cu un călduros apel, la întreaga stu­­dențime, ca pentru prestigiul terii, să nu treacă, în manifestările ei, m­arginile bunei cuviințe. Socotim că studenții vor fi simțit că aceste cuvinte ale unui profesor al lor, azi ministru, sunt pornite din dragostea caldă părintească pe care orice îndrumător intelectual și sufletesc al tinerimii trebuie s-o aibă față de ea și că vor lua bine aminte măcar în ceasul al unspre­zecelea la ceia ce au făcut. r.— Cetiți și răspîndiți raiul „tas­­luuiiisf “I“ ial-Eliiil limn IHI Ziarele aduc știrea dureroasă că socot."Colonel Tiron loan, în urma morții soției sale, s’a sinucis cu un glonț de revolver. Cine a cunoscut pe locot.-colonel Tiron, de­sigur că va simți o du­rere adincă în suflet, auzind ves­tea mor­ții lui. In tot cursul războiului locot.­­colonel Tiron a fost șeful biroului operațiilor. Minte ascuțită, veșnic trează, el prindea minunat ideile mari ale comandanților săi în vederea ope­rațiilor și le transforma în ordine precise, clare, ca să le poată în­țelege și executa orice ostaș. Lo­­cot.-colonel Tiron n'a cunoscut o­­dihna. Ceasurile de mîncare și de somn le fura pe apucate. Ca și umbra de om, așa se ți­nea el nedeslipit de comandantul său. Și dacă generalii mari și-au avut subalterni de credință și con­știință, învingătorul de la Buda­pesta, d. general Mărdărescu, a avut un om de credință pe locot.­­colonel Tiron. Și numai atîta să-i fi fost fap­tele acestui eminent ostaș, bun Ro­man și perfect camarad, s-ajunge ca numele să-i steie scris în isto­ria operațiilor militare pentru în­tregirea neamului. Odihnească ! Dumnezeu în pac- ! Volbură Poiană Presa studențeasca O nouă foaie studențească vede lumina zilei. Ea se chiamă «Cultura nouă». Un grup de studenți încearcă prin ea să cerceteze în mod obiectiv lipsurile și nevoile studențimii, anunțînd dintru început că „mișcărilor stu­dențești îi s’au dat pa rînd interpretări politice, confe­sionale, etc., pa cînd de­­desuptul tuturor frămîntă­­rilor de suprafață stă Insă adînca nemulțămire pentru suferința cu care n ® învață azi cartea. Noua gazetă e bine re­dactată , cu talent și cu o remarcabilă pătrundere a lucrurilor. Dacă va continua astfel cum ni indică primul număr, ea va fi o demnă tribună studențească. Creditul cultural este o propunere lăudabilă și prac­tică. r.­ liațiiHȘi­ i­an­ Din Roma se anunță că Regele a primit în audiență pe cancelarul austriac Seipz I, reținîndu­l apoi la dejun unde a luat parte și secre­tarul general Acerbo, și ministrul Austriei pe lingă Quirina­. «Neue Freie Presse» reproduce un interview al unui core­spond­ent al său din Milano cu cancelarul Seipel, în care acesta de Iară că are impresia că d. Missolini este omul care urmărește, și înțelege au mulă pătrundere evenimentele ex­terne, in special po­litica externă. Seipel adaugă că obiectul conver­­sațiunii sale cu Mussolini a fost conservarea păcii europene și eli­minarea consecințelor războiului prin colaborarea Statelor în special pe teren economic. Mussolini a arătat că este convins cum că Austria constituie un element de pace în Europa centrală. Din Milan se anunță că în urma întrevederii cu d. Mussolini, Sei­pel, împreună cu autoritățile com­­petente din administrația italian­ă, a procedat la examinarea mai mul­tor chestiuni în curs între Italia și Austria, a căror soluție poate fi considerată ca sigură. Peste cîteva zile va avea loc semnarea tratatu­lui de comerț italo-austriac. BULETINUL EXTERN Spre n­o­b­iliu­ im­ertal? Constantinopol, 2. (Rador). — Guvernul turc a or­donat mobilizarea tuturor cetățenilor turci din Cons­­tantinopol de la vrrsta de 23 ani pănă la 30 ani. Toți acești cetățeni sunt obligați a se presenta în ter­­men de 8 zile la corpurile din care fac parte: Atena. 2. (Rador). Se desmint categoric știrile con­ținute în comunicatul chemalist de la 19 Mart, anun­țînd că în Tracia occidentală Grecii ar fi mis și de­portat populațiunea turcească și bulgară Constardinopol. 2. (Rador). — In urma unei de­­ciziuni a Guvernului­ turc, toate vapoarele de comerț care intră In poriul Constantinopol sunt supuse con­trolului autorităților turcești. Lafayette. 2. — Ministeriul afacerilor străine din Londra a publicat conținutul notei aliaților către Turcia. Reiese că Puterile acceptă revizuirea con­­vențiunii juridi­ce, dar resping disfuncțiunea clauselor economice. Orav incident la Essen Paris, 2. (Rador).­­­ Autoritățile de ocupație au rechiziționat un număr de­­ automobile la usina Krupp din Essen. Detașamentul francez însărcinat cu a­­ceastă operație a fost atacat de lucrătorii usinei, cari au început să arunce cu pietre, amenințînd cu revolverele și încercînd sa îndrepteze asupra solda­ților curenți de aburi arzători. După somațiile­­ re­glementare, Francesii au tras, 5 sau 6 Germani au fost uciși și alți 30 au fost răniți. Francesii n’au avut nicio pierdere. După plecarea detașamentului Însărcinat cu re­­chiliția, a sosit un fotograf german, care a luat fotografii în timp ce directorul și personalul ridica­seră mîînile, ca și cum soldați Frances­ ar fi fost încă presenți șî ar fi amenințat personalul.. Lucrătorii au declarat că n’ar fi fost nicio tul­­b­urare dacă patronii nu i-ar fi provocat. Francesii ocupă usinele]Benz Berlin, 2. (Rador). — Din Mannheim seri anunța’că[­­ai multe com­panii franc­esc? au ocupat suburbia Neckar din Mannheim,­­unde se află usinele Benz. Muncitorii au părăsit usinele.|Francesii*au*ocupat aceste uzine pe motiv că ele ar construi motoare pentru un nou tip de sub­marine. Direcția uzinelor Benz a declarat că această­­ presupunere este falsă. 114 îi pili­ Mite­i ® ii ini Sofia, 2. (Rador), — înalta Curte a pronunțat sentința în procesul foștilor miniștri învinuiți de a fi dus Bul­garia la ruină. D-nii Radoslawoff, Toncaff, Peceff, Po­­ceff, Diaceff, Peteoff sunt condamnați la detențiune perpetuă. Generalul Haidenoff la 15 ani, generalul Ja­­coff fost generaliam, d-nii Apostoloff, Oosnitski la 10 ani. Generalul Boiadieff la 5 ani. Afară de aceaste, condamnații pierd toata dreptu­rile civile și politice și sînt condamnați solidar la plata despăgubirilor de războiu, ridicîndu-se la o sumă de 32 miliarde, 700 milioane iswa. Cri­za politică din Turcia Presa informează că crisa politică care amenință «a găsește și mai mult sporită prin știrea asasinatului ui Chukri Bay, Marea Adunare Națională a notării să procedeze la imediate alegeri. Delgații Turci la conferința pacal vor pleca la bâr­șitul săptămînei în Lausanne. Producția carimolui în Franța Franța.­­ Producția cărbunelui în Franța pe 1922 a fost 31 940 mii tone, depășind cu 3,000.000 producția din 1921. Sporul se dato­­rește în primul rînd reconstituirei progresive a terenurilor houilliere devastate. Totuși această producție este încă inferioară producțiunei normale dinnainte de războiu și anume cu 20 la sută, chiar dacă s-ar mai abroga producția Lorenei de 30.5 la sută. Cu tot sporul extrac­­țiunei naționale în cărbuni, aceasta nu procură încă de­cît 55 la sută din consumație. Valoarea cărbunilor importați se ridica în 1922 la 2391 milioane, adică 10 la sută din valoarea totală a importurilor franceze, /

Next