Neamul Românesc, aprilie 1923 (Anul 18, nr. 75-94)
1923-04-04 / nr. 75
Alegeri de episcopi Ca voia lui Dumnezeu, dar și prin recomandata, poruncitoare, a Guvernului liberal, vom avea azi, iar, find scriu aceste rînduri, un șir întreg de Vlădici noi. Nu discut meritul lor personal. La unii el există. Alții vor căuta să cîștige măcar de acum iima inie. Vor învăța și se vor învăța. Ca vremea, pot fi păstori buni în eparhiile lor. Dar ceia ce cu greu vor putea căpăta cei mai mulți dintre dânșii e acel spirit special, făcut din smerenia și vitejie, din blindețe și neînduplecare ce deosebia odată pe ierarhii noștri. Acela se căpăta afară din lume, aceștia nu vin din lume, ca toate patimile, interesele, datoriile și îndatoririle ei. Nu numai pentru că nu sau ridicat ei din mănăstire, dar fiindcă mănăstire n’a fost în sufletul lor. Vor ști s’o înnalțe de acum înnainte ? De aceasta va atârna în mare parte viitorul Bisericii noastre. N. IORGA In fata străinătății Inițiativa luată de d. profesor N. Iorga de a informa exact străinătatea asupra situației noastre ca Stat de ordine și a drepturilor noastre ca națiune de cultură aici în Răsăritul Europei începe a-și da roadere. Iată ce scrie într’un număr recent cunoscutul ziar al Romînilor din America «România». «Ni sosește la redacție anunțul companiei care editează cea mai perfectă enciclopedie a lumii, «Enciclopedia Britanică». In el găsim și fotografia marelui nostru savant d. Nicolae Iorga. Anunțul ni spune că d. Iorga va scrie despre istoria Romînilor în ediția cea mai nouă a vestitei enciclopedii. Ne bucură această știre, căci în fine, capitolele ce se referă la România vor fi corecte și nu vor fi scrise de niște scriitori ca Hunfalvy și Jancsó Benedek — cari ni se pare — dădeau relații asupra Romînilor, din care lumea își cîștiga impresia că Romînii sînt niște sălbateci și nomazi. Ce bună ideie ar fi dacă Academia Romînă ar numi o comisiune care să studieze toate enciclopediile ce circulă în Apus cu scopul de a face rectificările cuvenite. Nu ne ’ndoim că orice campanie ar fi fericită, dacă ar primi date exacte, iar causa românească ar cîștiga mult prin aceasta». Credem și noi că Academia Romînă va da posibilitatea d-lui Iorga să desfășure și organiseze această ramură de activitate, de lipsa căreia se resimte îndestul cultura noastră în concertul celorlalte culturi naționale. Un spirit nou i se cere, și ea ni-1 va oferi v. Situația partidului naționalist democrat din jud. Dolj Convorbire cu d. C. Ș. Făgețel Zarul «Știrea» din Craiova publică următorul interesant interview cu prietenul nostru d.,C. S. Făgețel: Dacă astăzi avem o organizație serioasă naționalistă în Dolj, aceasta este datorită în bună parte d-lui D. Șaban Făgețel, un luptător energic și un fanatic partizan al d-lui M. Iorga. Ne-am adresat d-sale, ca unul ce era în măsură să ne expună situația locală. La întrebările ce le-am pus, d-sa mi-a răspuns cu amabilitatea sa caracteristică. — Care este situația partidului d-voastră in Dolj?. — «Fără a căuta să exagerez, situația partidului nostru cred că a . cea mai puternică și sîntem singurii cari păstrăm legături cu țărănimea ; noi o ajutăm în măsurile posibilității fără să-i făgăduim ce nu-i putem dă, ci făcînd-o atentă, asupra pericolului care poate resulta dintr’o demagogie rău înțeleasa. In procesele de expropriere,] nici unul dintre avocații „înscriși în partidul nostru nu a primit să pledeze pantru proprietari. Ei au mers cu procesele sătenilor de la prima instanță pănă la comitetul agrar fără să ia plată. — Care este activitatea culturală a partidului d-v ? — „Am înființat biblioteci populare la sate, unde sătenii găsesc în carele libere o carte folositoare de cetit. D. profesor N. Iorga ne-a sprijinit în toată acțiunea noastră, punîndu-m în disposiție cărți numeroase — Cu ce impresie veniți de la întrunirea comitetului executiv ? — „S’a spus că d. Iorga este un mare naiv. Convingerea noastră este însă că d-sa este singurul înțelegător al vremurilor tulburi în care trăim. Fără să se coboare în stradă, unde vă asigur că ar putea mișca masele fără deosebire de strat social, d-sa a dat lupta în Farlemant pentru îndreptarea unor moravuri politice învechite, care nu se pot schimba decît prin cultură și educație politică. Rep. ÎNSEMNĂRI sântii isstri Avurăm într’un scurt răstimp, pe rând, o sumă de ■oaspeți de samă, unii poftiți și anunțați de mai înnainte, alții veniți din propriu imbold, spre a ne cunoaște, țara și pe noi, în diferite domenii de activitate. Din Polonia, aproape unii după alții, profesorul L. Koslowski de la Universitatea din Lemberg, W. Antoniewicz, de la Universitatea din Varșovia, și J. Kostrzewski, de la cea din Posen, toți trei arheologi cunoscuți bine aiurea. Cel mai nou oaspete nr fu marele sociolog C. Bougie de la Paris. — In învălmășagul oamenilor de afaceri, pare că din toate părțile lumii, veniți la noi ca în pămîntul făgăduința să sporească nimănui și așa însemnat alor noștri, —ii recunoști pe dată, căci nu încapi de ei în restaurante și cafenele, în trăsuri și automobile, cu care aleargă fără încetare după maximul de profit ca minimul de osteneli,—cărturarii ce nu vin sint solii aducători și purtători de veste bună că și la noi, ca peste tot aiurea, va fi stăpînind banul și neogoiatele pofte materiale, de cîștig, de train bun și petreceri. Există totuși încă pretutindeni o întreagă categorie de indivizi, cari dăinuiesc a trăi cu mintea și cu sentimental, întrebuințînd întreaga lor energie sufletească pentru clarificarea și resolvirea după putință a celor mai variate probleme ale științei și cugetării umane. Intre ei se ridică în frunte conducătorii sufletești, pregătițoi ai generațiilor tinere, pentru cît mai multă dreptate, iubire și lumină. Cred că nu e îndoială, cine reprezintă o țară, cei mulți ce nu se mai satură și petrec, sau cei puțini cari, alături și în fruntea milioanelor de muncitori ai ogoarelor, din fabrici și ateliere, muncesc cu adevărat, aghiază și cugetă ?... i. a. Cuvinte părintești D. dr. C. Angelescu, ministrul Instrucției Publice, a găsit prilejul ieri, cînd sălile Ministeriului erau pline de studenți cari solicitau reduceri pe căile ferate, să li adreseze frumoase cuvinte părinți ?... D sa, li-a atras atenția că ceia ce li se cere în primul rînd studenților este ca să păstreze ordinea apoi, că nimeni nu este silit a fi student, după cum nimeni nu poate fi împiedecat a fi student universitar, și cei ce nu înțeleg aceste lucruri elementare, cu tot regretul autorităților școlare superioare, vor pierde calitatea de studenți, dacă pănă la 16 April nu se vor conforma dispozițiunilor luate de d sa, de acord cu rectorii și decanii tuturor Facultăților din țară. D. dr. Angelescu a făcut apel la sentimentul de demnitate al studențimii, căreia trebuie să-i repugne actele de anarhie la care a’au dedat unii dintre studenți cu prilejul recentelor manifestații din țară, li-a arătat sacrificiile pe care le fac Stata! și părinții lor pentru a-i ține la cursuri, și a încheiat cu un călduros apel, la întreaga studențime, ca pentru prestigiul terii, să nu treacă, în manifestările ei, marginile bunei cuviințe. Socotim că studenții vor fi simțit că aceste cuvinte ale unui profesor al lor, azi ministru, sunt pornite din dragostea caldă părintească pe care orice îndrumător intelectual și sufletesc al tinerimii trebuie s-o aibă față de ea și că vor lua bine aminte măcar în ceasul al unsprezecelea la ceia ce au făcut. r.— Cetiți și răspîndiți raiul „tasluuiiisf “I“ ial-Eliiil limn IHI Ziarele aduc știrea dureroasă că socot."Colonel Tiron loan, în urma morții soției sale, s’a sinucis cu un glonț de revolver. Cine a cunoscut pe locot.-colonel Tiron, desigur că va simți o durere adincă în suflet, auzind vestea morții lui. In tot cursul războiului locot.colonel Tiron a fost șeful biroului operațiilor. Minte ascuțită, veșnic trează, el prindea minunat ideile mari ale comandanților săi în vederea operațiilor și le transforma în ordine precise, clare, ca să le poată înțelege și executa orice ostaș. Locot.-colonel Tiron n'a cunoscut odihna. Ceasurile de mîncare și de somn le fura pe apucate. Ca și umbra de om, așa se ținea el nedeslipit de comandantul său. Și dacă generalii mari și-au avut subalterni de credință și conștiință, învingătorul de la Budapesta, d. general Mărdărescu, a avut un om de credință pe locot.colonel Tiron. Și numai atîta să-i fi fost faptele acestui eminent ostaș, bun Roman și perfect camarad, s-ajunge ca numele să-i steie scris în istoria operațiilor militare pentru întregirea neamului. Odihnească ! Dumnezeu în pac- ! Volbură Poiană Presa studențeasca O nouă foaie studențească vede lumina zilei. Ea se chiamă «Cultura nouă». Un grup de studenți încearcă prin ea să cerceteze în mod obiectiv lipsurile și nevoile studențimii, anunțînd dintru început că „mișcărilor studențești îi s’au dat pa rînd interpretări politice, confesionale, etc., pa cînd dedesuptul tuturor frămîntărilor de suprafață stă Insă adînca nemulțămire pentru suferința cu care n ® învață azi cartea. Noua gazetă e bine redactată , cu talent și cu o remarcabilă pătrundere a lucrurilor. Dacă va continua astfel cum ni indică primul număr, ea va fi o demnă tribună studențească. Creditul cultural este o propunere lăudabilă și practică. r. liațiiHȘi ian Din Roma se anunță că Regele a primit în audiență pe cancelarul austriac Seipz I, reținîndul apoi la dejun unde a luat parte și secretarul general Acerbo, și ministrul Austriei pe lingă Quirina. «Neue Freie Presse» reproduce un interview al unui corespondent al său din Milano cu cancelarul Seipel, în care acesta de Iară că are impresia că d. Missolini este omul care urmărește, și înțelege au mulă pătrundere evenimentele externe, in special politica externă. Seipel adaugă că obiectul conversațiunii sale cu Mussolini a fost conservarea păcii europene și eliminarea consecințelor războiului prin colaborarea Statelor în special pe teren economic. Mussolini a arătat că este convins cum că Austria constituie un element de pace în Europa centrală. Din Milan se anunță că în urma întrevederii cu d. Mussolini, Seipel, împreună cu autoritățile competente din administrația italiană, a procedat la examinarea mai multor chestiuni în curs între Italia și Austria, a căror soluție poate fi considerată ca sigură. Peste cîteva zile va avea loc semnarea tratatului de comerț italo-austriac. BULETINUL EXTERN Spre nobiliu imertal? Constantinopol, 2. (Rador). — Guvernul turc a ordonat mobilizarea tuturor cetățenilor turci din Constantinopol de la vrrsta de 23 ani pănă la 30 ani. Toți acești cetățeni sunt obligați a se presenta în termen de 8 zile la corpurile din care fac parte: Atena. 2. (Rador). Se desmint categoric știrile conținute în comunicatul chemalist de la 19 Mart, anunțînd că în Tracia occidentală Grecii ar fi mis și deportat populațiunea turcească și bulgară Constardinopol. 2. (Rador). — In urma unei deciziuni a Guvernului turc, toate vapoarele de comerț care intră In poriul Constantinopol sunt supuse controlului autorităților turcești. Lafayette. 2. — Ministeriul afacerilor străine din Londra a publicat conținutul notei aliaților către Turcia. Reiese că Puterile acceptă revizuirea convențiunii juridice, dar resping disfuncțiunea clauselor economice. Orav incident la Essen Paris, 2. (Rador). Autoritățile de ocupație au rechiziționat un număr de automobile la usina Krupp din Essen. Detașamentul francez însărcinat cu această operație a fost atacat de lucrătorii usinei, cari au început să arunce cu pietre, amenințînd cu revolverele și încercînd sa îndrepteze asupra soldaților curenți de aburi arzători. După somațiile reglementare, Francesii au tras, 5 sau 6 Germani au fost uciși și alți 30 au fost răniți. Francesii n’au avut nicio pierdere. După plecarea detașamentului Însărcinat cu rechiliția, a sosit un fotograf german, care a luat fotografii în timp ce directorul și personalul ridicaseră mîînile, ca și cum soldați Frances ar fi fost încă presenți șî ar fi amenințat personalul.. Lucrătorii au declarat că n’ar fi fost nicio tulburare dacă patronii nu i-ar fi provocat. Francesii ocupă usinele]Benz Berlin, 2. (Rador). — Din Mannheim seri anunța’că[ai multe companii francesc? au ocupat suburbia Neckar din Mannheim,unde se află usinele Benz. Muncitorii au părăsit usinele.|Francesii*au*ocupat aceste uzine pe motiv că ele ar construi motoare pentru un nou tip de submarine. Direcția uzinelor Benz a declarat că această presupunere este falsă. 114 îi pili Mitei ® ii ini Sofia, 2. (Rador), — înalta Curte a pronunțat sentința în procesul foștilor miniștri învinuiți de a fi dus Bulgaria la ruină. D-nii Radoslawoff, Toncaff, Peceff, Poceff, Diaceff, Peteoff sunt condamnați la detențiune perpetuă. Generalul Haidenoff la 15 ani, generalul Jacoff fost generaliam, d-nii Apostoloff, Oosnitski la 10 ani. Generalul Boiadieff la 5 ani. Afară de aceaste, condamnații pierd toata drepturile civile și politice și sînt condamnați solidar la plata despăgubirilor de războiu, ridicîndu-se la o sumă de 32 miliarde, 700 milioane iswa. Criza politică din Turcia Presa informează că crisa politică care amenință «a găsește și mai mult sporită prin știrea asasinatului ui Chukri Bay, Marea Adunare Națională a notării să procedeze la imediate alegeri. Delgații Turci la conferința pacal vor pleca la bârșitul săptămînei în Lausanne. Producția carimolui în Franța Franța. Producția cărbunelui în Franța pe 1922 a fost 31 940 mii tone, depășind cu 3,000.000 producția din 1921. Sporul se datorește în primul rînd reconstituirei progresive a terenurilor houilliere devastate. Totuși această producție este încă inferioară producțiunei normale dinnainte de războiu și anume cu 20 la sută, chiar dacă s-ar mai abroga producția Lorenei de 30.5 la sută. Cu tot sporul extracțiunei naționale în cărbuni, aceasta nu procură încă decît 55 la sută din consumație. Valoarea cărbunilor importați se ridica în 1922 la 2391 milioane, adică 10 la sută din valoarea totală a importurilor franceze, /