Neamul Românesc, mai 1923 (Anul 18, nr. 95-118)

1923-05-03 / nr. 96

ANUL al XVI-leaa n­l 96. Și nu se pară rău pe ml In nemulțămirile care țîșnesc din toate părțile, contra unui Guvern care s'a impus la putere și, odată la putere, nu s'a putut impune prin îndeplinirea făgăduielelor sale, este, de­sigur, o foarte mare parte de dureros adevăr. Așa e. Banul românesc și-a pierdut valoarea în afară, ci și-o pierde tot mai mult înlâuntru. Administrația de partid nu poate satisface spiritul de dreptate. Actele de violență nu pot înlocui măsurile luate potrivit legilor și executate cu tactul cuvenit. Constituția are părți care aduc înapoi societatea noas­tră politică. Slăbiciunea Guvernului îngăduie o continuă tul­burare și nesiguranță. Dar pentru a denunța aceste rele, pentru a le căuta îndreptarea nu trebuie să se întrebuințeze mijloace ca a­relea prin care naționalitățile au distrus Monarhia habs­burgică, iar muncitorimea ordinea socială burghesă a T­isiei Țarilor. Mijloacele întrebuințate azi sînt însă tocmai de această na­­tură. E sigur că acei cari usează de dînsele n’au ca scop nici uci­der­ea Statului român, nici aruncarea societății românești în haosul revoluționar. Și totuși într’acolo merg. Numai cu­ să nu si pară rău pe urmă... N. IORGA. SSSSHR3I Partidului Naționalist-Democrat Apare Silnic siK DJLOTUR-SEPI ALEX. CUSIN í BUCUREȘTI. JOI. 3 MAIU 1923. abonamente. Pe un an vi­­ara. . 160 Lfi Pentru preoți și tarat, 120 . Pentru studenti. . . 1W . Pe șase luni. . . . . $0 . Pe trei luni..................... . Pentru străinătate ducu» ongresul international din Paris al bibliotecarilor și bibliofililor Trăim o epocă bogată în con­­­grese: congresul societăților sa­v­uite, congresul presei, congresul foștilor combatanți, congresul de legienă, congresul bibliotecarilor, congresul de istorie, congresul mun­citorilor intelectuali, etc. etc. și dorința generală care se des­prinde de pretutindeni și de la toate ramurile de activitate, pentru re­lua­rea schimbului de idei, pentru împletirea de relațiuni sufletești și intelectuale, pentru o revizuire și cercetare a resultatelor obținute, pentru o stimulare și o încurajare reciprocă.­­ Este necesitatea unei colaborări­­ atinse pentru realizarea progresul i­i și asigurarea păcii sprijinit pe principiile de bază ale Societății Națiuniloir. Sunt punți ce se aruncă peste atîtea prăpăstii și isolări de­terminate de vitregia celui mai cum­­p­it războia care a amorțit ideia și a p­aran­sat progresul pentru o bucată de vreme. Totuși in toate aceste manifes­tări de solidaritate intelectuală, tră­­iește încă vie amintirea zilelor de durere, se simte că au rămas încă răni neînchise pentru ca să fie po­sibilă acceptarea tuturora fără ex­cepții. Stăpînit de aceste preocu­pări și în această atmosferă s’a deschis actualmente la Paris al 3-lea congres al bibliotecarilor la care s’au alipit pentru întâia oară și bi­­b­iofilii, sub presidenția de onoare a d­lui Barthou fostul prim mini­stru. Participă din diferite țări, căr­turari de samă, făuritori sau iubi­tori de­­ carte, membri ai Acade­miei, conservatori de biblioteci sau pasionați bibliofili. Rostul acestui congres nu este numai o reluare de contact între bibliotecarii și bibliofilii din diferite tărie, dar în același timp e un prilej de a se organisa diverse exposițiuni de cărți rare, de a se face cunos­cut ultimele sisteme tehnice per­fecționate și mai cu samă să se creeze, prin dragostea comună de cărți, acea solidaritate binefăcătoare a ordinei, a metodei, a clarității în lucru și în studiu. In discursul de deschidere D. B­irihon, după ce mulțămește de­legaților străini pentru interesul și sprijinul dat congresului prin par­ticiparea lor­ în număr așa de mare, arată importanța acestei manifes­tări, ce poate fi atît de rodnică în resultate. Nu este gust mai nobil ca acel al cărții. D-voastră delegați din di­ferite țeri, vă veți spune inițiativele de la d-voastră de acasă, noi vi le vom spune pe ale noastre. Franța s’a pus pe lucru în acest domeniu, cu o activitate a cărei originalitate și fecunditate sunt sigur că vă va mira.. Judecați-o după cărțile ei ele sunt martore. La Publicațiile de scandal, care nu sunt făcute după chipul ei și în care ea are dreptul a nu se recunoaște, ea opune adevărata ei producție serioasă. Cînd o țară care singură încă este capabilă de asemenea sforțare, ea într-o serie bogată spulberă stupiditatea acuzațiilor cari încearcă să-i denatureze rolul. Franța pe care o veți vedea la lucru nu și desminte trecutul. Cărțile ei, acelea care îi samănă, vă vor a­­răta că, credincioasă fie însăși, ea rămîne credincioasă științei și artei, adevărului și libertății. După care d. profesor Iorga, de­legat din partea Romînilor, salută congresul în numele a două cărți: cartea bizantină tipărită, conser­vată și occidentalisată de Romîni, și cartea franceză din România, care a contribuit la formarea culturii La­tinilor de la Dunăre și la întărirea principiilor de drept și libertate pentru care Romînii au vărsat cel mai bun singe al lor- Amintește emoționat cînd, în clipele tragice ale războiului, a primit telegrama d­lui Barthou, pe atunci prim-ministru, prin care îl anunța ca «Histoire des Roumains» a apărut de fapt tipar la Paris. D. Barthou îi mulțămește și în­treaga adunare ovaționează înde­lung pe savantul român. Procedân­­du-se la alegerea birourilor pentru cele trei secțiuni, D. Iorga este ales președinte la secția a treia, ca un semn de deosebită considerație. La această secție își va face și comu­nicarea d-sale despre­ ornamentația vechii cărți românești, despre care dăm mai jos un mic resumat: Imprimeria românească își începe lucrările cu cărți bisericești în slavonește destinate de asemeni po­poarelor creștine balcanice din 1508. Introducătorul său fu un călu­găr muntenegrean, Macarius, care lucrase chiar la Veneția, la finele secolului al XV-lea. El nu aduce totuși stilul de or­­namentațiuni, care sînt împrumu­tate, frontispiciu și inițiale—afară de cîteva noi de un caracter mai simplu, la aceste manuscripte ro­mânești care conțin chiar de la începutul secolului al XV-lea, or­namentarea bizantină și slavo-bi­­zantină. Planșele lipsesc încă. Dar este un Triode­ Penticostakre datat de obiceiu pe la jumătatea acestui se­col care oferă mai multe lucrări de felul acesta de o frumoasă execu­ție. Cum cartea conține inițiale la­tine și cum aceste urme de influ­ență occidentală sînt visibile în a­­ceste planșe chiar, trebuie să ad­mitem că această lucrare este da­torită unor maieștri de Veneția pe la 1580 cînd sora princesei de Va­­lahia, Maria Adorno Vallaya, avînd relații de afaceri cu Veronese, fu­sese la mănăstirea de S. Maffio de Murano. Imediat după această primă pe­rioadă cartea românească degene­rează. Sașii din Transilvania o co­­mercializau cu ajutorul călugărului valah exilat Coresi. Elementelor tra­diției indigene, se adaugă formele, destul de grosolane ale ornamentu­lui german. Reînviind în amîndouă Princi­patele, în Moldova și Muntenia în­­cepînd de la 1636, imprimeria Ro­mînilor avea lucrători ruși din pro­vinciile supuse regelui Poloniei, Tyszkiewicz, un Ivan Bacov. Dar îndemnul vine de la arhiepiscopul de Kiev, apărătorul ortodoxiei, Pe­tru Movilă (Moglilă) fiul unui prin­cipe moldovean. Ornamentele sunt occidentale, destul de variate. Dar la această epocă documentul român are în Muntenia frumoase gravuri în cu­lori a căror influență a trebuit să se exercite în lucrul imprimărilor. Aceasta se simte în caracterul mai liber, mai înflorit a cadrelor și fron­­tispiciilor, asemeni și al inițialelor. Un călugăr din Iberia, Anthim, care cunoștea arta persană, s'a sta­bilit în Polonia perla 1680, aducînd cu dînsul traducerile din Asia și totul preparat pentru a adăuga a­­celea ale terii. Publicațiile sale la Snagov, la Rîmnicul Olteniei la București chiar, ca Mitropolit, pre­­zintă frumoase contribuții de linii și de flori imitînd lalelele. După dînsul care procură cărți Grecilor precum și Sirienilor, A­­rabilor, Georgienilor, decadența in­­tervine. Cu toată amestecătura pu­țin armonioasă de noi teme occi­dentale se conservă ceva din gus­tul care a deosebit trecutul, încă până la jumătatea sec. al XlX-lea de imprimări. Un public numeros și ales a ți­nut să participe la această impor­tantă comunicare care a stîrnit un mare interes și o vădită cu­­riositate. Cîteva admirabile exem­plare de cărți vechi românești bo­gate în ornamentație și splendid legate aduse special din țară, au făcut ad­mirația auditoriului. Comu­nicarea va fi publicată de congres. Diversele exposiții organisate cu acest prilej au oglindit evoluția și progresul realizat în domeniul artei grafice : imprimerie, gravură legă­­torie, din vremurile cele mai vechi și până astăzi. Lucrările congresului au reușit să puie la punct și să dea soluția multor probleme de actualitate. S’au luat diferite inițiative folositoare și s’au stabilit strînse raporturi între țările participante pe acest teren. România prin uriașa personalitate a represintantului ei, s’a impus și de data aceasta în locul de frunte. Victor Nu vă speriați Ziarul «America» publică urmă­torul articol trimes de d. N. Iorga : Vin vești din țară care ar putea să sperie pe cineva. In Parlamentul țerii, ales cum se știe, prin vădită și repetată silnicie, se petrec lu­cruri de acelea care nu sînt în o­­biceiurile noastre și care, nădăj­duim, nu vor rămînea după zilele triste de azi. Parlamentul, oricum s’ar fi ales, nu este țara însăși. Țara, după o toamnă care a împiedecat semă­năturile, după o iarnă copleșită de zăpezi și în mijlocul grozavelor re­vărsări de ape, are alte griji decît a ambițiilor care se frămîntă, a urilor care se ciocnesc, a dușmă­niilor, cu vinovați de amîndouă părțile, care sfîșie neamul abia unit. Țara aceasta a văzut multe. Poate nicăiri nu s’au petrecut pe sama unui popor cîte s’au petrecut aici pe sama noastră. Urme de răni vor rămînea veșnic pe trupul nostru național. Dacă ar fi numai durerile din ultimii ani, și încă ar fi umplut păharul. Ce li sunt celor cari au stat pe alocuri sute de ani supt dușmanii străini, celor cari au îndurat ultimele grosolănii nem­țești, încercările de războiu civil ce se fac astăzi? Nu vă speriați! Țara e sănă­toasă, și ajunge. N. Iorga ÎNSEMNĂRI Mie si Is­covi • 5 Je MdI­­ia Bruxelles r‘TȘ~ concepția unitară a istoriei expansiunii europene, desvoltată de d. T. Simar, bibliotecar la Minis­­teriul Coloniilor din Franța. . Nu e numai o justificare a ra­țiunii și importanței operei de co­­lonisare francese și europene, ci, cu mult mai mult decît atît, o pri­vire dintr-un nou punct de vedere a istoriei universale contemporane Până acum istoria expansiunii Europei a fost concepută numai și numai în funcție de naționalism. E mai mult o istorie a expansiunii Statelor europene decît o istorie a expansiunii europene. Nu cu­­noaștem până acum decît istoria colonială „pe săb­ărașe“, zice d. Limar. Acest lucru nu mai poate dăinui. Civilizația europeană trebuie pri­vită ca un tot unitar de concepții născute în basinul Mediteranei, răspîndindu-se în lume în decursul istoriei. Colonisarea e atunci pur și simplu „romanisarea lumii“. Această civilisație are un carac­ter esențial, prin care se opune la toate celelalte civilisațiuni primitive și orientale. In timp ce toate celelalte civilisații, fără nici o excepție, ac­­centuiază autorul, s’au întemeiat pe sentimentul aproape iresistibil, care face pe om să proiecteze în univers propriile sale emoțiuni, sen­timentele sale, felul său de a fi, un subiectivism antropomorfic și de­ductiv, civilisația europeană privită altfel decît până acum e obiectivă, adică rea ca normă a acțiunii sale o anume ordine existentă în uni­vers, cu predomnirea inteligență, iubirea de ordine, însemnătatea a­­cordată noțiunii raționale a Sta­tului, convingerile filosofice și re­ligioase întemeiate nu pe senti­ment, ci pe certitudinea intelec­tuală etc. Istoria expansiunii europene, pri­vită așa, este sforțarea rațiunii de a se substitui singurelor puteri ale sentimentului, este cel mai mare fapt al istoriei universale, de la expediția lui Alexandru cel Mare în Asia, lupta contra Cartaginei, Cruciadele, descoperirea și coloni­zarea Am­ericei și pănă la imperia­lismul veacului al XIX-lea. Piedeci i-au fost, din afară, invazia Islamu­lui, năvălirile barbare etc.; înlăun­­tru, i-au fost și-i sunt: subiectivis­mul și diversitatea în sînul comu­nității europene, divisiunile religi­oase, divisiunile politice, triumful naționalismului integral îmbunătă­țind Europa, războaiele de supre­mație politică, luptele de clasă, fi­­losofiile subiective, concepțiile prea exclusiv economice etc. Este, fără îndoială, o concepție nouă și originală, a cărei expunere pe larg va fi un interesant obiect de studiu al umanității viitoare. 1. a. organizarea noastră in Bucovina întrunirea de la Rădăuți Al treilea congres al Federației naționalist - democrate din Moldo­­va­ de­ Nord, Basarabia­ de­ Nord și Bucovina va avea loc în Casa Ger­mană din Rădăuți Vineri, 4 Mai stil nou a. c., oarele 10 dim. La acest congres vor participa parla­mentari și fruntași ai partidului naționalist-democrat din ținuturile sus arătate și din celelalte părți ale țării. Cu acest prilej comitetul de or­­ganizare al partidului naționalist democrat pentru Bucovina con­voacă o mare adunare poporală în același loc și la aceiași oară, la care vor lua cuvîntul d-nii C. Cihodatiu, fost ministru, N. Buțureanu, sena­tor, C. N. Ifrim, fost prefect, N. Tru­­fin, senator, Toader Crețu, țeran, fost deputat, T. Brăileanu, profesor universitar și alți fruntași ai par­tidului. BULETINUL EXTERN Germania va face propuneri Se cred î­­n Londra că peste o zi sau două Germania va trimite comunicarea relativ la reparații. Se desminte în Londra știrea conținută într-o telegramă de la Ber­lin, cum că Lordul Cabernon, ambasadorul britanic la Berlin, și ceilalți ambasadori aliați ar fi conferit cu d. Guno asupra conținutului notei germane. E exclus ca ambasadorul britanic să se fi îndepărtat de la politica Guvernului britanic, care e de a lăsa Germania să facă propunerile neinfluențată de vreo mediațiune britanică. * Anglia.­­ Opinia publică conservatoare este favorabil impresionată de atitudinea Guvernului francez în chestiunea despăgubirilor. Pe de altă parte liberalii socotesc că Franța va respinge fără examinare propunerile germane așteptate. Toate informațiile primite din Berlin arată cum că nota ce va fi expediată către mijlocul săptămînei va fi remisă simultan tuturor Guvernelor principale aliate și Statelor­ Unite. Cercurile din Londra regretă refuzul Germaniei de a accepta sfatul dat de lord Curzon, anume de a adresa o ofertă di­rect la Paris și Bruxelles. Delimitarea graniței ungaro-române Comisiunea de delimitare a frontierei dintre România și Ungaria a terminat delimitarea pe hartă și va trece cu ajutorul autorităților comunale interesate, la instalarea pietrelor de hotar prin care se în­semnează pe teren traseul definitiv al frontierei hotărît de această comisiune și executoriu pentru amîndouă țerilor Această lucrare va dura mai multe luni de zile. Locuitorii sînt înștiințați de acum că toate localitățile (satele propriu zise) vor rămînea de aceiași parte a liniei de demarcație unde se găsesc și astazi. . Datele cînd vor fi ocupate de către țerile (părțile) interesate diferitele porțiuni de teren (secțiuni ale frontierei) definitive, vor fi fixate ulterior. Tratatul comercial austro-italian S-a semnat tratatul comercial austro-italian, care va dura un an, și va fi reînnoit din semestru în semestru, în cazul cînd nu ar fi denunțat de una din părțile contractan­te. Tratatul tinde la intensificarea traficului între aceste două țări și asigură traficului cu Austria condițiuni de favoare în portul Triest. Manifestații comuniste la Viena Viena.­­ Cincizeci de mii de comuniști fără lucru s’au îngrămădit în fața Parlamentului, aruncînd cu pie­tre. Poliția intervenind, a împrăștiat pe demonstranți Generalul Le Bond in România Generalul Le Rond sosind din Polonia a fost primit în ziua de 25 April la frontiera romînă de către colonelul aghiotant Florescu și de secretarul de Legație d. George Leca. Amîndoi au fost atașați generalului de către Guvernul român. Generalul s-a oprit două zile la Cernăuți unde a fost primit și de către generalii Zadik, comandantul corpului IV de armată, care a ocupat Bucovina în 1918, și Popp, co­mandantul corpului I de armată și de către Statul Major al garni­zoanei. Joi 26 April a avut loc dineul oferit generalului și d-nei­­ Le Rond de către ofițerii superiori ai garnizoanei din Cernăuți. S’au ri­dicat toasturi și au vorbit generalii Zadik și Rudeanu, la care a răs­puns Le Rond. A doua zi generalul a părăsit Cernăuții îndreptîndu-se spre Iași. Franța contra Turciei Elveția.­­ Generalul Pelé, după ce s'a întreținut Duminecă dimineața cu generalul Weygand, s'a reîn­tors Luni dimineața la Lausanne. Generalul Pellé a de­clarat unui represintant al presei din Angoia, că Franța va apăra cu energie interesele sale în apropiatul Orient dar că nu ar dori să întrebuințeze mijloace vio­lente; de aceia ea nu a încetat să lucrese mereu pe lingă Noua Turcie pe căi pașnice. Generalul a arătat că informațiile referitoare la concentrarea de trupe tur­cești la frontiera Syriei au impresionat neplăcut atît Guvernul cit și poporul francez. Concediul d-lui Bonar Law Londra.­­ Ministrul de finanțe Baldwin va înlocui ca primul ministru Bonar Law în timpul absenței aces­tuia, ca șef al Camerei comunelor. Ziarele arată oft d. Bonar Law are nevoie de o îngrijire de cîtva timp. El a plecat direct spre Spania. Capitalul străin în Turcia Turcia.­­ Ministrul de Finanțe turc cerînd ca delegații societă­ților concesionare de capitaluri străine, a căror sosire la Constanti­­nopol va avea loc în curind, să vină cît mai curînd la Angora pentru a Începe tratativele. Im­alții comisari ai Franciei și Italiei au făcut observația că este mai bine ca aceste tratative să aibă loc chiar la Constantinopol, dat fiind numărul delegaților.

Next