Neamul Românesc, mai 1923 (Anul 18, nr. 95-118)
1923-05-03 / nr. 96
ANUL al XVI-leaa nl 96. Și nu se pară rău pe ml In nemulțămirile care țîșnesc din toate părțile, contra unui Guvern care s'a impus la putere și, odată la putere, nu s'a putut impune prin îndeplinirea făgăduielelor sale, este, desigur, o foarte mare parte de dureros adevăr. Așa e. Banul românesc și-a pierdut valoarea în afară, ci și-o pierde tot mai mult înlâuntru. Administrația de partid nu poate satisface spiritul de dreptate. Actele de violență nu pot înlocui măsurile luate potrivit legilor și executate cu tactul cuvenit. Constituția are părți care aduc înapoi societatea noastră politică. Slăbiciunea Guvernului îngăduie o continuă tulburare și nesiguranță. Dar pentru a denunța aceste rele, pentru a le căuta îndreptarea nu trebuie să se întrebuințeze mijloace ca arelea prin care naționalitățile au distrus Monarhia habsburgică, iar muncitorimea ordinea socială burghesă a Tisiei Țarilor. Mijloacele întrebuințate azi sînt însă tocmai de această natură. E sigur că acei cari usează de dînsele n’au ca scop nici uciderea Statului român, nici aruncarea societății românești în haosul revoluționar. Și totuși într’acolo merg. Numai cu să nu si pară rău pe urmă... N. IORGA. SSSSHR3I Partidului Naționalist-Democrat Apare Silnic siK DJLOTUR-SEPI ALEX. CUSIN í BUCUREȘTI. JOI. 3 MAIU 1923. abonamente. Pe un an viara. . 160 Lfi Pentru preoți și tarat, 120 . Pentru studenti. . . 1W . Pe șase luni. . . . . $0 . Pe trei luni..................... . Pentru străinătate ducu» ongresul international din Paris al bibliotecarilor și bibliofililor Trăim o epocă bogată în congrese: congresul societăților savuite, congresul presei, congresul foștilor combatanți, congresul de legienă, congresul bibliotecarilor, congresul de istorie, congresul muncitorilor intelectuali, etc. etc. și dorința generală care se desprinde de pretutindeni și de la toate ramurile de activitate, pentru reluarea schimbului de idei, pentru împletirea de relațiuni sufletești și intelectuale, pentru o revizuire și cercetare a resultatelor obținute, pentru o stimulare și o încurajare reciprocă. Este necesitatea unei colaborări atinse pentru realizarea progresul ii și asigurarea păcii sprijinit pe principiile de bază ale Societății Națiuniloir. Sunt punți ce se aruncă peste atîtea prăpăstii și isolări determinate de vitregia celui mai cumpit războia care a amorțit ideia și a paransat progresul pentru o bucată de vreme. Totuși in toate aceste manifestări de solidaritate intelectuală, trăiește încă vie amintirea zilelor de durere, se simte că au rămas încă răni neînchise pentru ca să fie posibilă acceptarea tuturora fără excepții. Stăpînit de aceste preocupări și în această atmosferă s’a deschis actualmente la Paris al 3-lea congres al bibliotecarilor la care s’au alipit pentru întâia oară și bibiofilii, sub presidenția de onoare a dlui Barthou fostul prim ministru. Participă din diferite țări, cărturari de samă, făuritori sau iubitori de carte, membri ai Academiei, conservatori de biblioteci sau pasionați bibliofili. Rostul acestui congres nu este numai o reluare de contact între bibliotecarii și bibliofilii din diferite tărie, dar în același timp e un prilej de a se organisa diverse exposițiuni de cărți rare, de a se face cunoscut ultimele sisteme tehnice perfecționate și mai cu samă să se creeze, prin dragostea comună de cărți, acea solidaritate binefăcătoare a ordinei, a metodei, a clarității în lucru și în studiu. In discursul de deschidere D. Birihon, după ce mulțămește delegaților străini pentru interesul și sprijinul dat congresului prin participarea lor în număr așa de mare, arată importanța acestei manifestări, ce poate fi atît de rodnică în resultate. Nu este gust mai nobil ca acel al cărții. D-voastră delegați din diferite țeri, vă veți spune inițiativele de la d-voastră de acasă, noi vi le vom spune pe ale noastre. Franța s’a pus pe lucru în acest domeniu, cu o activitate a cărei originalitate și fecunditate sunt sigur că vă va mira.. Judecați-o după cărțile ei ele sunt martore. La Publicațiile de scandal, care nu sunt făcute după chipul ei și în care ea are dreptul a nu se recunoaște, ea opune adevărata ei producție serioasă. Cînd o țară care singură încă este capabilă de asemenea sforțare, ea într-o serie bogată spulberă stupiditatea acuzațiilor cari încearcă să-i denatureze rolul. Franța pe care o veți vedea la lucru nu și desminte trecutul. Cărțile ei, acelea care îi samănă, vă vor arăta că, credincioasă fie însăși, ea rămîne credincioasă științei și artei, adevărului și libertății. După care d. profesor Iorga, delegat din partea Romînilor, salută congresul în numele a două cărți: cartea bizantină tipărită, conservată și occidentalisată de Romîni, și cartea franceză din România, care a contribuit la formarea culturii Latinilor de la Dunăre și la întărirea principiilor de drept și libertate pentru care Romînii au vărsat cel mai bun singe al lor- Amintește emoționat cînd, în clipele tragice ale războiului, a primit telegrama dlui Barthou, pe atunci prim-ministru, prin care îl anunța ca «Histoire des Roumains» a apărut de fapt tipar la Paris. D. Barthou îi mulțămește și întreaga adunare ovaționează îndelung pe savantul român. Procedându-se la alegerea birourilor pentru cele trei secțiuni, D. Iorga este ales președinte la secția a treia, ca un semn de deosebită considerație. La această secție își va face și comunicarea d-sale despre ornamentația vechii cărți românești, despre care dăm mai jos un mic resumat: Imprimeria românească își începe lucrările cu cărți bisericești în slavonește destinate de asemeni popoarelor creștine balcanice din 1508. Introducătorul său fu un călugăr muntenegrean, Macarius, care lucrase chiar la Veneția, la finele secolului al XV-lea. El nu aduce totuși stilul de ornamentațiuni, care sînt împrumutate, frontispiciu și inițiale—afară de cîteva noi de un caracter mai simplu, la aceste manuscripte românești care conțin chiar de la începutul secolului al XV-lea, ornamentarea bizantină și slavo-bizantină. Planșele lipsesc încă. Dar este un Triode Penticostakre datat de obiceiu pe la jumătatea acestui secol care oferă mai multe lucrări de felul acesta de o frumoasă execuție. Cum cartea conține inițiale latine și cum aceste urme de influență occidentală sînt visibile în aceste planșe chiar, trebuie să admitem că această lucrare este datorită unor maieștri de Veneția pe la 1580 cînd sora princesei de Valahia, Maria Adorno Vallaya, avînd relații de afaceri cu Veronese, fusese la mănăstirea de S. Maffio de Murano. Imediat după această primă perioadă cartea românească degenerează. Sașii din Transilvania o comercializau cu ajutorul călugărului valah exilat Coresi. Elementelor tradiției indigene, se adaugă formele, destul de grosolane ale ornamentului german. Reînviind în amîndouă Principatele, în Moldova și Muntenia începînd de la 1636, imprimeria Romînilor avea lucrători ruși din provinciile supuse regelui Poloniei, Tyszkiewicz, un Ivan Bacov. Dar îndemnul vine de la arhiepiscopul de Kiev, apărătorul ortodoxiei, Petru Movilă (Moglilă) fiul unui principe moldovean. Ornamentele sunt occidentale, destul de variate. Dar la această epocă documentul român are în Muntenia frumoase gravuri în culori a căror influență a trebuit să se exercite în lucrul imprimărilor. Aceasta se simte în caracterul mai liber, mai înflorit a cadrelor și frontispiciilor, asemeni și al inițialelor. Un călugăr din Iberia, Anthim, care cunoștea arta persană, s'a stabilit în Polonia perla 1680, aducînd cu dînsul traducerile din Asia și totul preparat pentru a adăuga acelea ale terii. Publicațiile sale la Snagov, la Rîmnicul Olteniei la București chiar, ca Mitropolit, prezintă frumoase contribuții de linii și de flori imitînd lalelele. După dînsul care procură cărți Grecilor precum și Sirienilor, Arabilor, Georgienilor, decadența intervine. Cu toată amestecătura puțin armonioasă de noi teme occidentale se conservă ceva din gustul care a deosebit trecutul, încă până la jumătatea sec. al XlX-lea de imprimări. Un public numeros și ales a ținut să participe la această importantă comunicare care a stîrnit un mare interes și o vădită curiositate. Cîteva admirabile exemplare de cărți vechi românești bogate în ornamentație și splendid legate aduse special din țară, au făcut admirația auditoriului. Comunicarea va fi publicată de congres. Diversele exposiții organisate cu acest prilej au oglindit evoluția și progresul realizat în domeniul artei grafice : imprimerie, gravură legătorie, din vremurile cele mai vechi și până astăzi. Lucrările congresului au reușit să puie la punct și să dea soluția multor probleme de actualitate. S’au luat diferite inițiative folositoare și s’au stabilit strînse raporturi între țările participante pe acest teren. România prin uriașa personalitate a represintantului ei, s’a impus și de data aceasta în locul de frunte. Victor Nu vă speriați Ziarul «America» publică următorul articol trimes de d. N. Iorga : Vin vești din țară care ar putea să sperie pe cineva. In Parlamentul țerii, ales cum se știe, prin vădită și repetată silnicie, se petrec lucruri de acelea care nu sînt în obiceiurile noastre și care, nădăjduim, nu vor rămînea după zilele triste de azi. Parlamentul, oricum s’ar fi ales, nu este țara însăși. Țara, după o toamnă care a împiedecat semănăturile, după o iarnă copleșită de zăpezi și în mijlocul grozavelor revărsări de ape, are alte griji decît a ambițiilor care se frămîntă, a urilor care se ciocnesc, a dușmăniilor, cu vinovați de amîndouă părțile, care sfîșie neamul abia unit. Țara aceasta a văzut multe. Poate nicăiri nu s’au petrecut pe sama unui popor cîte s’au petrecut aici pe sama noastră. Urme de răni vor rămînea veșnic pe trupul nostru național. Dacă ar fi numai durerile din ultimii ani, și încă ar fi umplut păharul. Ce li sunt celor cari au stat pe alocuri sute de ani supt dușmanii străini, celor cari au îndurat ultimele grosolănii nemțești, încercările de războiu civil ce se fac astăzi? Nu vă speriați! Țara e sănătoasă, și ajunge. N. Iorga ÎNSEMNĂRI Mie si Iscovi • 5 Je MdIia Bruxelles r‘TȘ~ concepția unitară a istoriei expansiunii europene, desvoltată de d. T. Simar, bibliotecar la Ministeriul Coloniilor din Franța. . Nu e numai o justificare a rațiunii și importanței operei de colonisare francese și europene, ci, cu mult mai mult decît atît, o privire dintr-un nou punct de vedere a istoriei universale contemporane Până acum istoria expansiunii Europei a fost concepută numai și numai în funcție de naționalism. E mai mult o istorie a expansiunii Statelor europene decît o istorie a expansiunii europene. Nu cunoaștem până acum decît istoria colonială „pe săbărașe“, zice d. Limar. Acest lucru nu mai poate dăinui. Civilizația europeană trebuie privită ca un tot unitar de concepții născute în basinul Mediteranei, răspîndindu-se în lume în decursul istoriei. Colonisarea e atunci pur și simplu „romanisarea lumii“. Această civilisație are un caracter esențial, prin care se opune la toate celelalte civilisațiuni primitive și orientale. In timp ce toate celelalte civilisații, fără nici o excepție, accentuiază autorul, s’au întemeiat pe sentimentul aproape iresistibil, care face pe om să proiecteze în univers propriile sale emoțiuni, sentimentele sale, felul său de a fi, un subiectivism antropomorfic și deductiv, civilisația europeană privită altfel decît până acum e obiectivă, adică rea ca normă a acțiunii sale o anume ordine existentă în univers, cu predomnirea inteligență, iubirea de ordine, însemnătatea acordată noțiunii raționale a Statului, convingerile filosofice și religioase întemeiate nu pe sentiment, ci pe certitudinea intelectuală etc. Istoria expansiunii europene, privită așa, este sforțarea rațiunii de a se substitui singurelor puteri ale sentimentului, este cel mai mare fapt al istoriei universale, de la expediția lui Alexandru cel Mare în Asia, lupta contra Cartaginei, Cruciadele, descoperirea și colonizarea Americei și pănă la imperialismul veacului al XIX-lea. Piedeci i-au fost, din afară, invazia Islamului, năvălirile barbare etc.; înlăuntru, i-au fost și-i sunt: subiectivismul și diversitatea în sînul comunității europene, divisiunile religioase, divisiunile politice, triumful naționalismului integral îmbunătățind Europa, războaiele de supremație politică, luptele de clasă, filosofiile subiective, concepțiile prea exclusiv economice etc. Este, fără îndoială, o concepție nouă și originală, a cărei expunere pe larg va fi un interesant obiect de studiu al umanității viitoare. 1. a. organizarea noastră in Bucovina întrunirea de la Rădăuți Al treilea congres al Federației naționalist - democrate din Moldova de Nord, Basarabia de Nord și Bucovina va avea loc în Casa Germană din Rădăuți Vineri, 4 Mai stil nou a. c., oarele 10 dim. La acest congres vor participa parlamentari și fruntași ai partidului naționalist-democrat din ținuturile sus arătate și din celelalte părți ale țării. Cu acest prilej comitetul de organizare al partidului naționalist democrat pentru Bucovina convoacă o mare adunare poporală în același loc și la aceiași oară, la care vor lua cuvîntul d-nii C. Cihodatiu, fost ministru, N. Buțureanu, senator, C. N. Ifrim, fost prefect, N. Trufin, senator, Toader Crețu, țeran, fost deputat, T. Brăileanu, profesor universitar și alți fruntași ai partidului. BULETINUL EXTERN Germania va face propuneri Se cred în Londra că peste o zi sau două Germania va trimite comunicarea relativ la reparații. Se desminte în Londra știrea conținută într-o telegramă de la Berlin, cum că Lordul Cabernon, ambasadorul britanic la Berlin, și ceilalți ambasadori aliați ar fi conferit cu d. Guno asupra conținutului notei germane. E exclus ca ambasadorul britanic să se fi îndepărtat de la politica Guvernului britanic, care e de a lăsa Germania să facă propunerile neinfluențată de vreo mediațiune britanică. * Anglia. Opinia publică conservatoare este favorabil impresionată de atitudinea Guvernului francez în chestiunea despăgubirilor. Pe de altă parte liberalii socotesc că Franța va respinge fără examinare propunerile germane așteptate. Toate informațiile primite din Berlin arată cum că nota ce va fi expediată către mijlocul săptămînei va fi remisă simultan tuturor Guvernelor principale aliate și Statelor Unite. Cercurile din Londra regretă refuzul Germaniei de a accepta sfatul dat de lord Curzon, anume de a adresa o ofertă direct la Paris și Bruxelles. Delimitarea graniței ungaro-române Comisiunea de delimitare a frontierei dintre România și Ungaria a terminat delimitarea pe hartă și va trece cu ajutorul autorităților comunale interesate, la instalarea pietrelor de hotar prin care se însemnează pe teren traseul definitiv al frontierei hotărît de această comisiune și executoriu pentru amîndouă țerilor Această lucrare va dura mai multe luni de zile. Locuitorii sînt înștiințați de acum că toate localitățile (satele propriu zise) vor rămînea de aceiași parte a liniei de demarcație unde se găsesc și astazi. . Datele cînd vor fi ocupate de către țerile (părțile) interesate diferitele porțiuni de teren (secțiuni ale frontierei) definitive, vor fi fixate ulterior. Tratatul comercial austro-italian S-a semnat tratatul comercial austro-italian, care va dura un an, și va fi reînnoit din semestru în semestru, în cazul cînd nu ar fi denunțat de una din părțile contractante. Tratatul tinde la intensificarea traficului între aceste două țări și asigură traficului cu Austria condițiuni de favoare în portul Triest. Manifestații comuniste la Viena Viena. Cincizeci de mii de comuniști fără lucru s’au îngrămădit în fața Parlamentului, aruncînd cu pietre. Poliția intervenind, a împrăștiat pe demonstranți Generalul Le Bond in România Generalul Le Rond sosind din Polonia a fost primit în ziua de 25 April la frontiera romînă de către colonelul aghiotant Florescu și de secretarul de Legație d. George Leca. Amîndoi au fost atașați generalului de către Guvernul român. Generalul s-a oprit două zile la Cernăuți unde a fost primit și de către generalii Zadik, comandantul corpului IV de armată, care a ocupat Bucovina în 1918, și Popp, comandantul corpului I de armată și de către Statul Major al garnizoanei. Joi 26 April a avut loc dineul oferit generalului și d-nei Le Rond de către ofițerii superiori ai garnizoanei din Cernăuți. S’au ridicat toasturi și au vorbit generalii Zadik și Rudeanu, la care a răspuns Le Rond. A doua zi generalul a părăsit Cernăuții îndreptîndu-se spre Iași. Franța contra Turciei Elveția. Generalul Pelé, după ce s'a întreținut Duminecă dimineața cu generalul Weygand, s'a reîntors Luni dimineața la Lausanne. Generalul Pellé a declarat unui represintant al presei din Angoia, că Franța va apăra cu energie interesele sale în apropiatul Orient dar că nu ar dori să întrebuințeze mijloace violente; de aceia ea nu a încetat să lucrese mereu pe lingă Noua Turcie pe căi pașnice. Generalul a arătat că informațiile referitoare la concentrarea de trupe turcești la frontiera Syriei au impresionat neplăcut atît Guvernul cit și poporul francez. Concediul d-lui Bonar Law Londra. Ministrul de finanțe Baldwin va înlocui ca primul ministru Bonar Law în timpul absenței acestuia, ca șef al Camerei comunelor. Ziarele arată oft d. Bonar Law are nevoie de o îngrijire de cîtva timp. El a plecat direct spre Spania. Capitalul străin în Turcia Turcia. Ministrul de Finanțe turc cerînd ca delegații societăților concesionare de capitaluri străine, a căror sosire la Constantinopol va avea loc în curind, să vină cît mai curînd la Angora pentru a Începe tratativele. Imalții comisari ai Franciei și Italiei au făcut observația că este mai bine ca aceste tratative să aibă loc chiar la Constantinopol, dat fiind numărul delegaților.